Tag: Sala Cavalerilor

  • Castelul Corvinilor, legenda vie a Transilvaniei

    Castelul Corvinilor, legenda vie a Transilvaniei

    Ajungem azi în
    vestul României, în județul Hunedoara, în orașul cu același nume, unde vizităm
    unul dintre cele mai frumoase castele ale României: Castelul Corvinilor,
    denumit și Castelul Huniazilor. Construcția impunătoare este una dintre
    principalele atracții turistice din România.


    Magdalena Kofity,
    profesoară și ghid voluntar de turism spune că, pentru forma gotică pe care o
    putem admira azi, construcțiile au început în secolul al XV-lea, sub
    coordonarea lui Iancu de Hunedoara. Probabil puțină lume știe
    că Iancu de Hunedoara era cel mai bogat monarh al secolului al XV-lea. Pe lângă
    cetatea care nu întâmplător îi poartă numele, a mai avut cetăți și palate și în
    vestul Ungariei. Familia lui Iancu de Hunedoara a primit cetatea de la regele
    Sigismund de Luxemburg în anul 1409. Construcția a ceea ce vedem astăzi a
    început în 1441 și, până în 1446, se construiseră doar șapte turnuri și un zid
    protector pe lângă zidul existent înainte. După Iancu de Hunedoara, Matei
    Corvin, fiul lui Iancu, a devenit regele Ungariei și a guvernat Ungaria din
    Budapesta și Viena. Mama lui Matei Corvin a construit în continuare partea
    castelului care se numește Casa de Aur deloc întâmplător, pentru că erau
    suficient de bogați.


    Altă
    personalitate care și-a lăsat amprenta asupra castelului este Gabriel Bethlen,
    care a fost principe al Transilvaniei între anii 1613-1629. Când
    a venit la Hunedoara în secolul al XVII-lea, cu tot alaiul, a avut nevoie de
    foarte mult spațiu. Veți vedea în Sala Dietei, spre exemplu, că a fost
    împărțită și pe orizontală, și pe verticală pe vremea lui Bethlen. Au făcut
    niște dormitoare pentru împărăteasă și pentru Gabriel Bethlen. Ultimele construcții
    care se văd în curtea interioară sunt din secolul al XIX-lea. În acest secol, situația
    a fost deja destul de dezastruoasă. Se spunea că rolul castelelor a apus și a
    fost transformat în depozit de fier și de grâne.


    Castelul Corvinilor
    a avut 22 de stăpâni, în 1725 a intrat înapoi în posesia statului iar, din 1974,
    funcționează ca muzeu. Dacă vă programați vizita la muzeu la orele prânzului,
    veți auzi clopotele, despre care Magdalena Kofity, ghidul nostru de turism,
    spune că au o istorie foarte interesantă. De 566 de ani, din
    1456, după victoria de la Belgrad bat clopotele și e foarte interesant că,
    totuși, cauzalitatea este inversă. În mintea oamenilor, se crede că bat
    clopotele în cinstea victoriei extraordinare, care a oprit turcii. Interesant
    este că Iancu de Hunedoara a fost un strateg minunat și a avut totuși oaste
    relativ mică. Atunci nu exista Uniunea Europeană, exista Papalitatea, și a
    încercat să ceară ajutor atât financiar cât și ostași de la Papalitate. S-a
    spus că bani nu prea sunt, ostași foarte puțini, dar o să se dispună ca în
    fiecare biserică să se bată clopotele pentru a se reuși victoria de la Belgrad.
    Ceea ce este fantastic este că nu numai în bisericile noastre, ci în toate
    bisericile din Europa Centrală și nu numai, bat clopotele în fiecare zi, la ora
    12:00, în memoria acestui eveniment.


    În prezent,
    Castelul Corvinilor este monumentul de arhitectură gotică, civilă și militară
    cel mai păstrat din centrul și din sud-estul Europei. Turiștii vor vedea un
    monument impozant, cu o curte spațioasă, cu două săli imense pentru recepție,
    cu o Sală a Cavalerilor, unde pot vizita o expoziție de tehnică militară, Sala
    Dietei, așa cum erau amenajate sălile unde se organizau dietele și consiliile,
    și alte expoziții cu obiecte medievale. În plus, în weekenduri, există
    evenimente care reînvie atmosfera medievală.


    Ați ascultat un material realizat cu sprijinul
    Departamentului pentru Relații Interetnice al Guvernului României, prin
    programul Diversitate și patrimoniu cultural prin prisma mass-media:
    Diversitate și patrimoniu în județul Hunedoara.