Tag: Ruxandra Ghiţescu

  • Pauza Mare 07.04.2022

    Pauza Mare 07.04.2022

    Andrei Huțuleac, Ruxandra Ghițescu și Marina Palii sunt invitați la Pauza Mare. #dogpoopgirl, debutul în lungmetraj al regizorului român Andrei Huțuleac, va avea premiera în sălile de cinema din toată țara începând cu 15 aprilie. Filmul regizat de Ruxandra Ghițescu, “Otto Barbarul”, are cele mai multe nominalizări — 13, la Premiile Gopo. Pentru rolul rolul Olga din filmul “Malmkrog”, scris și regizat de Cristi Puiu, Marina Palii a fost nominalizată la categoria cea mai bună actriță în rol principal, la Premiile Gopo 2022.



  • Kino-Highlights 2021 in Rumänien

    Kino-Highlights 2021 in Rumänien

    Viele Filmfestivals, die 2020 ausgesetzt oder online abgehalten wurden, wurden letztes Jahr wieder aufgenommen, andere Veranstaltungen dieser Art fanden im hybriden Format statt. Der Film des Jahres 2021 in Rumänien sei laut Filmkritiker Andrei Gorzo der Gewinner des Goldenen Bären Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” (Bad luck banging or loony porn”), eine Produktion die der Filmkritiker für einen der besten Filme von Radu Jude hält — aggressiv, experimentell, voller Ideen und vor allem mit einem superpräzisen Sinn für das Zeitgenössische”. Wenn die Amerikanische Filmakademie wirklich Vertrauen in das Kino zeigen will, sollte sie auf diesen visionären Film setzen”, schrieb ihrerseits die Webseite der Filmindustrie IndieWire über Radu Judes Film und wies darauf hin, dass die rumänische Produktion auch zu den Favoriten der ausländischen Kritiker für die Oscar-Nominierungen 2022 gehört. Die Schauspielerin Katia Pascariu, die die Hauptrolle in dem Film spielt, wurde von der New York Times in die Liste der besten Schauspieler des Jahres 2021 aufgenommen.



    Ein weiterer hochgelobter und mehrfach preisgekrönter rumänischer Film im Jahr 2021 ist Câmpul cu maci” (Feld der Mohnblumen”), der auf einem Drehbuch von Ioana Moraru basiert. Der Streifen feierte seine Weltpremiere auf dem 24. Tallinn International Black Nights Festival. Der Film wurde in mehr als 40 offizielle Auswahlen auf Festivals in Europa, den USA und Asien aufgenommen und mit sechs internationalen Preisen ausgezeichnet, davon zwei für Conrad Mericoffer als bester Schauspieler (beim Internationalen Filmfestival von Gijón und beim Internationalen Filmfestival von Turin). In Rumänien wurde der Film beim Transilvania International Film Festival (TIFF) aufgeführt, wo er mit zwei Preisen ausgezeichnet wurde: Beste Regie und Publikumspreis. Inspiriert von realen Ereignissen, zeigt Feld der Mohnblumen” einen Tag im Leben von Cristi (gespielt von Conrad Mericoffer), einem jungen Gendarmen aus Bukarest.



    Der Streifen von Ruxandra Ghițescu Otto der Barbar” wurde bei TIFF 2021 mit dem Preis für den besten rumänischen Spielfilm ausgezeichnet. Die Produktion schafft das fast Unmögliche und sollte von Jugendlichen und Erwachsenen gleicherma‎ßen gesehen und mit Psychologen diskutiert werden”, schreibt die Kritikerin Iulia Blaga über das Spielfilmdebüt der Regisseurin. Es ist der erste rumänische Film, der einen verstehen lässt, wie sich ein Teenager heute fühlt”, schreibt die Filmkritikerin. Der Streifen fängt den Moment im Leben eines 17-jährigen Punk-Teenagers ein, der den Verlust seiner Freundin verkraftet. Der Junge gerät in einen Teufelskreis, der durch seine Eltern, seinen Gro‎ßvater, die Mutter seiner Freundin und die Ermittlungen des Sozialamts entsteht.



    Radu Munteans neuester Spielfilm Întregalde” feierte die Weltpremiere in Cannes. Der Film erzählt die Geschichte von drei Freunden auf einer humanitären Reise. Auf der Fahrt in einem Jeep über die unbefestigten Bergstra‎ßen des Dorfes Întregalde treffen sie auf einen einsamen alten Mann, dem sie helfen wollen, die Fabrik zu erreichen, in der er angeblich arbeitet. Neben den Schauspielern Maria Popistașu, Ilona Brezoianu und Alex Bogdan ist der Laiendarsteller Luca Sabin eine echte Entdeckung, sagen die Kritiker. Ich denke, sie können die Wahrheit über einen Teil von uns erzählen, die uns entweder nicht bewusst ist oder die wir nicht wirklich wahrhaben wollen. Deshalb versuche ich in den Filmen, die ich mache, meine Figuren in eine unbequeme Lage zu bringen. Ich denke, auf diese Weise kann man sein Handeln hinterfragen. Und hier beziehe ich mich mehr auf die Zuschauer als auf die Figuren!”, sagt der Regisseur Radu Muntean.


  • Otto Barbarlu, nai ma bunu lungmetraju românescu la TIFF, tru cinematografi

    Otto Barbarlu, nai ma bunu lungmetraju românescu la TIFF, tru cinematografi

    “Otto Barbarlu”, debutlu tru lungmetraju al regizoarăllei Ruxandra Ghiţescu, poati s’hibă vidzutu tru cinematografili ditu văsilie ditu 24 di yismăciuni. “Otto Barbarlu” avu premiera mondială tru competiţia ufiţială a aţillei di a 26-ţa ediţii a Festivalului Internaţional di Film di Sarajevo și fu aleptu nai ma bunu lungmetraj ditu secţiunea Dzălili a Filmului Românescu la TIFF (Festivalu Internațional di Filmu Transilvania).


    Filmul ari tru ţentru un adolescentu punk tru ilikia di 17 ani cari s’ampuliseaşti cu moartea a vrutăllei. Fciciorlu agiundzi captiv tru ună parei slabă pseftă adrată di părinţă, pap, mama a vrutăllei a lui şi ancheta dizvărtită di serviţiili suţiali. Ta s’armănă tru bană, Otto lipseasti s’alumtă cu sentimentele şi căbatea.


    “Andrupătu di mutrita străxită ali Ruxandra Ghițescu (tut ţi-și va mai multu un personaj aflat tru ananghie), Otto easti nai ma atașant protagonist di film românesc a añiloru ditu soni” scrie criticul di filmu Victor Morozov, iara Ruxandra Ghițescu ari nădie că “Otto Barbarul” easti un filmu cari van a haristusească emoțional. Filmul nkisi di la un articol di aoa şi ndoi ani cari spunea pirmitusearea al Octavian Albu, regizorlu muzical a filmului și autorlu a coloan4llei sonoră deadunu cu trupa Cardinal.



    Ruxandra Ghițescu: “E, ună turlie tru cftărli a meali ta s’aflu ună ligătură dramaturgică cu ilikia adolescențăllei, aflaiu un articol ti Octavian Albu, cari fu spusu cu părnoañea Otto Barbarul și ñ si s-păru un4 andamusi multu hărăcoapă. Hiinda solistu tru ună formație punk, cu tută arhitectura exterioară a culturăllei punk, ñi si păru că Octavian antrupeadză marginalitatea a unei ilikie multu anvărligată și tru raporturile sociale, și tru film, și tru literatură. Octavian Albu fu consilier ditu ahurhită pi partea di muzică, andrupa echipa a noastre ca regizor muzical și compusimu deadunu cu trupa Cardinal mari parti ditu coloana sonoră, iara deadunu aleapsimu și melodiile ditu film cari sunt priloati di la alti trupi punk. Pot să spun că ditu articolul cari inspiră pirmitlu a filmului armasi numa, creasta și geaca. Easti una ficționalizare fără niţi ună turlie di legătură cu bana al Octavian. Dimecu, noi nă and4musimu dupu ndoi añi după ţi aflămu articolu, cându Otto avea umplută 23 di ani, era studentu Londra, și el fu simfunu s’ufilisescu articolu ca izvuru di inspirație. Añi si s’păru că s-hărsi multu di multu că agiumsimu s’adrămu aestu film, easti ună persoană pozitivă și contribuția lui mi agiută multu di multu, nica şi cu feedback pi scenariu.”



    Ruxandra Ghiţescu ș-pripusi s’facă un filmu ti adolescență ca ilikie a tumultului emoțional și a singuramillei, ilikie tru cari muzica gioacă un rol esențial. Tru idyiulu kiro, Otto Barbarul easti un film cari lă zburaşti emu a adolescenților emu a părinților, ună căliseari tu dialog și debate ti depresie și consecințili aliştei.



    Ruxandra Ghițescu: “Ditu ahurhită vrum s’adramu un filmu mizânda ma multu pi afectu andicra di intelect, maxusu că ari ligătura cu ilikia aesta iu tu amprotusa suntu emoțiile și mai puțin calea multu ndreaptă a raționalui, la cari apelăm ma amanatu tu bana. Nu știu cât di multu fu ună construcție, fu ma multu una exteriorizare a bănaticlui interioru. Otto easti un personaj multu critic, introvertitu, cari zburaşti multu puțănu, și atuţea interacțiunile cu alanţă suntu rezultatlu a emoțiilor și a bănărloru a lui interioare. U externalizaiu tut imnaticlu emoțional interior a personajlui tru a lui len turlii di relații: relația cu părinţăllii, cu mama a vrutăllei, cu materialili video alăsati di vrută, ama maxusu cu muzica. Iara aestă ligătură cu muzica u dizvultămu multu di multu tru kirolu a montajului și cu pregătirea a coloanăllei sonoră, căţe vrumu multu di multu s’aibă un ritmo idyealui cumu punk-ulu. Mi hărsescu multu că acăţămu unu kiro tru cari Otto va s’hibă tru cinematografe și va s’avemu ligătura cu publiclu, tăş tora dukescu că adrămu un filmu și că fimul aestu și-agiumsi scupolu. Tutu anlu ţi tricu, cu tuti restricțiile di itia a pandemiillei, tru cari cinematografili ahătu lişoru ncllisi şi tru cari experiența aesta cinematografică fu abandonată ahât di lişor, fu multu durerosu tră mine și minduescu că și tră mulță alțăllii. Ași că mi hărsi experiența a aţiloru ditu soni festivaluri, di contactul cu publiclu și di experiența tru sala di cinema, dinintea a unui ecran.”



    “Ruxandra Ghițescu adara ună masti tandră, cari nu easti cu axiili di surprizi și cumăţ spectaculoase di actorie” scrie Georgiana Mușat tru revista Acoperișul di sticlă dispre filmul produs di Alien Film tru coproducție cu Polar Bear și Alien Films Entertainment. Filmul cari llia pi napandica sticlu di bana a unlui adolescent punk tru ilikia di 17 ani, tru cari aestu s’ampuliseaşti cu chirearea a vrutăllei a lui ălu ari tu distribuție pi Marc Titieni, Adrian Titieni, Ioana Bugarin, Ioana Flora, Mihaela Sîrbu, Iulian Postelnicu, Ana Radu, deadunu cu llirtatlu Constantin Drăgănescu. Ana Drăghici simneadză imaginea iara Dana Bunescu montajlu. Producătorllii a filmului sunt Iuliana Tarnovețchi și Oana Prața, iara Anda Ionescu easti producător delegatu.



    Autoru: Corina Sabău


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Otto Barbarul, cel mai bun lungmetraj românesc la TIFF, în cinematografe

    Otto Barbarul, cel mai bun lungmetraj românesc la TIFF, în cinematografe

    Otto Barbarul,
    debutul în lungmetraj al regizoarei Ruxandra Ghiţescu, poate fi văzut în
    cinematografele din ţară din 24 septembrie. Otto Barbarul a avut premiera mondială în competiţia oficială a celei
    de-a 26-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la Sarajevo și a fost ales
    cel mai bun lungmetraj din secţiunea Zilele Filmului Românesc la TIFF
    (Festivalul Internațional de Film Transilvania).

    Filmul are în centru un
    adolescent punk în vârstă de 17 ani care se confruntă cu moartea iubitei.
    Băiatul devine captiv într-un cerc vicios creat de părinţi, bunic, mama iubitei
    lui şi ancheta derulată de serviciile sociale. Pentru a supravieţui, Otto
    trebuie să-şi înfrunte sentimentele şi vinovăţia.

    Susținut de privirea
    îngăduitoare a Ruxandrei Ghițescu (tot ce-și poate dori mai mult un personaj
    aflat la ananghie), Otto e cel mai atașant protagonist de film românesc al
    ultimilor ani
    scrie criticul de fim Victor Morozov, iar Ruxandra Ghițescu speră
    că Otto Barbarul este un film care o să ne răsplătească emoțional. Filmul a
    pornit de la un articol de acum câțiva ani care spunea povestea lui Octavian
    Albu, regizorul muzical al filmului și autorul coloanei sonore alături de trupa
    Cardinal.

    Ruxandra Ghițescu: Da,
    cumva în căutările mele de a găsi un punct de contact dramaturgic cu vârsta
    adolescenței, am găsit un articol despre Octavian Albu, care fusese poreclit
    Otto Barbarul și mi s-a părut o întâlnire foarte fericită. Fiind solist într-o
    formație punk, cu toată arhitectura exterioară a culturii punk, mi s-a părut că
    Octavian întrupează marginalitatea unei vârste destul de ocolite și în
    raporturile sociale, și în film, și în literatură. Octavian Albu a fost
    consilier de la început pe partea de muzică, s-a alăturat echipei noastre ca
    regizor muzical și a compus împreună cu trupa Cardinal mare parte din coloana
    sonoră, iar împreună am ales și melodiile din film care sunt preluate de la alte
    trupe punk. Pot să spun că din
    articolul care a inspirat povestea filmului au rămas numele, creasta și geaca. Este o ficționalizare
    fără nici un fel de legătură cu viața lui Octavian. De fapt, noi ne-am întâlnit
    la câțiva ani după ce am găsit articolul, când Otto avea deja 23 de ani, era
    student la Londra, și el a fost de acord să folosesc articolul ca sursă de
    inspirație. Mi-a făcut impresia că s-a bucurat foarte mult că am ajuns să
    realizăm acest film, este o persoană pozitivă și contribuția lui m-a ajutat foarte
    mult, inclusiv cu feedback pe scenariu.



    Ruxandra Ghiţescu și-a propus să facă un fim despre adolescență ca vârstă a
    tumultului emoțional și a singurătătii, vârstă în care muzica joacă un rol
    esențial. În același timp, Otto Barbarul este un film care le vorbește
    deopotrivă adolescenților și părinților, o invitație spre dialog și dezbatere
    despre depresie și consecințele acesteia.

    Ruxandra
    Ghițescu: De la început ne-am dorit
    să construim un film mizând mai mult pe afect decât pe intelect, mai ales că
    are de a face cu vârsta asta unde primează emoțiile și mai puțin drumul foarte
    construit al raționalului, la care apelăm ulterior în viață. Nu știu cât de
    mult a fost o construcție, a fost mai mult o exteriorizare a trăirilor interioare.
    Otto e un personaj foarte critic, introvertit, care vorbește foarte puțin, și
    atunci interacțiunile cu ceilalți sunt rezultatul emoțiilor și trăirilor lui
    interioare. Am externalizat tot parcursul emoțional interior al personajului în
    diversele lui relații: relația cu părinții, cu mama iubitei, cu materialele
    video lăsate de iubită, dar mai ales cu muzica. Iar această relație cu muzica
    am dezvoltat-o foarte mult în timpul montajului și pregătirii coloanei sonore,
    pentru că ne-am dorit foarte mult să aibă un ritm asemănător punk-ului. Mă
    bucur foarte mult că am prins o perioadă în care Otto va fi în cinematografe și
    vom avea contact cu publicul, abia acum simt că am făcut un film și că fimul
    ăsta și-a atins scopul. Întreg anul trecut, cu toate restricțiile cauzate de
    pandemie, în care cinematografele au fost atât de lesne închise și în care
    experiența asta cinematografică a fost abandonată atât de ușor, a fost foarte
    dureros pentru mine și presupun că și pentru mulți alții. Așa că m-am bucurat
    de experiența ultimelor festivaluri, de contactul cu publicul și de experiența
    în sala de cinema,în fața unui ecran.



    Ruxandra Ghițescu realizează un portret tandru, care nu e lipsit de
    surprize și bucăți spectaculoase de actorie
    scrie Georgiana Mușat în revista
    Acoperișul de sticlă despre filmul produs de Alien Film în coproducție cu Polar
    Bear și Alien Films Entertainment. Filmul
    care surprinde momentul din viața unui adolescent punk în vârstă de 17 ani, în
    care acesta se confruntă cu pierderea iubitei sale îi are în distribuție pe
    Marc Titieni, Adrian Titieni, Ioana Bugarin, Ioana Flora, Mihaela Sîrbu, Iulian
    Postelnicu, Ana Radu, alături de regretatul Constantin Drăgănescu. Ana Drăghici
    semnează imaginea iar Dana Bunescu montajul. Producătorii filmului sunt Iuliana
    Tarnovețchi și Oana Prața, iar Anda Ionescu este producător delegat.

  • Cultura română, acasă şi în lume 02.09.2021

    Cultura română, acasă şi în lume 02.09.2021

    Otto Barbarul” (regia Ruxandra Ghițescu) a avut premiera mondială în competiţia oficială a celei de-a 26-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la Sarajevo și a fost ales cel mai bun lungmetraj din secţiunea Zilele Filmului Românesc. “România sălbatică” (realizatori Dan Dinu și Cosmin Dumitrache) a avut premiera mondială în cadrul Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF) unde a fost laureat cu Premiul publicului. Ambele filme se pregătesc de întâlnirea cu publicul din România, așa că la “Cultura română, acasă și în lume” vorbim cu regizoarea Ruxandra Ghiţescu, fotograful Dan Dinu, inițiatorul proiectului “România Sălbatică”, și videograful Cosmin Dumitrache.



  • Festival bringt Schöpfungen von Künstlerinnen in den Vordergrund

    Festival bringt Schöpfungen von Künstlerinnen in den Vordergrund

    Diese Ausgabe erfüllt unseren Wunsch, den Schritt hin zu einem interdisziplinären Mikrofestival zu machen, in dessen Mittelpunkt die Schöpfung von Frauen steht, sei es im Film, in der Literatur oder in der bildenden Kunst“, sagt Elena Vlădăreanu, die Initiatorin der Veranstaltung.



    Die Produktionen Eintrittskarte zur Verzeihung“ von Alina Șerban, Kaimos“ von Sarra Tsorakidis, Forevers“ von Raya al Souliman, Ana kommt zurück“ von Ruxandra Ghiţescu und Eine Nacht in Tokoriki“ von Roxana Stroe haben das Festival eröffnet. Wir haben eine Auswahl fiktionaler Filme zusammengestellt, die vor allem die Vielfalt des von Frauen in Rumänien gemachten Kinos widerspiegelt. Eine Vielfalt, die sowohl in den Themen dieser Filme als auch in den Darstellungen weiblicher Charaktere zu finden ist, eine Vielfalt der Herkunft dieser Regisseurinnen, sowie eine Vielfalt der von diesen Regisseurinnen verwendeten Ausdrucksmittel“, sagt Flavia Dima, die Kuratorin des Programms.



    Die Kurzfilme von Roxana Stroe wurden bei zahlreichen internationalen Festivals preisgekrönt. Ihr Kurzfilm Eine Nacht in Tokoriki“ hatte 2016 seine Premiere auf der Berlinale gefeiert und erhielt in Berlin den gro‎ßen Preis Generation 14+“. Der Streifen von Roxana Stroe wurde für mehr als 100 Festivals ausgewählt und erhielt 25 internationale Preise. Die Regisseurin sagte über den Film, den sie während ihres Masterstudiums an der Film- und Theaterhochschule in Bukarest drehte:



    Ich glaube, es gibt bestimmte Geschichten, die zu dieser Kurzgeschichte passen, und die Geschichte von »Eine Nacht in Tokoriki« schien mir, dass sie in einem Kurzfilm erzählt werden konnte. So stellte ich mir den Film von Anfang an vor und ich sah ihn weder länger noch kürzer als das Endergebnis. Die Idee zu diesem Film kam mir, als ich gerade meinen Magisterabschluss machte, und ich war irgendwie nostalgisch, ich wusste nicht, wie es weitergehen sollte. Während dieser Zeit hörte ich mir immer wieder die Filmmusik an, Songs, mit denen ich aufgewachsen bin. Dann wurde mir klar, dass die Handlung sich in einem Nachtclub abspielen sollte. Die Disco im Film gibt es nicht, ich habe in Bukarest in einem verlassenen Raum gefilmt, den ich mit dem Filmteam in der Woche vor Beginn der Dreharbeiten eingerichtet hatte, und wir versuchten tatsächlich, dort die Atmosphäre der 1990er Jahre wieder aufleben zu lassen. So entstand die Idee für den Film, ausgehend von der Musik.“




    Die syrisch-rumänische Filmregisseurin Raya Al Souliman lebt und arbeitet in Bukarest. Sie ist Autorin mehrerer Kurzfilme, die auf internationalen Filmfestivals ausgewählt wurden. Ihre Produktionen bewegen sich an der Grenze zwischen Realität und Fiktion. Ihr Kurzfilm Forevers“ , produziert im Jahr 2017, wurde ebenfalls am ersten Abend der Veranstaltung gezeigt. Raya Al Souliman:



    Die Chance eines Kurzfilms besteht darin, so viele Festivals wie möglich zu erreichen und damit von so vielen Menschen wie möglich gesehen zu werden. »Forevers« war mein erster Film nach Studienabschluss, und die Schauspielerinnen im Film, Sarra Tsorakidis und Ana Savin, waren meine Kolleginnen an der Film- und Theaterhochschule, also ist das Drehbuch von der Realität inspiriert. Am Anfang hatte ich ein anderes Drehbuch geschrieben, aber als ich mit den Proben für den Film begann, wurde mir klar, dass es wichtig ist, dass die Geschichte gemeinsam geschrieben wird, dass sie ein gemeinsamer kreativer Prozess ist, weil der Film auch unsere gemeinsame Geschichte als ehemalige Kolleginnen und Freundinnen widerspiegelt. Und es war wie eine Art Therapie, in meinem eigenen Film und zusammen mit meinen Freundinnen zu spielen.“




    Das Kunstfestival Sofia Nădejde“ ist ein Projekt der Kulturstiftung Art no more“, das mit der finanziellen Unterstützung der A.F.C.N. (Verwaltung des Nationalen Kulturfonds) organisiert wird. Sofia Nădeje (1856–1946) war die erste Frau in Rumänien, die in einem Gymnasium für Jungen das Abitur ablegen durfte, die erste Frau, die eine Literaturzeitschrift leitete, und Autorin des ersten feministischen Romans in der Geschichte der rumänischen Literatur.