Regina Ana a României revine defintiv în ţara pe
care a iubit-o toată viaţa, deşi a cunoscut-o abia la senectute.
De-a lungul a cinci
zile, funeraliile vor atinge toate reperele geografice fundamentale ale
monarhiei române. Depus întâi la Castelul Peleş – construit, în secolul al
19-lea, în Carpaţii Meridionali, la Sinaia, de fondatorul dinastiei, Carol I -,
trupul neînsufleţit va reveni la Bucureşti, în Sala Tronului din Palatul Regal.
Aici, accesul publicului va fi permis joi şi vineri, iar sâmbătă va avea loc
înmormântarea, la necropola regală de la Curtea de Argeş, prima capitală
a principatului medieval Ţara Românească.
Medicii i-au interzis Regelui Mihai
să participe la funeralii. Suveranul va rămâne în reşedinţa din Elveţia,
alături de prieteni şi apropiaţi şi de două călugăriţe ortodoxe. Această decizie
a fost luată cu mare părere de rău – precizează un comunicat al Casei
Regale.
În vârstă de 94 de ani şi el însuşi grav bolnav, Regele Mihai şi-a
vizitat soţia, în fiecare zi, în clinica elveţiană în care a fost răpusă, pe 1
august, de un cancer care i-a provocat suferinţe atroce.
Născută la Paris, in
1923, prinţesa Ana de Bourbon-Parma l-a întâlnit pe Regele Mihai la Londra, în
1947. În acelaşi an, pe 30 decembrie, într-un moment în care ţara se afla sub
ocupaţie militară sovietică şi era condusă de un guvern comunist marionetă,
Suveranul a fost constrâns să abdice şi să se exileze. Din Statele Unite, din
Marea Britanie sau din Elveţia, el a girat acţiunile
Comitetului Naţional Român, prezentat ca un guvern în exil, deşi democraţiile
occidentale nu i-au recunoscut niciodată acest statut.
La Bucureşti, regimul
comunist a alimentat continuu o propagandă antimonarhică virulentă şi grosieră,
ale cărei efecte toxice nu s-au resorbit pe deplin nici azi.
Regele Mihai a putut reveni în Patrie doar după Revoluţia anticomunistă din
1989 şi şi-a redobândit cetăţenia română, retrasă de comunişti, şi o parte din
proprietăţi. El a promovat, ca ambasador special, în marile cancelarii
occidentale admiterea României în NATO, în 2004, şi în Uniunea Europeană, în
2007. În ţară, familia regală a întreprins consecvent, după repatriere, acţiuni
caritabile şi de mecenat, graţie cărora românii şi-au putut, în sfârşit,
cunoaşte suveranii detronaţi.
Într-un interviu pentru Radio România din anul
2008, Regina Ana mărturisea că, în exil, a aflat de la soţul său multe despre
Patria acestuia, dar că o călătorie de o lună prin toată ţara, din Dobrogea în Banat şi din Delta Dunării în Transilvania, i-a întrecut aşteptările. Ea mai spunea că a văzut oraşe, sate şi
peisaje impresionante şi a întâlnit oameni deosebiţi.