Polimu la sinurli României
Pandimie, creastiri di păhadz, inflație galopantă … Tuti evenimentele cari țăneau, stămâna aesta, caplu di afiș tru România păltiră gioi tahina, cându la sinurli românești s-profilă spectrul a polimului. Ucraina viţină, iu românii suntu a doua nai ma importantă comunitate etnică, fu atacată di Rusia! Prezidintulu Vladimir Putin ordonă ună lărgurie intervenţie militară tra s’veaglle cetățenii, uidisitu cu diclaraţiili a lui, di așa-dzăsele abuzuri adrati di Guvernul ucrainean tru republicile autoproclamate Doneţk şi Lugansk ditu regiunea separatistă Donbas ditu estul Ucrainăllei, a curi lidirul di Kremlin lă avea pricunuscută, luni, oficial, indipendinţa. La apelua a atiloru două republici separatiste, Vladimir Putin lansă ună opearaţiune militară specială, a curi scop – spusi el – easti dimilitarizarea şi dinazificarea Ucrainei. Forțe militare rusești bombardară căsăbadz ucrainene iriñeatiţ. Fură explozii nica şi tu capitala Kiev. Ataca, babageană, s-concentră contra-a obiectivelor strategice di infrastructură, ahurhindand cu aeroporturi, dipozite di combustibil şi comandamente militare. Ucraina, cari apufusi nomlu marțialu, apandăsi, avănda kireri militare di dauli părţ. Fură raportate multi victime și tru arada-a civililor ucraineni.
Bucureștiul reacționeadză politic
Prezidintulu a Româniillei, Klaus Iohannis, condamnă ferm agresiunea militară a Rusiei contra Ucrainei — ună călcari multu serta a dreptului internaţional, a suvearanităţii şi integrităţii unui stat european. Uidisitu cu șeflu a statlui, aestu act easti nica ună dovadă că Moscova nu easti interesată di dialog, că maş di polimu şi băgarea cu zorea a căftărloru a llei subsumate a logicălleii disuete a sferelor di influenţă.
Prezidintulu Iohannis, cari lo parti la ună reuniune extraordinară a lidirilor Uniunii Europene didicată crizăllei ruso-ucrainene, căftă dănăsearea ntrăoară, integrală şi necondiţionată a agresiunillei militare ruse şi ritrădzearea ditu Ucraina. Ninti ta s’ducă Bruxelles, Klaus Iohannis convocă Consiliul Suprem di Apărare a Țării, tu bitisita a curi diclară: “România ari nai ma mărli garanţii di securitate posibile. Statutul di membru NATO şi al UE, Parteneriatul Strategic vărtosu cu SUA easti ună umbrelă di securitate extrem di vărtoasă.Vărnăoară tru istoria noastră nu fum ma ghini protejaţ dinntea la iţi fuvirseari. U spunu multu limbidu, România nu va s’hibă acăţată tu tru conflictul militar ditu Ucraina. Ma mult, vă asiguripsescu că va s’lliau tuti măsurile cari s’impun, diadunu cu Guvernul, Parlamentul României şi aliaţii noştri internaţionali tră atea ca securitatea şi siguranţa cetăţenilor români s’nu hibă ici zñiipsiti.”
Și premierul Nicolae Ciucă condamnă apufusitu invadarea teritoriului Ucrainei, un act ilegal di fuvirseari, contrară prinţipiilor dreptului internaţional. Tru numa Executivului României, premierul, general di armată tru rezervă, și spusi solidaritatea cu Guvernul Ucrainei şi reafirmă susţănerea tră suvearanitatea şi integritatea teritorială a statlui viţin. România easti diadunu cu Ucraina — spusi tu un mesaj, și ministrul di externe, Bogdan Aurescu. El avertiză că nitiñisearea di către Rusia a legislaţiei internaţionale va s’aibă ună custuseari multu mare.
Comunitatea internațională adună arădărikili
Ună ş-ună după invadarea Ucrainei, la NATO şi la UE fură convocate reuniuni, ditu punctul di vidială al Occidintului, polimul diclanşat di Rusia anulânda tută arada di securitate europeană nica şi mondială. Rusia nu atacă maş Ucraina, că şi stabilitatea Europei şi irinea internaţională – diclară prezidinta Comisiei Europene, Ursula von dir Leyen – cari lu număsi pi Vladimir Putin a principalul stipsitu tră polimu, ama şi omul cari bagă tru pericol yinitorul a popului rus. UE, ama și SUA, dimăndară noi sancţiuni cari va s’agudiască sectoare strategice ale economiei ruse, cu efect sertu tra interesli şi capacităţli Rusiei di finanţari polimul. Cât mutreasti NATO, aesta spusi că va s’llia misuri suplimentare di discurajare şi apărare. Secretarul general Jens Stoltenberg insistă că aliaţii va s’activeadza Articolul 5 mutrind apărarea comună, macă vără stat membru easti atacat. Nu dip tu soni, vineri fu programată ună reuniune extraordituară, tru sistem di vidioconferinţă, a formatlui Bucureşti 9, tră ună coordonare a apandisillei aliaţilor di pi flancul estic al NATO. Tru aestu kiro, tru România agiungu ma largu elemente di tehnică militară a ditaşamentului di aproximativ 1.000 di militari americani pi cari SUA apufusiră să’lli pitreacă ca parte a agiutorlui tră aliaţii ditu Europa di Est, pisti aţelli cama di 900 ţi suntu pi teritoriul românesc.
Ti consecințe economiţi și uminitare?
România easti ndreaptă s’ţănă keptu la iţi consecinţe economice şi uminitare pe cari ti poti s’li aducă eventual conflict di durată anamisa di Rusia şi Ucraina – diadiră asigurări autoritățile di București. Fu thimilliusitu un Task Force cu scupolu s’coordoneadză misurile a tutulor structurlor guvernamentale tră asigurarea a funcţionarillei serviciilor publice. Executivul dimăndă că evaluează intrările şi ieşirile di gaze naturale pi tuti rutile ditu văsilie, tră s’poată s’llia, andicra di evoluţia situaţiei, misurle ananghisiti mutrinda continuitatea tru aprovizionare, ama că România are duri stocuri tră sezonlu araţi. Di altă parte, Ministerul di Externe monitorizeadză situaţia cetăţenilor români ditu Ucraina şi convocă celula di criză interinstituţională tră s’da aluştoru asistenţă consulară. Tutunăoară, structurile guvernamentale sunt ndreapti s’asigură priloarea fluxurilor di arifugaţ ditu Ucraina. Bucureștiul dimăndă că easti hăzări s’aproaki aproapea 500 di ñilli di oameni. Aeşţă va s’hibă asţiptaţ,prota, tru tabere amplasate tru patru giudiţe ditu nordul, nord-estul și sud-estul României, ama şi alti giudițe să spusiră hăzări ta s’aproaki arifugaţ ditu Ucraina.
Autoru: Roxana Vasile
Armânipsearia: Taşcu Lala
