Stilul
arhitectonic Sezession sau art nouveau a pătruns în Transilvania, spațiu
multietnic din componența Austro-Ungariei, la confluența secolelor al 19-lea și
al 20-lea. Expresie a rebeliunii unor artiști care voiau să iasă din canoanele
academice, de unde li se trage și numele de secesioniști, noul curent apărut în
Franța anilor 1890 propunea în principal elemente și decorațiuni bazate pe
linii curbe și pe forme naturale precum plantele și florile, dar și ornamente
multicolore. Exuberanța noului curent artistic se remarca și din titlul unor
reviste, așa cum era cea austriacă Jugend (Tinerețe), mișcarea Sezession
luând și numele de Jugendstil în spațiul german. Dezinvoltura noilor artiști
contrasta însă cu pesimismul din ce în ce mai accentuat al secolului al 19-lea,
denumit fin de siecle, sintagmă care arăta încheierea unei epoci și nașterea
alteia, sumbre, incerte. Sezession sau art nouveau a cuprins arhitectura și
pictura mai ales, însă ea a contaminat toate domeniile artisticului ca desenul
și grafica, artele decorative, moda, sticlăria, mozaicul, bnijuteriile, mobila.
Aparițiile
cele mai spectaculoase în arhitectura orașelor a Sezessionului s-au produs
inițial în Franța, Italia, Spania, Germania, Belgia, Austro-Ungaria, pe măsură
ce curentul se deplasa către estul Europei el nemafiind o prezență urbană
pregnantă. Orașul Târgu Mureș deține în patrimoniul său urbanistic un
impresionant monument de arhitectură Sezession. Este vorba despre Palatul
Culturii, care se constituie într-unul dintre reperele centrale ale orașului.
Am discutat cu Timea Fulop, ghid la Palatul Culturii, care ne-a prezentat pe
scurt istoria clădirii și în ce constă specificul ei:
Palatul Culturii, construirea sa, a fost finalizat în 1912,
când era gata și decorația bogată a Palatului. Cei doi arhitecți care au lucrat
eraudeja faimoși la vremea lor, veneau de la Budapesta și se numeau Komor
Marcell și Jakab Dezso. Tot ei au proiectat și clădirea care este vizavi de
Palatul Culturii, tot în stilul Sezession sau art nouveau. Ambele clădiri sunt
în acest stil și sunt foarte renumite, Palatul Culturii este probabil una
dintre cele mai frumoase clădiri Sezession-art nouveau din România. Palatul
Culturii a fost construit pentru a fi locaș al culturii și acum după 100 de ani
are aceeași destinație. El găzduiește și un muzeu care se vizitează și mai
multe instituții de cultură, Muzeul Județean Mureș, care șți administrează
clădire. Aici își mai are sediul și Filarmonica de Stat din Târgu Mureș,
Biblioteca Județeană. În fiecare joi, dar și în alte zile, în funcție de
programul stagiunii, Filarmonica susține concerte în Sala Mare, o sală de
concerte pentru peste 600 de spectatori. Palatul dispune și de o sală mică
pentru conferințe și pentru concerte camerale. Chiar aici unde ne aflăm acum
este cea mai faimoasă sală a Palatului Culturii, este vorba despre Sala
Oglinzilor. Ea este renumită nu numai pentru cele două oglinzi care se văd în
capetele sălii ci și pentru vitraliile pictate. Sunt douăsprezece vitralii
foarte frumoase, inspirate din balade și din mitologie. Decorațiunile palatului
se inspiră din motivele tradiționale secuiești, stilul arhitectonic se numește
Sezession transilvănean. De aceea este unic.
Cea mai
importantă încăpere este așa-numita Sală a Oglinzilor care atrage și cei mai
mulți vizitatori. Numele ei provine într-adevăr de la cele două mari oglinzi
triptice venețiene din cele două margini ale sălii, dar și mesele sunt decorate
cu oglinzi pentru a se integra în specificul sălii. Sala Oglinzilor însăși a
avut patru arhitecți care i-au dat personalitate artistică: Sandor Nagy, Ede
Thoroczai Wigand, Snador Muhics și Miksa Roth provenind de la școala artistică
de la Godollo, localitate situată la 30 de kilometri nord de Budapesta. Acolo
se văd originile decorațiunilor pe care le regăsim și la Palatul Culturii
târgu-mureșean care nu este o simplă copie a unor alte clădiri.
Palatul Culturii din Târgu Mureș este
un obiect arhitectural Sezession adaptat formelor artistice locale secuiești.
Din acest motiv, vitraliile din Sala Oglinzilor transmit mesajele culturii
populare secuiești, în acest caz al unor baladele reprezentative imortalizate
în pictarea ferestrelor. Una dintre aceste balade este Budai Ilona sau Mama
neînduplecată care este vorba despre o mamă care se poartă mult prea aspru cu
proprii copii, o temă care se regăsește și în alte culturi europene cum ar fi
cea germană. Cea de-a doua balada figurată este Salamon Sara despre o fată
amăgită de diavol. Al treilea vitraliu zugrăvește balada Kadar Kata (Două
flori de paraclis), o narațiune în versuri despre o căsătorie interzisă. Iar
ultima baladă figurată, cea de-a patra, este Julia, fata frumoasă dusă în rai
în care o fată tânără moare și este bocită de mamă într-o poveste religioasă
creștino-păgână.