Sabina
Grigore are 22 de ani şi este membru al Ligii Studenţilor Români din
Străinătate, filiala Germania. S-a născut în Ploieşti, iar pe când era elevă în
clasa a 10-a s-a mutat în sudul Germaniei împreună cu familia. A plecat din
considerente financiare, însă nu regretă nicio clipă această decizie. În ţara
adoptivă, a urmat un program de dublă licenţă. A obţinut deja licenţa la Universitatea
din Maastricht, în Olanda, cu o lucrare despre crimele comunismului, iar acum
este în ultimul semestru la Universitatea din Freiburg, unde studiază Liberal
Arts and Sciences şi îşi pregăteşte o lucrare despre procesul de tranziţie
către democraţie în România. Povesteşte că începuturile nu au fost însă uşoare.
Aveam 16 ani atunci când am plecat şi nu ştiam foarte multă
germană. Cu toate că am făcut germană la şcoală nu a fost suficient cât să pot
să fac faţă direct la ore de limba germană, sau cel puţin aşa am crezut pentru
că la început a fost extrem de greu: a trebuit să-mi traduc cuvânt cu cuvânt
absolut tot. Am fost plasată într-o clasă obişnuită, nu am trecut prin
cursurile de integrare. Asta pentru că am ştiut să spun bună ziua, numele mele este
Sabina şi am 16 ani. A fost suficient cât să-l convingă pe domnul director al
şcolii respective că aş putea să fac faţă. Legat de stilul de viaţă al
nemţilor, mi-a fost foarte uşor să mă adaptez pentru că, cu toate că nu vorbeam
germană, este totul foarte clar şi matematic şi atât timp cât le respecţi
regulile este uşor să fii integrat şi acceptat.
Sabina
a aflat de existenţa LSRS la începutul lui 2020. Nu mai vizitase de ceva vreme
România şi recunoaşte că îi era dor de tot ce-i românesc. A găsit din întâmplare
postări pe Instagram ale centralei LSRS din Bucureşti, aşa că a contactat
filiala Germania, iar în luna martie s-a alăturat echipei.
La început de drum în LSRS am făcut foarte multe proiecte
digitale. Am postat pe Instagram despre viaţa în Germania, despre cum e să fii
student în universităţile mari din Germania. Ne-am împărtăşit, practic,
experienţa. Şi, ca atare, am continuat un proiect care a existat iniţial în
format fizic, după care s-a mutat în online, care se numeşte Caravana LSRS, în
care am invitat din toate liceele (din România – n.r.) doritoare, elevi care au
vrut să ştie cum e să fii student în Germania, ce trebuie să faci şi să ştie că
au punct de sprijin aici în momentul în care vor să se înscrie să devină
student în Germania şi că îşi pot găsi şi un colectiv. Anul acesta am avut
ediţia de primăvară a Caravanei. Am avut 90 de elevi care au participat. Acum,
în ediţia de toamnă-iarnă îmbunătăţim conţinutul. Trebuie să ne informăm
constant legat de schimbări de preţuri. Noi încercăm să oferim informaţii şi
despre cum să-ţi găseşti cazare şi asigurare medicală, de cum să te înscrii la
universitate. În fiecare an se schimbă câte ceva şi aducem noutăţi. Marcăm şi
sărbători din România şi din Germania prin postări, în mare parte, sau prin
participarea la proiecte organizate la nivel central.
Sabina
Grigore va primi, în curând, şi cetăţenia germană. Deşi nu a rupt legăturile cu
România şi îşi vizitează familia extinsă, rămasă în ţară, ori de câte ori se
iveşte ocazia, pentru ea Germania este
acum acasă. Recent, s-a înscris la Facultatea de Drept a Universităţii din Freiburg
şi spune că o tentează un masterat în drepturile omului şi justiţie în
tranziţie. Totodată, este pasionată de dezbateri academice. S-a pregătit
alături de echipa naţională a Germaniei, a fost arbitru la etapa mondială de
dezbateri academice în 2021 şi 2022, iar acum organizează competiţii
internaţionale. În ceea ce priveşte viitorul, multiple trasee profesionale i se
aştern în cale.
Nu spun nu la variantele de avocat sau judecător, dar şi
consultant, comisar pentru drepturile omului într-o organizaţie internaţională
ar fi o variantă. Nu am o carieră anume în minte, numai că mi-aş dori să aduc
un plus de dreptate şi de justiţie în lume pentru că avem foarte mare nevoie de
asta.