Tag: Ruxandra Onofrei

  • Réouverture du Musée de la Banque nationale de Roumanie

    Réouverture du Musée de la Banque nationale de Roumanie

    Cest à la fin de lannée dernière que le Musée de la Banque nationale de Roumanie a rouvert ses portes aux visiteurs, qui peuvent y admirer de nombreuses nouveautés, dont un lingot dor de la réserve de la banque centrale. Les expositions, aussi bien la permanente que les temporaires, sont le résultat dapproches muséales modernes, mais le public a aussi loccasion dadmirer le très beau bâtiment néoclassique du Vieux Centre de Bucarest qui les abritent.



    Ruxandra Onofrei, experte dans le cadre de la Direction « Musée et éducation financière » de la BNR, rappelle lhistoire de lédifice et de la banque centrale. « La Banque nationale a été fondée en 1880, en tant quélément constitutif dune grande modernité de lÉtat roumain de lépoque. Elle était aussi la seizième banque centrale créée dans le monde. Durant sa première décennie dexistence, elle avait fonctionné dans un bâtiment différent, mais en 1882 linstitution achète à lÉtat un terrain ayant appartenu à une ancienne auberge, lAuberge Șerban Vodă, sur les ruines de laquelle allait être érigé lédifice actuel. En 1884, la Banque nationale fait appel à deux architectes français particulièrement appréciés à lépoque, Cassien Bernard și Albert Galleron, qui proposent ce style néoclassique avec des éléments éclectiques, inspiré par larchitecture française de la fin du XIXe siècle et de la première partie du XXe. Notre musée occupe une des plus importantes salles de la Banque nationale, la « Salle de marbre », qui accueille dailleurs en ce moment une exposition temporaire dédiée au roi Michel I. En 1890, lorsque linstitution a emménagé dans ce bâtiment, on lappelait la « Salle des guichets », car, à cette époque-là, la banque avait aussi des Relations avec les clients. Sous chaque arcade, on apercevait un fonctionnaire assis derrière un pupitre, le milieu de la salle était occupé par une longue table entourée de chaises, sur laquelle des formulaires étaient mis à la disposition de la clientèle. La salle a une acoustique assez spéciale, produisant un écho qui empêche une personne dentendre ou de comprendre une conversation en train de se dérouler à côté. Chaque fonctionnaire avait son propre coffre-fort, où il gardait largent et les valeurs avec lesquels il travaillait dans la journée. Ces douze coffres-forts sont exposés dans notre exposition permanente, avec des pièces de monnaie, des coupures et dautres objets précieux et très intéressants de la collection de notre musée. »



    Ruxandra Onofrei a également parlé de lexposition permanente du Musée de la Banque nationale de Roumanie: « Notre exposition permanente inclut, outre les salles spectaculaires de lAncien Palais de la Banque nationale, lhistoire de la circulation monétaire sur le territoire actuel de la Roumanie, depuis le Ve siècle av. JC et les monnaies frappées dans la Citadelle Histria, jusquà lintroduction du système monétaire roumain en 1867. Une autre section de lexposition permanente est consacrée à lhistoire du leu, notre monnaie nationale, depuis 1867 jusquaux pièces et billets de banque daujourdhui. Et nous avons aussi une sélection de monnaies ayant circulé sur le territoire de notre pays. »



    Lexposition temporaire « Cent ans depuis la naissance du Roi Michel I (1921-2017) » attire les visiteurs vers lespace central de la Salle de marbre ». Ruxandra Onofrei nous en parle: « Cette exposition a été réalisée en collaboration avec la Maison royale de Roumanie, avec les Archives nationales, le musée du village « Dimitrie Gusti » et le Musée militaire « Ferdinand I ». Dédiée au centenaire de la naissance du roi Michel I, elle a été inaugurée le 25 octobre 2021 et restera en place jusquau 31 mai 2022. Nous nous sommes proposé de faire une incursion dans la vie du dernier souverain de notre pays, depuis la première enfance jusquau grand âge. La vie du roi Michel et de très nombreux moments importants de notre histoire nationale se superposent, pratiquement. Nous avons évoqué ces moments dans cette exposition, où nous présentons aussi des objets moins conventionnels, comme par exemple lextrait de naissance du roi, exposé en public pour la première fois. Nous avons des photos inédites, des épreuves scolaires du roi Michel. Le point final de notre incursion est lémission spéciale de la Banque nationale à loccasion du centenaire, une pièce de monnaie de 500 lei, frappée en or dune pureté de 999,9, ainsi quune réplique de la médaille « Ardealul Nostru/Notre Transylvanie », frappée en 1945, dont le nom populaire est « Cocoșel/Le coquelet ». Par cette médaille, le gouvernement de lépoque essayait de protéger les épargnes de la population, mais aussi de calmer linflation, qui a accompagné tout naturellement la fin de la guerre. », a conclu sa présentation Ruxandra Onofrei, experte dans le cadre de la Direction Musée et éducation financière de la BNR.

  • Expoziție cu ocazia lansării bancnotei de 20 Lei

    Prilejuită de lansarea
    în circulație, începând cu 1 decembrie 2021, a bancnotei de 20 lei, Muzeul
    Băncii Naționale a României (BNR) prezintă publicului expoziția temporară
    dedicată Ecaterinei Teodoroiu (1894-1917), eroină din Primul Război Mondial,
    unde și-a pierdut viața la sfârșitul bătăliei de la Mărășești, dudețul Vrancea,
    estul României. Expoziția reunește o parte din obiectele personale ale eroinei (uniforma
    militară, cea de cercetaș, casca, ochelarii și alte efecte militare), precum și
    alte exponate reprezentative pentru viața Ecaterinei și pentru acea perioadă
    istorică. Am stat de vorbă cu Ruxandra Onofrei, expert la Muzeul BNR, despre ce
    a stat în spatele organizării expoziției:


    O expoziție dedicată
    Ecaterinei Teodoroiu, cu ocazia lansării bancnotei de 20 de lei, care este
    prima bancnotă românească pe care apare efigia unei personalități feminine. În
    bancnotele care au circulat în perioada Primului Război Mondial, unde a luptat
    Ecaterina Teodoroiu, putem vedea pe aceste bancnote că figuri feminine sunt
    reprezentate în designul obiectelor noastre, doar că aceste figuri feminine
    sunt simbolice, alegorice, nu sunt personalități în sine. Și mai trebuie
    menționat că în 2018, Banca Națională a lansat o bancnotă aniversară de 100 de
    lei dedicată colecționării, pe care apar efigiile Regelui Ferdinand și a
    Reginei Maria, deci aceea ar fi, să spunem, prima personalitate feminină pe o
    bancnotă, dar era o bancnotă de colecție și nu una de circulație.


    Ce obiecte cu valoare istorică descoperă vizitatorii expoziției
    temporare din cadrul Muzeului BNR, dedicată Ecaterinei Teodoroiu? Care este
    povestea devenirii eroinei, pe scurt? Ruxandra Onofrei:


    Am încercat să surprindem
    câteva elemente relevante din viața Ecaterinei Teodoroiu. Avem câteva
    fotografii din care se inspiră și portretul de pe bancnota de 20 de lei.
    Istoricul ei militar, să spunem, este mai cunoscut, dar apropo de originea ei,
    merită spus că s-a născut într-un sat de lângă orașul Târgu Jiu (sud-vest), de
    fapt, acum satul respectiv a devenit chiar parte a orașului, a fost a treia din
    opt copii, și-a dorit foarte mult să învețe și părinții au încurajat-o în acest
    sens.

    A urmat gimnaziul la Târgu Jiu, la școala româno-germană, iar apoi a
    venit în București unde a urmat atât școala normală Elena Doamna, un pension,
    cât și școala de infirmiere și s-a înscris și în rândul cercetașilor români.
    Ideea cu cercetășia i-a venit în 1913, în contextul Războiului Balcanic,
    sentimentul ei patriotic înflăcărând-o și determinând-o să dorească să lupte
    pentru patria ei. Când România a intrat în Primul Război Mondial, Ecaterina
    Teodoroiu s-a înrolat voluntar și a luptat împreună cu trupele staționate în
    zona Jiului și a avut niște importante fapte de arme.

    De exemplu, la un moment
    dat, a fost luată prizonieră împreună cu comandantul ei și încă 15 soldați, a
    ucis santinele și i-a eliberat pe colegii ei. A fost rănită, a refuzat pentru
    început îngrijiri medicale, dar în cele din urmă a trebuit totuși, iar când s-a
    însănătoșit, practic administrația României, Statul Major al Armatei și de fapt
    toate instituțiile fundamentale ale statului se mutaseră la Iași (nord-est), de
    la București la Iași, în contextul în care Bucureștiul fusese ocupat de trupele
    germane. Din perioada cercetășiei expunem aici tunica ei și brâul. Avem ia și
    poalele costumului popular al Ecaterinei Teodoroiu pe care se pare că le purta
    cu ea în cufărul de campanie, dar a renunțat la acestea pentru uniforma
    militară și avem aici casca ei, casca militară, și ochelarii care au făcut-o
    celebră.



    Ruxandra Onofrei ne-a descris o întâlnire importantă din viața
    Ecaterinei Teodoroiu, cu Regina Maria, a doua regină a României, soția Regelui
    Ferdinand I (1875-1938), implicată în calitate de soră de caritate în Primul
    Război Mondial:


    După întâlnirea cu Regina
    Maria, care a avut loc undeva în februarie 1917, Ecaterina va fi decorată chiar
    de către Regele Ferdinand în martie a aceluiași an, cu decorația Virtutea
    Militară clasa a II-a. În aceeași lună în care primise decorația de la Regele
    Ferdinand I, Ecaterina Teodoroiu este și avansată în grad la gradul de
    sublocotenent, devenind astfel și prima femeie ofițer de la noi din țară. …
    Personalitatea ei a fost iubită și respectată de către compatrioți.