Celebra rută balcanică a migranţilor ar putea
fi înlocuită de ruta Mării Negre, care va traversa România. Avertismentul a
fost lansat de oficialii Frontex -Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră
şi Garda de Coastă – şi este argumentat prin numărul tot mai mare al celor
care, înghesuiţi în ambarcaţiuni în general de mici dimensiuni, ajung în
apele teritoriale ale României, în drumul lor clandestin spre ţările bogate din
vestul Europei.
Datele arată că majoritatea celor care aleg
această variantă sunt sirieni şi irakieni. Recent, şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) a avertizat
asupra creării unei rute noi prin România, iar directorul
regional al UE pentru OIM, Eugenio Ambrosi, a
avertizat că deja sute de migranţi au sosit în România, traversând Marea Neagră
în ambarcaţiuni. Este un semn clar că
traficanţii şi contrabandiştii testează variante pentru a-şi desfăşura şi mai
departe afacerile, a apreciat Ambrosi. Datele centralizate de
Frontex arată că numărul cazurilor de migraţie clandestină pe Marea Neagră
variază. 430 de persoane au încercat să intre în 2014, un an mai târziu s-au
înregistrat 68 de cazuri, pentru ca acum Garda de Coastă să se confrunte
săptămânal cu noi incidente de acest fel. Se poate vorbi de redeschiderea unei
rute mai vechi, cunoscută de traficanţii de persoane?
Profesorul
Ştefan Popescu, doctor în istoria relaţiilor internaţionale, consideră că în
prezent este vorba despre testarea unui traseu: Pentru
moment mi se pare prea devreme să vorbim despre o rută alternativă. Cred că are
legătură cu blocarea, controlul mult mai riguros, cel puţin, a rutei spre
Balcani, a traseului spre Balcani, şi mai ales în Libia. Pentru că în momentul
în care au început controale mult mai riguroase în Grecia, Bulgaria şi-a închis
frontiera cu Turcia şi o controlează foarte bine din martie 2016, o parte
importantă a fluxului migratoriu trecea prin Iordania, Egipt şi ajungea prin
Libia şi de-acolo, prin ambarcaţiuni, ajungeau în Italia, poate chiar mai
departe, prin Maroc, spre Spania. Acest flux nu a fost întrutotul controlat,
dovadă că, anul acesta, au trecut prin Mediterana Centrală 121 de mii de
persoane. Sigur, el a scăzut foarte mult, pentru că anul trecut au fost 278 de
mii. Vă gândiţi, 278 de mii de persoane au ajuns în Italia, pe coastele
italiene; 9 mii au ajuns anul acesta în Spania, tot traversând Mediterana, şi
vreo 7 mii în Grecia. Deci, comparativ, dacă facem o comparaţie cu ce se
întâmplă la noi, pentru moment avem de-a face cu evenimente punctuale de
testare a acestui traseu, având în vedere şi faptul că ruta cea mai uşoară,
calea bătătorită a Balcanilor, este blocată. Nu numai Grecia şi-a înăsprit
controalele, dar mai sunt şi acordul cu Turcia, care, de bine de rău iată că
funcţionează, în ciuda declaraţiilor şi ameninţărilor domnului Erdogan, precm
şi măsurile luate inclusiv de Ungaria, de Austria şi chiar reticenţele
Germaniei.
Majoritatea migranţilor
care ajung în România nu vor să rămână aici, ci să ajungă în vestul Europei. În
centrele de refugiaţi din România sunt cazate în acest moment circa 1500 de
persoane, în condiţiile în care cota alocată de Comisia Europeană este de peste
4 ori mai mare. Potrivit autorităţilor, pe primul loc din punct
de vedere al ţărilor de provenienţă a migranţilor se află Irakul, urmat de
Siria, Afganistan, Pakistan şi Somalia. Sunt oameni disperaţi care au trăit în
zone de conflict, şi-au văzut apropiaţii ucişi, casele distruse. Dar sunt şi migranţi
economici. Din nou, Ştefan Popescu: S-a discutat de Somalia, iată au ajuns somalezi, dar vin din Eritreea,
vin din Nigeria. La orizontul 2050 populaţia Africii Subsahariene se va dubla,
va creşte cu încă un miliard. Deci, vom avea două miliarde de persoane, două
miliarde 400 de milioane dacă iau şi nordul Africii, care vor face presiune
asupra Europei. Deci, acest flux este clar că se va înteţi. Ce ne salvează pe
noi este poziţia geografică. Gândiţi-vă că insula Lampeduza, aparţinând de Italia,
este mai aproape de ţărmul libian decât de Europa. Şi automat ajung în
Lampedusa foarte uşor sau în Malta. E mult mai uşor de trecut. Pe de altă parte, şi numărul migranţilor care
forţează graniţa dinspre Serbia prin România spre vestul Europei a crescut
considerabil. Poliţia de Frontieră anunţă că opreşte grupuri din ce în ce mai
mari de migranţi ilegali care încearcă să ajungă din Orientul Mijlociu, Asia
sau Africa în Occident. Poliţia de Frontieră a reuşit să prindă numai de la începutul
lunii septembrie circa 150 de migranţi care se pregăteau să treacă ilegal
graniţa spre Vestul Europei, un număr dublu decât cel al migranţilor care au
forţat graniţele României în luna august: 75. În aceste condiţii, Ministerul de
Interne a anunţat recent că întăreşte măsurile de pază la frontiera de sud-vest
a ţării.
