Co-prezidentul PNL, Vasile Blaga, s-deadi dimisia dit aestă funcţie, el hiindalui cercetat tru un dosar di arusfeti
Cercetat sum control judiciar tru un dosar di arusfeti, viceprezidintul liberal Vasile Blaga dimisiona dit aestă funcţie şi dit atea di coordonator ali campanie electorala. El dimanda ş-că numata va s-candidiadză la legislativele dit andreu. Uidisitu cu ti spun procurorl’i DNA, faptele cari al’i si impută vahi fura fapti tru perioada 2009-2012, cându Blaga, tu atel kiro ministru di Interne şi diapoa şef a Senatului, vahi interveni tra s-da nascanti contracte di achiziţie publică tru turlie preferenţiala. Ti aestu trafic di influenţă, vahi ari loata comisioane di 10%, ti aduna tut cu tut şapte sute di n’il’i di euro — paradz amintaţ tra el personal, ama şi tra partidlu a curi secretar general eara şi cari atumtea eara la guvernare. Easti zborlu tra fostul Partid Dimocrat Libearal, cari cu kirolu s-amparta – majoritatea a membrilor a lui, ncapu cu Blaga, alea[psira tra fuziunea cu naţional-libearalii, alanta loara torlu a fostului prezidintu Traian Băsescu tru Partidlu Minarea Populară. Evenimentili dit PNL, isiti tru migdani cu ma puţan di trei mesi nainti di legislative, suntu lugursiti un cutreambur tru a daua formaţiune ca pondiri tru Parlamentul di Bucureşti.
Guvernul di Bucureşti apufusi meatri ti au scupolu s-thimil’iuseasca locuri di lucru
Tru aestă săptămână, executivlu ali Românie aproba stimulente şi meatri ti au scupolu s-thimil’iuseasca locuri di lucru. Aesti va s-intru tru practico la 1 di andreu şi yinu tru agiutorlu a categoriilor vulnearabile, maxus a şomerilor cari lipseasti să-şi alaxeasca domiciliul tra s-intra pi lucru ica a atiloru cari vor să s-toarna tru patrida tra s-lucreadza. Uidisitu cu premierlu Dacian Cioloş, easti tra prima oara cându fondurile europene şi fondurile dit bugetlu ali României suntu direcţionate coerentu tra s-aiba un impact real tru piaţă şi tru bana a oamin’ilor. Ase, persoanele cari suntu şomeri şi apufusescu tra s-alaxeasca domiciliul tra s-intra pi lucru va s-aiba una primă di instalare tru valoari di 12.500 di lei (aproapea 2800 di euro). Atell’I ti suntu tru şomaj şi cari vor s-intra pi lucru la ma multu di 15 di km di domiciliu va s-poata sa s-harseasca di una sumvenţie cari s-lă da izini să s-duca la loclu di lucru.
Protili aeronave F16 ancuparati dit Portugalia agiumsira tru România
Protili şase avioane di alumtă F16 cu hlambura tricolora a Forţelor Aeriene Române agiumsira aestă stămână pi aerodromlu militar di Feteşti (sud). Aesti fura ancuparati di la Forţele Aeriene Portugheze, după ti fura tru un proces di modirnizare, ase câ va s-poata s-lucreadza tru idyili condiţii cu tuti alanti avioane multirol ti li au statele membre NATO. Chiro di doi ani, specialiştii portughezi antrenara nauă piloţ şi 80 di tehnicieni români cari va s-cilastaseasca cu exploatarea a aistor aparate. Până tu bitisita a anlui, Forţele Aeriene Române nica va s-l’ia 3 avioane, a deapoa ateali dit soni 3 va s-agiunga tru yismaciuni anlu ti yini. Specialiştii lugursescu că România ari ananghi di nai puţan 36 di ahtari avioane di alumtă, iara autorităţile caftă variante tra ancupararea a unei a daua escadrila. F16 easti nai cama di succes avion multirol dit lumi, hiindalui ufilosit constantu tru majoritatea a opearaţiunilor militare ti s-dizvartescu pi glob. Tut tru aestă săptămână, tru CSAT s-apufusi alaxearea a Brigadăl’ei 2 Infanterie Rovine, cu sediul Craiova, tru sudlu ali Românie, tru Brigadă Multinaţională NATO. Deadun cu România, la thimil’iusearea a Brigadăl’ei Multinaţionala ş-dimandara pana tora, participarea Vargaria şi Polonia.
Prezidentul Klaus Iohannis şi şeflu a Senatlui di Bucureşti, Călin Popescu Tăriceanu, loara parti la funearaliile a fostului premier şi prezidentu israelian, Shimon Peres.
Prezidentul român, Klaus Iohannis, şi prezidentul a Senatului di Bucureşti, Călin Popescu Tăriceanu, loara parti, viniri, la funearaliile a fostului premier şi prezidentu israelian, Shimon Peres, cari tricu tru alanta eta, n’iercuri, Tel Aviv, la ilikia di 93 di ani. Tru un mesaj di condoleanţi pitricut a omologlui a lui israelian, Reuven Rivlin, prezidentul Klaus Iohannis spuni că Shimon Peres fu un lider vizionar şi un alumtător nicurmat tra una cearei durabilă tru proceslu di Irini dit Orientul di Mesi. Populu român – spuni prezidentul Iohannis — va-şi aduca aminti totna di sutal’ia tin’isita şi ahandoasa al Shimon Peres, protlu prezidentu israelian cari vizita România, tru 2010. Tru arada a lui, şeful a Guvernului di Bucureşti, Dacian Cioloş, yilipsi tru mesajlu di condoleanţe pitricut a omologlui israelian Benjamin Netanyahu personalitatea emblematică al Shimon Peres, promotor ali irine, pricunuscut pi plan internaţional nica si prit tin’isearea cu Premiul Nobel tra Irine.
Festivalu RadiRo
RADIRO — evenimentul gol european di anvergură ahardzitu tru exclusivitate a orchestrelor radio, organizat di Radio România, adusi estan Bucureşti 6 orchestre simfonice dit Europa şi Asia, dirijori şi solişti cari ţan caplu di afiş a scenal’ei muzicala internaţionala. Prezentă tra prima oara la aestă manifestare, Orchestra Simfonică dit Shenzhen fu aleaptă tra s-discl’ida dalga di concerte, cu lucrarea Rapsodia Română di George Enescu. Dupu Orchestra dit China vini arada a atil’ei di la radioulu dit Norvegia, deapoa orchestrele a radiodifuziun’ilor dit Leipzig şi Viena. Tra ncl’idearea dit 1 di sumderu — Dzuua Internaţională a Muzical’ei, fu programată BBC Concert Orchestra. Una ditru nai ma spectaculoase lucrări dit muzica tutulor timpurlor, cantata Carmina Burana fu interpretată, pi 26 di yismaciuni, di reprezentantili ali Românie – Orchestra Naţională Radio, Corlu Academic şi Corlu di Cilimean’I sum bagheta al Cristian Măcelaru.
Autor: Corina Cristea
Armanipsearea: Tascu Lala
