Radio România Internațional

Tag: Ruxandra Cesereanu

Litero-mania.com: Die Online-Kulturplattform für Literaten und Literaturliebhaber

Auf der Online-Literaturplattform Literomania wird über Bücher aller Zeiten und von allen Orten geschrieben, aus Leidenschaft für alles, was Literatur bedeutet. Wir glauben immer noch an die Kraft der Literatur, aus menschlicher, sozialer und sogar politischer Perspektive Menschen zu bilden, uns allen den schönsten Freiheits- und Aktionsraum anzubieten und nicht zuletzt den schönsten Raum zu schaffen, wo wir alle träumen können.“ Mit diesen Worten präsentiert sich die Literaturplattform Literomania, wo sich die bekanntesten Schriftsteller, Kritiker und Literaturübersetzer aus dem rumänischen Kulturraum versammeln.

Adina Diniţoiu ist Literaturkritikerin, Kulturjournalistin und übersetzt französische Literatur ins Rumänische. Zusammen mit dem Schriftsteller Raul Popescu koordiniert die Redakteurin der Kulturzeitschrift Observator Cultural“ die Plattform. Wir haben sie gefragt, wie die Initiative entstanden ist:

Ursprünglich gehörte uns die Idee, Raul Popescu, der die Plattform graphisch gestaltet, und mir. Die Plattform hätte aber ohne den Beitrag einiger ausgezeichneter Autoren nicht existiert, die sich bereit zeigten, für uns zu schreiben, ohne dafür bezahlt zu werden. Ich spreche von Ruxandra Cesereanu, Veronica D. Niculescu, Radu Niciporuc, Valeriu Gherghel. Besonders interessant sind auch die Beiträge von Dorica Boltaşu Nicolae, die über eine eigenartige Zone berichtet, die an der Grenze zwischen dem Kanon der Literatur und der Schule liegt. Als Lehrerin für rumänische Sprache und Literatur konfrontiert sie sich dauernd mit allem, was zum Schulplan und den spezifischen Problemen der Schüler gehört. Ihr Beitrag ist uns sehr wichtig, weil wir auch Literaturbegeisterte der neuesten Generation anlocken möchten. Zu den Autorinnen und Autoren, die ihre Arbeit auf unserer Literaturplattform präsentieren, gehören auch die Kulturjournalistin Monica Salvan und der Schriftsteller Cosmin Perţa. Sie haben sich unserem Projekt aus Leidenschaft für Literatur und voll enthusiastisch angeschlossen, was heute nicht so oft vorkommt, da wir uns keiner finanziellen Unterstützung erfreuen.“

Literomania lädt Literaturbegeisterte in jedem Alter zu einem Schreibwettbewerb ein. Der Wettbewerb wird der jungen literarischen Gattung Flash Fiction gewidmet und richtet sich an Prosaautoren. Der Preis besteht aus einem Geldbetrag und der Gewinnertext wird auf der Plattform veröffentlicht. Die Koordinatorin der Plattform Adina Diniţoiu, kommt erneut zu Wort mit Einzelheiten über ihre Initiative:

Literomania ist ein Projekt, das am Anfang keine feste Struktur hatte. Wir wollten auch den Markt erkunden, wir wollten sehen, ob es überhaupt Interesse dafür besteht, ob Literomania als Plattform funktionieren könnte. Wir haben versucht, diese Plattform höchst professionell zu gestalten. Zum einen wollten wir die Messlatte hoch legen, zum anderen ein breites Publikum anlocken und ihm den Zugang zu qualitativ anspruchsvollen Texten schaffen. Ein besonderes Interesse zeigen wir auch für die jüngeren Liebhaber der Literatur, daher richten wir uns nicht nur an Fiktion, sondern auch an professionelle Rezensionen. Als wir die Plattform gegründet haben, haben wir uns auch der Unterstützung des Autors Mircea Cărtărescu erfreut, er hat an unser Projekt von Anfang an geglaubt und einen Text für uns geschrieben. Eine andere Zusammenarbeit, auf die wir besonders stolz sind, ist jene mit dem berühmten Theaterkritiker George Banu, der in Paris lebt; seine Texte in französischer Sprache sind auch auf unserer Plattform zu finden. Wir veröffentlichen allerdings literarische Texte auch auf Englisch und Deutsch und versuchen somit, international zu werden und ein Zeichen für Weltoffenheit zu setzen.“

3 May 2017
Târgul Internaţional Gaudeamus

Timp de patru zile, la Pavilionul Expoziţional
Central din Bucureşti s-a desfăşurat cea de a 23-a ediţie a
Târgului de Carte Gaudeamus, cea mai importantă manifestare de gen la nivel
naţional. Aproximativ patruzeci de edituri din întreaga ţară i-au invitat pe
pasionaţii de lectură, în perioada 16-20 noiembrie, la Romexpo, oferindu-le mii
de titluri noi, întâlniri cu autori celebri, sesiuni de autografe, dar şi
reduceri substanţiale de preţ şi oferte personalizate pentru fiecare categorie
de cititor.

Cercetător al fenomenului concentraţionar cu substrat
politic, Ruxandra Cesereanu încheie prin volumul Fugarii. Evadări din
închisori şi lagăre în secolul XX (Polirom, Iaşi, 2016) ciclul dedicat acestui
fenomen, ciclu din care fac parte şi studiile Călătorie spre centrul
infernului. Gulagul în conştiinţa românească şi Panopticum. Tortura politică
în secolul XX – ambele apărute, pînă în prezent, în cîte două ediţii.
Fugarii. Evadări din închisori şi lagăre în secolul XX, studiul care încheie
ciclul, este o carte a ieşirii, a evadării, acţiune care, mai ales în secolul
al XX-lea, a stat sub semnul sfidării unor sisteme politice aberante,
criminale. Se poate spune, aşadar, că eseul despre evadare al Ruxandrei
Cesereanu constituie un episod optimist în serialul ororilor concentraţionare
surprinse în volumele anterioare.

Ruxandra Cesereanu: În România din spaţiul comunist foarte puţini oameni au reuşit să scape, pe
majoritatea dintre aceştia i-am menţionat în volum, dar s-ar putea să fi
existat mai multe încercări de evadare. Totuşi, m-am oprit la două astfel de
cazuri în mod special, chiar ala autorul-muză, cel care mi-a inspirat acesată
carte. Este vorba de Ion Ioanid şi de cartea lui Închisoarea noastră cea de
toate zilele, pentru că, în primul volum al acesti cărţi -capitală pentru memorialistica
de detenţie- autorul povesteşte cele 100 de zile în care a fost liber, probabil
unul din cei mai liberi oameni în anul de negraţie 1953, când Ioan Ioanid
evadează din lagărul de muncă de la Cavnic. Evadarea lui m-a interesat şi
într-un sens antropologic, am specificat acest lucru, pentru că prin
intermediul lui poate fi radiografiată tocmai dimensiunea omenescului care
trece prin varii încercări psihice, fizice, sociale, mentalitare. Evadarea lui
Ion Ioanid marchează şi o trecere de la omul deţinut, omul pe care sistemul are
intenţia de a-l lobotomiza, la un om liber, la un om sălbatic, sălbăticia lui
fiind de fapt o formă maximă de libertate.

Momente comice sau de-a dreptul
tragice, ieşiri ingenioase din situaţii critice sau autodenunţuri involuntare,
pe toate le găsiţi în volumul Scriitori la poliţie, o carte care reuneşte
declaraţii pe proprie răspundere ale oamenilor de litere despre ciocnirile lor
cu oamenii legii. O antologie pornită din iniţiativa scriitorului şi
jurnalistului Robert Şerban, care reuneşte texte scrise de peste 30 scritori,
dintre care Lavinia Branişte, Ruxandra Cesereanu, Sorin Gherguţ, Nora Iuga,
Ştefan Manasia, Veronica D. Niculescu, Radu Paraschivescu, Bogdan O. Popescu,
Simona Sora, Robert Şerban, Radu Vancu. Autorul antologiei, scriitorul Robert
Şerban: M-am gândit că fiecare scriitor s-a întâlnit cumva cu
Poliţia. Sau, în cazul scriitorilor mai în vârstă, cu Miliţia. Aşa că nu se
poate să nu existe în biografia fiecărui scriitor câte o întâmplare hazlie
sau poate mai puţin hazlie cu oamenii legii. Şi atunci, cum era vară şi se
apropiau concediile, m-am gândit că n-ar fi rău să-i activez pe prietenii mei
scriitori. Aşa că le-am scris celor 34 de scriitori care erau în acel moment
activi pe FB şi i-am întrebat dacă sunt dispuşi să facă asta. Nu ştiam unde vom
publica textele, dar m-am gândit că în mod sigur vom găsi o editură care să fie
interesată. Cert este că a ieşit o carte foarte interesantă, un fel de manual
de utilizare a întâlnirii cu oamenii legii. Majoritatea poveştilor sunt
haioase, pline de umor, însă există câteva şi mai altfel, pentru că pe vremea
în care exista miliţie şi acel sistem constrângea nu doar la o viaţă mult mai
dură, ci constrângea şi creierul. Aşa că cine va citi cartea va detecta diferenţele
între întâlnirile cu miliţieni şi cele cu poliţişti, întâlniri din care
poliţiştii ies foarte bine, pentru că de cele mai multe ori sunt oameni care
îşi cunosc datoria, oameni mai amabili în momentul în care află că eşti
scriitor, adică un fel de om cu capul în nori. În momentul acela lasă şi ei
garda mai jos.

Sub deviza Marile voci dau cortina la o parte,
Editura Casa Radio ne-a propus, la această ediţie a Târgului de Carte
Gaudeamus, în Colecţia Biblioteca Radio, un nou audiobook (carte+CD): Alice
Voinescu, Din cauzele crizei sufleteşti de azi. Conferinţe la Radio (1933-1943)
. Prima femeie doctor în filosofie din România, excepţională profesoară de
estetică şi istoria dramaturgiei, îndrumătoare spirituală la Asociaţia Creştină
a Femeilor, Alice Voinescu reprezintă o voce actuală şi hiperlucidă. Editura
Casa Radio are şi o serie de colecţiile consacrate
publicului tânăr, Radio-Prichindel şi Noapte bună, copii!. Benzi desenate,
ilustraţii de carte originale, montări radiofonice dedicate copiilor.

Daria
Ghiu de la Editura Casa Radio ne dă amănunte: Întotdeauna, în
cadrul Târgului, este o zi dedicată copiilor. Pentru că şi câteva din
colecţiile noastre dedicate copiilor sunt cele mai vânate, cele mai căutate de
către cititori, este vorba de colecţiile Noapte bună, copii şi Radio
Prichindel în care încercăm să valorificăm piese de teatru radiofonic pentru
copii, cu mari voci de actori. Şi le punem în circulaţie cu benzi desenate, cu
ilustraţii noi. Astfel că de data aceasta am pregătit, la standul Editurii Casa
Radio din cadrul Târgului Gaudeamus, un workshop, un atelier pus la cale
împreună cu artiştii care ne sunt colaboratori apropiaţi. O prezenţă de care ne
vom bucura cu toţii este actriţa Alexandrina Halic care ne-a încântat copilăria
prin vocea ei minunată. Îi vom avea alături şi pe Alexandru Ciubotariu, cel
care se ocupă de benzinele desenate la Editura Casa Radio şi coordonează
colecţia Radio Prichindel. Provocarea, în cazul benzilor desenate, este cum să
reuşeşti să pui intr-un circuit contemporan o piesă din anii 60, 70, prin noi
ilustraţii. Şi pot spune că avem mulţi fani ai acestui tip de audiobook, fani
care chiar au crescut cu acest tip de carte.

26 November 2016
La poetessa Ruxandra Cesereanu al Bistrot del Venise

Il 17 ottobre, dalle ore 16:00, il raffinato Bistrot de Venise ospita l’incontro con la poetessa e scrittrice romena Ruxandra Cesereanu. Accanto al traduttore Giovanni Magliocco, Ruxandra Cesereanu presenterà il suo volume Venezia dalle vene viola che sta per uscire presso l’editrice Aracne.

L’evento che ha come protagonisti Ruxandra Cesereanu e Giovanni Magliocco è il settimo incontro organizzato dall’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia, in collaborazione col Bistrot de Venise, dopo le serate di poesia con Ion Mureşan (2014), Marta Petreu (2013), Matei Vişniec (2012), Ileana Mălăncioiu (2011), Mircea Dinescu (2010), e Nina Cassian (2009).

Poetessa, scrittrice, saggista, giornalista, critico e storico letterario e cinematografico, Ruxandra Cesereanu insegna anche presso il Dipartimento di Letterature Comparate dell’Università Babeş-Bolyai di Cluj-Napoca. Ha firmato numerosi volumi di poesia e prosa, tra cui La zona viva, Oceano Schizoidiano, Coma, I Purgatori, La nascita dei desideri liquidi o Angelus, come ricorda l’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia in un comunicato.

Giovanni Magliocco è ricercatore di lingua e letteratura romena presso l’Università degli Studi Aldo Moro di Bari. Le sue ricerche vertono sulla poesia romena moderna e contemporanea, sulla prosa fantastica e sulla letteratura romena francofona. Ha pubblicato studi sull’opera di Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Panait Istrati, Ana Blandiana o Ruxandra Cesereanu. Ha tradotto in italiano La luce delle pietre di Dinu Flamand, e Coma di Ruxandra Cesereanu.

13 October 2015
Dichterin Ruxandra Cesereanu: Poesie als Lebensberufung

In ihrem neuen Gedichtband California (auf dem Fluss Someş)“ betrachtet die Dichterin Ruxandra Cesereanu die Poesie als Lebensberufung. Der jungen rumänischen Dichterin widmet Jane Elridge Miller in der Enzyklopädie Whos Who in Contemporary Womens Writing“ zahlreiche Seiten.

Vergangenes Jahr ist im Verlag Charmides“ der Gedichtband der Dichterin und Schriftstellerin Ruxandra Cesereanu California (auf dem Fluss Someş)“ erschienen. »California (auf dem Fluss Someş)« ist ein starker und gut strukturierter Gedichtband, vielleicht der beste, den Ruxandra Cesereanu bislang geschrieben hat. Neben der Sensibilität und der Sinnlichkeit der poetischen Bilder, die in ihrem Schreiben stets präsent waren, zeigt ihr Stil heute auch etliche Neuerungen: die ekstatische Erfahrung des Gedichtes sowie die programmatische Absicht, ihr Vertrauen in Poesie erneut zu bekräftigen“, schreibt die Literaturkritikerin Adina Diniţoiu in der Kulturzeitschrift Observator Cultural“. In Bezug auf den Titel des Gedichtbandes sagte die Autorin, sie habe im letzten Augenblick auf das Wort Hotel verzichtet. Ihre Entscheidung rechtfertigt die Dichterin dadurch, dass dieses Wort die Absicht, über ihre Kindheit, Jugend und Reife zu erzählen, stark begrenzte. Ruxandra Cesereanu:

Es handelt sich nicht um ein vorher geplantes Projekt, sondern eher um Schritte, die ich allmählich unternahm, oder um ein Projekt, das mit der Zeit gewachsen ist und somit Gestalt annahm. Zu Beginn ging ich davon aus, dass ich ein fünfseitiges Gedicht schreiben werde. Mein Gedicht sollte plangemä‎ß aus drei Schichten bestehen: Die erste Schicht wollte ich dem visuellen Realismus widmen. Dieser Schicht entspricht der Ausdruck am Ufer des Flusses Someş“. Es gab auch die Schicht des Vertrauens in Poesie und Metapoesie sowie eine Schicht der Erinnerungen. Ich hätte aber nicht erwartet, dass sich mein Gedicht so verzweigt entwickeln wird, ich wollte hingegen ein konzentriertes Gedicht schreiben. Später begriff ich, dass diese Schichten nicht nur sehr umfangreich waren, sondern auch, dass ich somit eine Art Explosion und Implosion ins Rollen brachte und von mir abhing, wann sie mit dem Rollen aufhören. Ich hatte ursprünglich den Titel »Hotel California am Someş-Ufer« in Aussicht, selbstverständlich mit Bezug auf den berühmten Song der Band The Eagles. Aber als sich das Gedicht in mehrere Gedichte umwandelte und nicht mehr ein fünfseitiges Gedicht blieb, wurde es seinerseits eine Art Fluss mit zahlreichen Schichten, Tiefen und Strömen.“

2013 wurde Ruxandra Cesereanu stolze Besitzerin eines Fahrrads und begann damit am Ufer entlang des Flusses Someş (dt. Samosch) zu fahren. Einmal fuhr ich zurück nach Hause nach einigen Radtouren, als ich ein paar Gitarrenakkorde und Stimmen hörte. Ein paar Jugendliche spielten den Song Hotel California im berühmten Stil der Band The Eagels. Die Gitarrenakkorde und die einzelnen Stimmen der Jugendlichen, mal dünner, mal tiefer, haben mich in die Zeit zurückversetzt, als ich selber eine Teenagerin war und zusammen mit meinen Freundinnen damals am Someş-Ufer denselben Song auf der Gitarre improvisierten. Diese unwillkürliche Reise zurück in die Zeit war Auslöser meines Gedichts oder des ganzen Buches, das aus einem einzigen dreischichtigen Gedicht besteht“, erzählt die Dichterin. Ruxandra Cesereanu:

Etwas Seltsames kommt jetzt auf mich zu. Es handelt sich um eine wohltuende Seltsamkeit, die meine Seele mit Energie und Leben füllt. Es ist mir jetzt klar, dass dieses Buch für mich eine Lebensform darstellt, eine Lebensform, die bestimmt wachsen wird. Die hinzugefügten Schichten werden neue Schichten in Gang setzen. Das erwarte ich meistens während der Sommerferien, denn das ist die Zeit, wenn mein Proustianismus in höchstem Ma‎ße ausgelöst wird. Die tiefer liegenden Gedächtnisschichten oder die metapoetischen Schichten verdichten sich in der Sommerzeit. Mit der Zeit wird dieses Buch mit Sicherheit weiter wachsen, von nun an wird es aber ein persönliches Manuskript bleiben, weil ich nicht vorhabe, die Nachträge zu veröffentlichen. Ich habe bereits eine bibliophile Ausgabe veröffentlicht, in der ich 17 Fragmente daran anfügte. Egal wieviel ich schreiben werde, wird es sich allein um ein elektronisches Manuskript handeln, das mir persönlich gehören wird und das eine lebenswichtige Funktion in sich trägt.“

Über California (auf dem Flu‎ß Someş)“ wurde gesagt, dass es ein Gedichtband über Poesie als Lebensberufung und über das existenzielle Vertrauen in Poesie sei. Ihre Gedichte enthalten auch literarische Bezüge, die in der Lyrik von Ruxandra Cesereanu eine wesentliche Rolle spielen:

Ich habe mich in einer Umgebung gebildet, in der der Poesie eine besondere Bedeutung zukam. Als ich noch Teenagerin war, las mir mein Vater Gedichte vor, mit 17 oder 18 hatte ich von ihm die Bücher der Schriftsteller der 1980er Generation geschenkt bekommen. Ich las mit ihm die Gedichte dieser Generation von Schriftstellern und wir diskutierten auch viel darüber. Dann begann ich selbstverständlich die schönsten Gedichte der Weltlyrik zu lesen und gewisserma‎ßen bin ich mit der Idee gro‎ßgeworden, dass Poesie etwas Gro‎ßartiges darstellt. Damals wusste ich aber nicht, dass Lyrik für mich etwas Überwältigendes werden sollte. Heute versuchen wir pathetische Worte meistens zu vermeiden, weil wir in einer post-postmodernen Gesellschaft leben, die jeden Zauber verloren hat und sich weigert, Archetypen in den Vordergrund zu rücken. Ich habe mich meinerseits hingegen an diese post-postmoderne Gesellschaft angepasst, ohne meinen damaligen Glauben verloren zu haben. Daher stellt Poesie für mich eine Form der Erlösung, eine Erlösung auf vitaler Ebene dar. Ich glaube an Poesie, weil es die höchste Kunst für mich ist, wahrscheinlich die einzige literarische Gattung die der symphonischen Musik gleichkommt. Wenn ich über Gedichte spreche, beziehe ich mich nicht auf den Versbau, sondern auf Verse, die in einer fortgeschrittenen Form auf Ästhetik bauen. Darum geht es, wenn ich sage, dass ich einen Kampf für die Poesie führe. Ich glaube tatsächlich, dass es in unserer entzauberten Welt noch Lösungen gibt, um die Welt durch Geschichten wieder zu verzaubern. Die Welt kann durch Geschichten, Gedichte und das Vertrauen in Poesie gerettet werden. Ich glaube, dass die Welt weder durch eine Poesie des Lächerlichen noch durch sentimentale Lyrik gerettet werden kann. Es gibt aber ein Genre, das ich als Mischung zwischen Poesie und Metapoesie bezeichne. In diesem Gedicht wird das Vertrauen in die Literatur zu einer Lebensform.“

Schizoid Ocean“ (Gedichte, 1997); Lunacies“ (Gedichte, 2004); Panopticon. Political Torture in the 20th Century“ (Essay, 2006); Crusader-Woman“ (Gedichte, 2008); Forgiven Submarine“ (Gedicht, 2009) sind einige der in englischer Übersetzung veröffentlichten Gedichtbände von Ruxandra Cesereanu. Die Autorin Jane Elridge Miller widmet der rumänischen Schriftstellerin zahlreiche Seiten in der Enzyklopedie Whos Who in Contemporary Womens Writing“, veröffentlicht von Routledge Publishing House in London und New York.

25 July 2015
Ruxandra Cesereanu: poetry as an existential calling

A well-known poet and prose and essay writer in Romania, Ruxandra Cesereanu recently published a new book of poems entitled “California (on Somes River) at the Charmides publishing house. In a review carried by the Observatorul Cultural magazine, critic Adina Dinitoiu describes the book as “a powerful and well built volume, perhaps the best from Ruxandra Cesereanu so far. Standing apart from the sensorial and sensual poetic imagery we find in her previous work, this new collection of poetry explores for the first time the initiation and ecstatic state of poetry and a conscious intention to affirm the poets trust in poetry. Referring to the title of the book, Cesereanu says the initial title also included the word “hotel, which she gave up at the last minute because it would have restricted the world created by her book, a book about childhood, teenage years, youth and maturity.

Ruxandra Cesereanu: “This book of poems was not the result of a clearly defined project, but was a process, an alluvial movement that became more definite as it grew. At first I thought I was going to write a 5-page long poem that was to be structured into three layers: a realist visual layer given by the landscape on the bank of the Somes river, a layer given by the faith in poetry and metapoetry and a layer of recollections. I never imaged that it would grow so much, as it was meant to be a very concentrated poem. At some point, however, I realised these different layers were very complex and that they caused a sort of explosion and implosion at the same time, which triggered a landslide. Like in a landslide, things started rolling down, and I alone could halt their movement. My initial title, ‘California Hotel on Somes was inspired by the famous song by the Eagles, and for a five-page poem, it would have been sufficient. However, when the poem grew and multiplied, it was like a river with its own layers, different depths and different courses and I realised that the word ‘hotel with its spatial, albeit poetic, implication, was too restrictive and did not reveal the flow I was experiencing.

In 2013, Ruxandra Cesereanu bought a bicycle and started making bike trips along the Somer River. One day, as she was on her way home after cycling up and down the river, she heard the sound of a guitar and some distant voices. They came from a group of boys and girls playing Hotel California by the Eagles. Their more or less accurate rendition and their voices reminded Cesereanu of her teenage years when she also used to play the song with her high school and later her university friends, on those very banks of the river or at different parties.

“This going back in time is what triggered the poem and the whole book made up of one poem with different layers, explains Ruxandra Cesereanu: “Im having a strange experience, strange in a good way, that gives me energy and an added pleasure for life, a kind of ultralife, as I call it. Its clear to me now that this book has a life of its own and will continue to grow. I think the existing layers will engender new layers, especially during my summer holidays when I experience a kind of Proustian process in which the layers of memories or the metapoetic layers are in their most concentrated form. Im sure this book will grow in time, but it will remain a personal experience, because I have no plans to publish the new poems. I have already published a special edition of the book containing 17 extra poems, so everything I write from now on on this subject will be an exclusively personal project.

“California (on Somes River) has been described by critics as a book about poetry as a vocation and about the existential trust in poetry. In fact, the book contains a series of literary references that are essential to Ruxandra Cesereanus work: “I personally came up in an environment in which poetry had a high aesthetic standard. My father read poetry to me as a teenager. When I was about 17 or 18 he brought me the poetry of the 80s generation, this is how I started reading and commenting poetry, with him, and went on to read with him the great poetry of the world. Somehow, I grew up with the idea that poetry is a pinnacle. But I didnt know back then that poetry would become supreme for me. Of course, today we are trying to avoid pathetic wording, because we live in a society that is somewhat disenchanted and post-postmodernist, which no longer wants to be cantered on archetypes. I, however, am adapted to this postmodernist society, but I hold on to my beliefs of old, which have synthesized since then, because now I am at the age of maturity. Poetry for me, therefore, is a form of redemption, redemption at the vital level. I believe in poetry, I lead a battle for poetry, because for me it is the supreme art, maybe the only type of literature that I can compare with symphonic music. And when I talk about poetry I dont mean versification, but verses in an advanced aesthetic form. Thats what I mean when I say that I am in a battle for poetry. I do believe that in our disenchanted world there are still some solutions for enchanting through storytelling, because the world can be saved through stories, through poetry and the belief in a given poem. I no longer believe that the world can be saved by a poetry of the trivial, but neither can it be saved by a poetry of sentimentalism, of the diaphanously pathetic. There is, however, what I call poetry mixed with meta-poetry, in which belief in literature becomes a way of life.

Ruxandra Cesereanu has published several volumes in English translation, such as “Schizoid Ocean, a volume of poetry from 1997, a volume of essays called “Political Torture in the 20th century, in 2006, and two more volumes of poetry, “Crusader Woman and “Forgiven Submarine. She has been awarded several pages in the “Whos Who in Contemporary Womens Writing.

25 July 2015
Ruxandra Cesereanu – poezia ca vocaţie existenţială

Cunoscuta poetă, prozatoare şi eseistă clujeană Ruxandra
Cesereanu a publicat recent un nou volum de poezie: California (pe
Someş), Editura Charmides, 2014. California (pe Someş) este un volum
puternic şi bine construit, probabil cel mai bun de pînă acum al Ruxandrei
Cesereanu. Pe lîngă senzorialitatea şi senzualitatea imaginilor poetice, cu
care ne-a obişnuit deja, noi sînt aici experienţa iniţiatică, extatică a stării
de poezie/ poeziei, ca şi intenţia programatică de a afirma încrederea în
poezie scrie criticul Adina Diniţoiu în Observator Cultural. Făcând
referire la titlu, autoarea spune că a renunţat pe ultima sută de metri la cuvântul Hotel din titlu, fiindcă respectivul cuvânt era
limitativ pentru ceea ce a dorit să facă în cartea asta despre copilărie,
adolescenţă, tinereţe şi maturitate; în cartea asta despre credinţa în poezie
şi despre bătălia pentru poezie.

Ruxandra
Cesereanu: N-a fost un proiect fixat dinainte, ci a
fost un demers, un proiect aluvionar la început şi care s-a fixat pe măsură ce
creştea. La început am crezut că voi scrie un poem de vreo cinci pagini. El era
deja gândit pe trei straturi, un strat al vizualului realist, pe malul
Someşului, un alt strat al credinţei în poezie şi al metapoeziei, şi un strat
al amintirilor. Dar nu mi-am dat seama că se va dezvolta atât de ramificat,
credeam că poemul va fi unul foarte concentrat. Apoi, de la un punct, mi-am dat
seama că aceste straturi sunt nu doar foarte ample, ci că am creat un fel de
declic, un fel de explozie şi implozie în acelaşi timp, care o vor lua la vale.
Se vor rostogoli şi de mine va depinde când va avea loc oprirea respectivă. Aşa
că, iniţial, mă gândisem chiar la titlul Hotel California pe Someş strict legat
de celebra melodie a formaţiei Eagles, pentru că, pentru un poem de cinci
pagini, un Hotel California pe Someş era de ajuns. Dar după ce poemul s-a
transformat în mai multe poeme, a devenit un fel de fluviu la rândul lui, cu
tot felul de straturi, de nişe, de adâncituri şi direcţii, mi-am dat seama că
un hotel spaţializat, fie doar şi poetic, alegoric, e prea strâmt pentru a
cuprinde tot fluxul acesta care s-a născut în mine.

În
2013, Ruxandra Cesereanu şi-a cumpărat bicicletă şi a început să se plimbe pe
malul Someşului. Mă întorceam spre casă, după ce rulasem câteva ture în sus
şi-n jos pe malul râului, când am auzit un zvon de chitară şi nişte glasuri
răzleţe: erau nişte băieţi şi fete, care zdrăngăneau melodia Hotel California,
cu specificul ei dominant de chitară în stilul trupei Eagles. Zvonul chitării
aceleia malformate (căci adolescenţii auziţi de mine improvizau cu sfială) şi
glasurile acelea, ba subţiri, ba răguşite, m-au făcut să mă întorc în timp, pe
vremea când eu însămi eram adolescentă şi cântam de zor, cu prietenele mele de
liceu (şi mai apoi cu acelea din facultate) aceeaşi melodie auzită acum,
improvizată odinioară cu frenezie, fie pe malul Someşului, pe insula zisă a
Câinilor (astăzi lichidată), fie la diferite petreceri de liceeni ori de
studenţi care se credeau buricul pământului. De la întoarcerea asta în timp a
pornit totul, aici a fost declanşatorul unui poem şi al unei cărţi întregi
alcătuită dintr-un singur poem (cu trei straturi).

Ruxandra Cesereanu:
Mi se întâmplă ceva ciudat, dar e o ciudăţenie benefică, şi mă umple de
energie şi de viaţă, de ultraviaţă, cum o numesc eu. Pentru că mi-e limpede că
această carte, pentru mine, reprezintă deja o formă de viaţă, în aşa fel încât
mie mi-e limpede că ea se va tot mări. Cred că straturile adăugate vor stimula
alte straturi, mai ales în timpul vacanţelor de vară, probabil, pentru că mai
ales atunci se declanşează proustianismul meu, straturile de amintiri sau
straturile metapoetice se concentrează. Mi-e limpede că această carte va tot
creşte în timp, dar de acum înainte ea va rămâne un manuscris personal, pentru
că nu voi mai publica aceste adaosuri. Deja am publicat şi o ediţie bilbiofilă
în care am adăugat 17 fragmente, de acum încolo indiferent cât voi mai scrie,
va fi vorba doar de un manuscris electronic, doar al meu, care va avea o
funcţie vitală.

S-a spus despre California (pe Someş) că este un volum despre poezie ca vocaţie de
viaţă şi despre încrederea existenţială în poezie. De fapt, poemul conţine şi
referinţe livreşti esenţiale pentru poezia Ruxandrei Cesereanu:
Eu, personal, m-am format
într-un mediu în care poezia reprezenta un standard estetic înalt. Tatăl meu
îmi citea poezie în adolescenţă, el mi-a adus pe la 17, 18 ani, cărţile
optzeciştilor, cu el am început să citesc şi să comentez poezie optzecistă, bineînţeles,
cu el am început să citesc marea poezie a lumii. Cumva, am crescut cu ideea că
poezia e ceva maxim. Dar nu ştiam pe vremea aceea că poezia va deveni pentru
mine ceva suprem. Sigur că astăzi noi încercăm să ne ferim de cuvinte patetice,
pentru că trăim într-o societate într-un anume sens dezvrăjită şi post
postmodernă, care nu mai vrea să fie centrată pe arhetipuri. Eu, însă, sunt
adaptată la această societate post postmodernă, dar rămân şi cu credinţele mele
de odinioară, care s-au sintetizat până acum, pentru că mă aflu la maturitate.
Drept pentru care, poezia reprezintă pentru mine o formă de mântuire, o
mântuire la nivel vital. Cred în poezie şi port o bătălie pentru poezie
pentru că ea este arta supremă pentru mine, probabil singurul tip de literatură
pe care-l pot echivala muzicii simfonice. Şi când vorbesc despre poezie nu mă
refer la versificaţie, ci la nişte versuri creditate estetic într-o formă
avansată. Despre asta este vorba când spun că port o bătălie pentru poezie.
Chiar cred că în lumea noastră dezvrăjită mai există soluţii de revrăjire prin
poveşti, pentru că lumea poate fi salvată prin poveşti, prin poezie şi prin
credinţa într-o anumită poezie. Nu cred că lumea mai poate fi salvată printr-o
poezie a derizoriului, dar nici printr-o poezie sentimentalistă, a diafanului
patetic. Există însă ceea ce eu numesc poezia combinată cu metapoezie în care
credinţa în literatură devine de fapt o formă de viaţă.

Schizoid Ocean (poems, 1997); Lunacies (poems, 2004);
Panopticon. Political Torture in the 20th Century (essay, 2006); Crusader-Woman
(poems, 2008); Forgiven Submarine (poem, 2009) sunt câteva din volumele
Ruxandrei Cesereanu publicate în engleză. Jane Elridge Miller îi consacră
pagini ample scriitoarei în volumul Who’s Who in Contemporary Woman’s
Writing, editat de Routledge Publishing House, London and New York.

25 July 2015