Radio România Internațional

Tag: Salaj

  • Zalău

    Zalău

    Mergem astăzi în nord-vestul ţării, într-un oraş care potrivit descoperirilor arheologice este locuit de mai bine de 5 mii de ani: Zalău.  Ne aflăm în judeţul Sălaj, într-o zonă montană, care şi-a păstrat prospeţimea, preţuind şi vestigiile trecutului.

    Bianca Pop, coordonatorul Centrului Național de Informare și Promovare Turistică Zalău din cadrul Primăriei Municipiului Zalău, ne-a întâmpinat:

    “Bun venit în centrul Țării Silvaniei, la poalele Munților Meseș, unde Zalăul este așezat. Munţii Meseş sunt o extremitate nord-estică a Munților Apuseni. Și Zalău este unul dintre cele mai vechi oraș atestate documentar de pe teritoriul României. Zalău este municipiul reședință de județ al județului Sălaj și putem spune că din Evul Mediu regele Ungariei, Matiaș Corvin a lăsat moștenire un oraș al cărui centru era un renumit târg, era cunoscut și pentru ceramica de Zalău în acea perioadă, în secolele 18-19. Astăzi centrul istoric a fost reabilitat, încă poartă strălucirea de altădată, dar putem spune că îmbracă o nouă înfățișare inspirată din marile orașe europene, având în vedere că o zonă pietonală a fost recent amenajată în centrul vechi al orașului. Aici veți găsi un aspect contemporan în care se oglindește armonios trecutul, frumusețea caselor de odinioară, a clădirilor istorice, a lăcașelor de cult și a muzeelor care s-au upgradat în prezent și ne duc în trecut prin intermediul tehnologiei digitale.  Așa cum vă spuneam, farmecul centrului vechi este dat de o serie de monumente și ansambluri de arhitectură. Avem câteva eficii de excepție, concepute în stil neobaroc, eclectic, clasicist sau secesionist.”

    Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă şi Galeria de Artă “Ioan Sima” sunt principalele obiective de mare atracţie ale oraşului. Municipiul Zalău se mândreşte şi cu Biblioteca Documentară, creată în cadrul Colegiului Reformat, care are peste 40 de mii de volume, din care cea mai mare parte este carte rară sau unicat.

    Bianca Pop ne-a ghidat vizita prin oraş în descoperirea atracţiilor turistice:

    “Pornind din piaţeta dominată de perla culturală a Zalăului, care este clădirea Transilvania, iar piațeta se numește Piața Iuliu Maniu, după marele istoric sălăjean care a contribuit la Marea Unire și vă pot spune că aici puteți să gustați din felia cea mai consistentă a patrimoniul cultural zălăuan şi să admiraţi lângă Clădirea Transilvania și alte clădiri frumoase de patrimoniu precum clădirea Primăriei, clădirea Direcției Județene pentru Cultură, clădirea Colegului Național Silvania ș.a.m.d. Iar printre edificile de cult pe care noi le promovăm și care sunt și acestea monumente istorice, sunt biserici vechi de la mijlocul secolul al 19-a lea, Biserica Reformată Romano-Catolică, de la începutul secolului 20 două biserici, una veche greco-catolică și actual ortodoxă și încă una ortodoxă. Iar pentru noi și pentru cei care vizitează orașul nostru, munţii Meseş reprezintă locul de escapade din mediul urban. Aici ne încărcăm cu energie pură, aer proaspăt și o mare de liniște și aici este locul unde avem ocazia să facem drumeţii, pentru că avem trei trase marcate.”

    Ajuns aici călătorul se poate bucura de specialităţi locale precum slănina, cârnații, sarmalele, dar şi deserturi precum gogoși, și cunoscutele plăcinte, sau mălai dulce, desert făcut din făină de porumb, după o reţetă specifică Sălajului.

  • Minderjährige Schwangere und Mütter: Ohne Bildung kein Fortschritt

    Minderjährige Schwangere und Mütter: Ohne Bildung kein Fortschritt





    10 % der Geburten in Rumänien entfallen auf Mütter im Teenageralter, während europaweit 45 % der Geburten bei Mädchen unter 15 Jahren sich in Rumänien ereignen, womit das Land in dieser Hinsicht einen negativen Rekord aufstellt und den ersten Platz in der EU-Statistik einnimmt. Dies berichtet die Organisation Save the Children“, die in einem Bericht auch den Zusammenhang zwischen dem Bildungsniveau und dem Alter der minderjährigen Mütter in benachteiligten ländlichen Gemeinden aufzeigt. 85 % der Mütter und schwangeren Frauen unter 18 Jahren gehen nicht zur Schule, die meisten brechen sie vor der Schwangerschaft ab. Rund 10 % der jungen Frauen in dieser Situation haben noch nie eine Schule besucht, und drei Viertel von ihnen haben die Schule vor der 8. Klasse abgebrochen.



    Besorgniserregend ist au‎ßerdem, dass 4 von 10 schwangeren Frauen oder minderjährigen Müttern während der Schwangerschaft keine ärztliche Betreuung in Anspruch nehmen oder höchstens ihren Hausarzt aufsuchen. Ein Drittel der jungen werdenden Mütter gibt an, dass sie während der Schwangerschaft keine medizinischen Untersuchungen durchführen lie‎ßen, wobei der Hauptgrund dafür Geldmangel ist — die Hälfte der betroffenen Familien hat ein monatliches Einkommen von weniger als tausend Lei, was umgerechnet nur etwa 200 Euro entspricht. Gleichzeitig nutzten 80 % keine Verhütungsmethode, weil sie sich darüber nicht informiert hatten.



    Dieser Teufelskreis aus Armut und bildungsfernem Milieu scheint sich au‎ßerdem im eigenen Familien- oder Bekanntenkreis zu reproduzieren. Die von Save the Children“ veröffentlichte Statistik zeigt auch, dass drei Viertel der Mütter oder schwangeren Minderjährigen Verwandte oder Bekannte haben, die ebenfalls ein Kind bekommen haben, als sie unter 18 Jahre alt waren. Und ein Drittel dieser jungen Mütter wurde selbst von Minderjährigen auf die Welt gebracht.



    Im Landkreis Sălaj (im Nordwesten Rumäniens) werden Dutzende von Mädchen durch ein Programm unterstützt, das von einer speziell dafür gegründeten Arbeitsgruppe initiiert wurde. Im Rahmen des Programms erhalten minderjährige Mütter medizinische, soziale und erzieherische Hilfe, um die Integration in die Gesellschaft zu erleichtern. Violeta Milaș, Leiterin des örtlichen Amtes für Sozialhilfe und Kinderschutz, kennt den sozialen Hintergrund dieser jungen Mütter:



    Die meisten von ihnen kommen aus ländlichen Gebieten, wo diese jungen Mädchen — minderjährige Mütter fast noch im Kindesalter — keine Ausweispapiere oder Geburtsurkunden haben, ihre Familienangehörigen arbeiten im Ausland und sind folglich weit weg. Wenn sie im Krankenhaus ankommen und entbinden, haben sie weder eine Geburtsurkunde noch einen Personalausweis. Die Registrierung des Kindes wird somit zu einem Problem. Die Erziehung und Bildung in diesen Familien sind äu‎ßerst prekär; viele gehen davon aus, dass es normal sei, in diesem Alter Kinder auf die Welt zu bringen. Wir mussten ihnen grundlegende Dinge über Hygiene beibringen, und dann müssen sie es schaffen, ihre eigenen Kinder zu erziehen. In Gemeinden, in denen es geschulte Sozialarbeiter und medizinische Hilfskräfte gibt, sieht man schon positive Ergebnisse — in dem Sinne, dass die Fälle bekannt und registriert sind, dass wir ihnen etwas beibringen und dass für diese Mütter die Situation dadurch etwas einfacher wird.“




    In Bukarest wurde im Gesundheitsministerium vor einem Jahr nach langer Zeit wieder ein Referat für die Gesundheit von Müttern und Kindern eingerichtet. Darüber hinaus wird an der Einrichtung von landesweit rund 200 integrierten Gemeindezentren gearbeitet. Sie sollen ihre Arbeit in Gebieten aufnehmen, in denen gefährdete Bevölkerungsgruppen leben, und sowohl medizinische als auch soziale Dienste anbieten. Minister Alexander Rafila bestätigt jedoch, dass die zentralen Behörden auf eine Partnerschaft mit den lokalen Behörden angewiesen sind, damit schwangere Frauen und junge Mütter Zugang zu Gesundheits- und Sozialdiensten bekommen können. Der Minister ist auch der Ansicht, dass die Bildung von entscheidender Bedeutung ist und dass die Zahl der minderjährigen Mütter in Rumänien nur dann verringert werden könnte, wenn sie zur Schule gingen und die Gesundheitserziehung zu einem festen Bestandteil des Lehrplans würde.



    Ich denke, das Hauptproblem ist der Zugang zur Bildung und zweitens — aber nicht unbedingt zweitrangig, sondern in direktem Zusammenhang damit — der Zugang zur Gesundheitserziehung. Der Zugang zur Gesundheitserziehung ist sehr wichtig, der Ansatz ist multidisziplinär, es geht nicht allein um Sexualkunde, und wir sollten vermeiden, uns auf diesen Bereich der Sexualerziehung zu beschränken. Wir haben eine neue Bildungsministerin, und ich bin überzeugt, dass wir eine Lösung finden werden, damit die Gesundheitserziehung ein reguläres Lehrfach wird, das für alle Altersgruppen geeignet und Teil des Lehrplans ist. Aber wir können keine Gesundheitserziehung betreiben, wenn diese Kinder nicht zur Schule gehen. Es liegt auf der Hand, dass das Problem mit dem kulturellen Hintergrund zusammenhängt: Minderjährige Mütter gehören oft Minderheiten an, sind ein Teil sozial gefährdeter Gruppen, die traditionell sehr jung heiraten und deshalb so früh Kinder bekommen.“




    Im Juli 2022 wurde in Rumänien ein Gesetz verabschiedet, das ab der 8. Klasse der Sekundarstufe Gesundheitsunterricht einführt, an dem die Schüler mit Zustimmung ihrer Eltern teilnehmen können. Nach Ansicht der Präsidentenberaterin Diana Păun müsste die Gesundheitserziehung auch deshalb vorrangig sein, weil sie den heutigen und künftigen Generationen ermöglichen würde, sich angemessen zu informieren und verantwortungsvolle Entscheidungen zu treffen.



    Im Rahmen der Gesundheitserziehung ist die Sexualkunde ein wichtiger Bestandteil, der das Potenzial hat, diese wenig erfreulichen — um nicht zu sagen: schwarzen — Statistiken zu ändern. In ländlichen und abgelegenen Gemeinden ist der Bedarf an funktionsfähigen Arztpraxen in Schulen, an Sexualerziehung und Familienplanungsdiensten am grö‎ßten, und der Nationale Wiederaufbau- und Resilienzplan räumt diesem Bereich Priorität ein. Investitionen in die Ausstattung und Instandsetzung von Familienplanungskliniken in gefährdeten Regionen mit einer hohen Zahl von Teenager-Schwangerschaften und einer hohen Zahl von sexuell übertragbaren Krankheiten sind ein wichtiger Pfeiler in den Zuwendungen für die Gesundheit und werden zu erheblichen Verbesserungen beitragen.“




    Eine Reform, die zu weitreichenden Veränderungen führt, muss sich auch mit den Humanressourcen im Gesundheitswesen befassen — mit der erforderlichen Anzahl von Fachkräften mit geeigneten Spezialisierungen und ihrer optimalen geografischen Verteilung auf landesweiter Ebene. Au‎ßerdem müssen Informationen gesammelt und ein umfassendes Bild der Gesundheit von Müttern und Kindern in sozial isolierten und nicht integrierten Gemeinschaften entwickelt werden. Die Kommunikation und die Zusammenarbeit zwischen den Sozialämtern, dem Gesundheitsressort und den Bildungseinrichtungen sind ebenfalls von wesentlicher Bedeutung. All diese Schritte sind unerlässlich, denn Experten sind sich einig, dass eine Schwangerschaft in äu‎ßerst jungen Jahren mit grö‎ßeren gesundheitlichen Risiken verbunden ist. Au‎ßerdem setzt eine frühe Mutterschaft junge Mütter dem Risiko aus, die Schule abbrechen zu müssen und in den Teufelskreis der Armut zu geraten — mit Auswirkungen, die von Generation zu Generation weiterreichen.

  • Atracții turistice în Zalău

    Atracții turistice în Zalău

    Ajungem astăzi în
    vestul României, în municipiul Zalău. Este reședința județului Sălaj, un județ
    mic, dar locuit de mai multe etnii care și-au lăsat amprenta asupra culturii și
    civilizației locale. Vechiul târg de odinioară, situat la mică distanță de
    ansamblul roman Porolissum păstrează și astăzi o parte dintre vestigiile sale
    istorice. Scoase la lumină prin prisma evenimentelor organizate, festivaluri
    istorice, atracțiile turistice ale zonei în care se află municipiul Zalău
    merită vizitate. Chiar în centrul orașului, în Piața 1 Decembrie 1918, veți
    vedea Catedrala Adormirii Maicii Domnului, construită între anii 1930 si 1932, în
    mare parte cu sprijinul localnicilor greco-catolici și cu implicarea susținută
    a lui Iuliu Maniu, la acea vreme prim-ministru al României. Totodată, luând
    orașul la pas, veți remarca frumusețea caselor vechi și a celor câtorva muzee
    aflate pe teritoriul său. Printre acestea, Muzeul de Artă și de Istorie, spune Mircea
    Groza, de la Asociația de dezvoltare intercomunitară Sălaj Plus. Muzeul
    a dezvoltat un concept modern și propune o incursiune în istorie prin
    tehnologiile actuale: realitate virtuală sau augmentată și modele 3D. De
    asemenea, se are deja în vedere un nou concept de program expozițional sub
    titulatura Vreau la muzeu. Acesta are în prim plan expozițiile 3D. Muzeul
    ține pasul cu ceea ce se întâmplă în lume și sunt atâtea de arătat.


    Cei care ajung în
    Zalău nu ratează una dintre cele mai importante zone de cercetare arheologică
    din România. Mircea Groza, de la Asociația de dezvoltare intercomunitară Sălaj
    Plus. Faptul că se află în imediata apropiere a municipiului
    reședință de județ, Zalău, ne avantajează. De altfel, toate traseele sunt în
    jurul acestui punct de atracție. Este cel mai mare castru de graniță din Dacia
    romană. Are amfiteatru, clădiri religioase și fortificații minore din zona
    limesului. Limesul era granița imperiului roman, iar noi suntem în partea de
    nord a acesteia. Am amenajat acest complex arheologic astfel încât să fie mai
    accesibil turiștilor. S-au creat în interiorul castrului spații de odihnă și
    recreere, într-o zonă cu belvedere. S-au făcut reconstituiri grafice pe 45 de
    panouri, conținând și informații. S-a amenajat un centru de informare turistică
    în care există și un magazin de suveniruri. Avem permanent ghid specializat.
    Lucrăm la aplicații care vor facilita accesul la informații despre complexul
    arheologic.


    Zona este
    recunoscută la nivel național și prin prisma producției de vinuri și pălincă. Oferta gastronomică a Zalăului este
    una bogată și îi poate mulțumi pe toți turiștii, spune Mircea Groza, de la
    Asociația de dezvoltare intercomunitară Sălaj Plus. Palinca de
    Zalău putem spune că e un brand local. Totodată, avem crame care funcționează
    în continuare și pot fi vizitate. Apicultura, de asemenea, e des întâlnită în
    satele din Sălaj. Bineînțeles, nu pot uita de marea mea pasiune, gastronomia.
    În ultimii 40 de ani, am făcut cercetări în domeniul gastronomiei tradiționale.
    Numai în județul Sălaj am reușit să identific și să documentez 397 de rețete de
    ciorbe și de supe diferite ca denumire, ingrediente și gust. Turistul are
    oportunitatea de a-și desăvârși experiența și prin aceste preparate deosebite.
    Am susținut mereu că România e reprezentată gastronomic de câteva preparate
    deosebite: ciorbe, supe, borșuri și de tocane. Avem o diversitate
    incredibilă.


    Invitația a fost lansată. Până data viitoare, când vă
    așteptăm cu o nouă destinație, drum bun și vreme frumoasă!


  • Corona: Beschränkungen werden ausgeweitet

    Corona: Beschränkungen werden ausgeweitet

    Die Woche begann schlecht für die Rumänen. Die Zahl der mit dem neuen Coronavirus Infizierten nimmt stetig zu, Krankenhäuser und vor allem Intensivstationen sind erneut voll. Seit Montag befinden sich mehrere Gro‎ßstädte des Landes in der sogenannten roten Phase. Diese bedeutet zusätzliche Beschränkungen in Ortschaften, in denen mehr als drei Infektionsfälle je tausend Einwohner auftreten. Über das ganze Land verstreut, befinden sich die Hauptstadt und den benachbarten Landkreisreis Ilfov, die Hafenstadt Constanța, Timiș, Hunedoara, Cluj, Braşov, Alba und Sălaj in der westlichen Landeshälfte in der roten Phase. Der Bukarest umgebende Landkreis Ilfov, hat den höchsten Inzidenzwert und zahlreiche Gemeinden und Städte befinden sich bereits im Shutdown. Die Behörden sagen, dass sie eine solche Ma‎ßnahme für die Hauptstadt, die grö‎ßte, bevölkerungsreichste und wirtschaftlich dynamischste Stadt des Landes, nicht in Erwägung ziehen. Doch viele Einwohner Ilfovs arbeiten in Bukarest und pendeln täglich. Ihre Kinder gehen in der Hauptstadt zur Schule.




    Die Skepsis über die Zweckmä‎ßigkeit des Shutdowns breitet sich weiter aus. Kommentatoren verweisen auf das Scheitern dieser Ma‎ßnahme in Timișoara, wo nach zweiwöchigem Shutdown der Inzidenzwert der COVID-19-Fälle höher ist als zuvor. Das Gleiche gilt für vier Gemeinden in der Nähe der westrumänischen Gro‎ßstadt. Der Kreisratsvorsitzende Alin Nica, ein Mitglied der mitregierenden Liberalen Partei, ist der Meinung, dass die Anordnung des Leiters der Abteilung für Notsituationen, Staatssekretär Raed Arafat, den Shutdown im Gebiet Timișoaras zu verlängern missbräuchlich war und kündigte an die Möglichkeit zu erwägen, diese vor Gericht anzufechten. Die Behörden in Bukarest – Präfekt, Generalbürgermeister und Bezirksbürgermeister – sagen, dass sie den Shutdown vermeiden wollen und an den Wochenenden die Kontrollen in Einkaufszentren und auf Märkten verstärkt werden.




    Der liberale Premierminister Florin Cîțu, erklärte, dass er die Wirtschaft offen halten wolle und auf die Meinungen und Vorschläge der Experten hören werde. Der Leiter der Regierungskoalition rief erneut dazu auf, die geltende Gesetze und die von den Behörden auferlegten Ma‎ßnahmen einzuhalten, die seiner Meinung nach zu den entspanntesten in der Europäischen Union gehören. Es ist an der Zeit, dass die Lösungen von den lokalen Behörden kommen — fügte der Premierminister hinzu. Die oppositionellen Sozialdemokraten behaupten hingegen, die derzeitige Regierung übernehme keine Verantwortung für die Art und Weise, wie sie die neue Welle der Pandemie verwaltet, und versuche den Schwarzen Peter den lokalen Entscheidungsträgern zuzuschieben. Inzwischen rei‎ßt der Geduldsfaden bei immer mehr Menschen. Ende letzter Woche kam es, wie auch anderswo in Europa, in Bukarest und anderen rumänischen Gro‎ßstädten zu lautstarken Demonstrationen gegen die vor mehr als einem Jahr verhängten Corona-Beschränkungen.

  • Attractions touristiques au Pays de Salaj

    Attractions touristiques au Pays de Salaj

    Madame, Monsieur, cette semaine, on met le cap sur le Pays de Sălaj, dans l’ouest de la Roumanie, une région riche en attractions touristiques telles le Castre romain de Porolissum ou la Réserve naturelle dite du Jardin des Dragons. S’y ajoute une excellente cuisine du terroir que notre guide local, Mircea Groza, de l’Association de développement intercommunautaire Sălaj Plus nous fera également découvrir.D’une superficie de 4000 mètres carrés, le département de Sălaj est un des plus petits de Roumanie. Y habitent de nombreuses ethnies dont l’empreinte sur la culture et la civilisation locale reste très visible.

    La région renferme de nombreux objectifs touristiques dont le plus connu est le Site archéologique de Porolissum. Notre invité, Mircea Groza, nous en parle : « Il s’agit de l’une des zones de fouille archéologique régionales les plus importantes de Roumanie. Le fait de se trouver à proximité de la ville de Zalău, chef-lieu du département de Sălaj, constitue un avantage. D’ailleurs, tous les trajets tournent autour de cette attraction. C’est le plus grand castre militaire construit dans la région frontalière de la Dacie romaine. C’était un limes qui renfermait un amphithéâtre, des édifices religieux et des fortifications. Le limes était un système de fortifications construit le long de certaines frontières de l’Empire romain et Porolissum fut érigé du côté nord. Dernièrement, on y a mené des travaux afin de rendre ce complexe archéologique encore plus accessible aux visiteurs. On a créé des aires de repos à l’intérieur du castre et on a mis en place un belvédère. On a installé 45 panneaux avec informations et reconstitutions graphiques. On y a ouvert un bureau d’information touristique et une boutique de souvenirs. Un guide agréé se trouve tout le temps à la disposition des touristes. On essaie de développer des applications qui rende plus facile l’accès à des informations sur le site archéologique. »

    A proximité du castre romain de Porolissum s’étend le Jardin botanique de Jibou, que notre guide, Mircea Groza, de l’Association de développement intercommunautaire Sălaj Plus, nous fera visiter :« Le Jardin, étendu sur une vingtaine d’hectares, s’enorgueillit d’abriter la collection de plantes la plus variée de Roumanie. En fait, toute la région est spectaculaire. Pas trop loin du Jardin botanique de Jibou, sur le chemin qui mène au site archéologique de Porolissum, se trouve le Jardin des Dragons. C’est un endroit unique non seulement en Roumanie, mais dans toute l’Europe. Il s’agit d’une réserve naturelle protégée de presque trois hectares, connue pour les agglomérations de rochers qui s’y trouvent, résultat d’un phénomène d’érosion destructive. Les rochers ont des formes bizarres et des noms inspirés de la culture locale. »

    Sur la liste des attractions à visiter au Pays de Sălaj figure également le Musée d’art et d’histoire de Zalău, qui a choisi de se moderniser pour répondre aux nouveaux défis technologiques, comme l’affirme Mircea Groza :
    « Le Musée a développé un concept moderne, qui propose aux visiteurs une incursion dans l’histoire à l’aide de technologies actuelles, telles la réalité virtuelle et les modèles en 3D. Par ailleurs, on envisage de lancer un nouveau concept de programme de visite sous le titre « Je veux aller au musée », qui privilégie les expositions en trois dimensions. Le musée suit le rythme d’un monde en évolution et, à l’heure actuelle, quand les perspectives touristiques sont difficiles à anticiper, il fait de son mieux pour offrir le plus possible au public. Après, il y a des villages entiers où des gens passionnés ont mis en place des musées vivants. C’est le cas de Ligia Badea Pop, du village de Iaz, qui a financé la construction d’un musée du village en plein air, rassemblant plusieurs maisons de ferme et qui ne cesse de s’agrandir depuis. Une démarche qui a inspiré plusieurs jeunes du département à organiser des événements en rapport avec les traditions locales. C’est ce qui se passe dans le village de Marin où l’on a ressuscité des coutumes telles la Ronde du grenier, la cérémonie du Mariage ou encore la Foire locale. »

    Le Pays de Sălaj est connu à travers toute la Roumanie pour ses vins et son eau-de-vie de prunes. Mircea Groza, de l’Association de développement intercommunautaire Sălaj Plus, détaille : « L’eau-de-vie de prunes de Zalău est en quelque sorte une marque locale. S’y ajoutent des caves de dégustation qui attendent les visiteurs. N’oublions pas les produits de la ruche, qui font la fierté des villages du département. Et puis, parlons aussi de ma grande passion, la cuisine. Ces 40 dernières années, j’ai fait des recherches dans le domaine de la cuisine roumaine traditionnelle et rien qu’au Pays de Sălaj, j’ai identifié 397 recettes de soupes complètements différentes comme goût et ingrédients. Une fois chez nous, le touriste aura la chance de vivre une expérience complète, en goûtant à nos plats exceptionnels. J’ai dit depuis toujours que deux plats sont représentatifs pour la Roumanie gastronomique : les soupes et les ratatouilles. Ces deux plats se déclinent en une infinité de variétés. A Sălaj par exemple, j’ai découvert, reconstitué et répertorié plus de 170 recettes de ratatouille différentes. »

    Pourtant, une précision s’impose: ces recettes ne sont pas toutes d’origine roumaine. Parmi elles, il y en a d’inspiration juive, slovaque ou hongroise, trois des principales minorités de la région. D’ailleurs, il y a des villages entiers habités par des Slovaques et des Magyars. Un aspect auquel on doit la grande diversité de la cuisine du terroir. De nos jours encore, les recettes continuent à circuler oralement d’un village à l’autre. Autant d’arguments qui font du Pays de Sălaj une destination de vacances idéale. L’agritourisme y est bien développé et de nombreuses familles font chambre d’hôte. Une occasion d’avoir plus facilement accès aux coups de cœur de la cuisine locale. (Trad. Ioana Stancescu)

  • Atracții turistice în județul Sălaj

    Atracții turistice în județul Sălaj

    Ajungem astăzi în
    vestul României, pentru a descoperi atracțiile turistice ale județului Sălaj.
    Vom vorbi despre Castrul roman de la Porolissum, despre rezervația naturală Grădina
    Zmeilor, dar și despre gastronomia locală. Ghidul nostru este Mircea Groza, de
    la Asociația de dezvoltare intercomunitară Sălaj Plus, cunoscut specialist în
    gastronomie.


    Sălaj este un
    județ mic, cu o suprafață care nu depășește 4.000 de metri pătrați, dar locuit
    de mai multe etnii care și-au lăsat amprenta asupra culturii și civilizației
    locale. Este un județ cu obiective turistice diverse, iar prima oprire o facem
    la Complexul arheologic Porolissum.

    Este una dintre cele mai importante zone
    de cercetare arheologică din România. Faptul că se află în imediata apropiere a
    municipiului reședință de județ, Zalău, ne avantajează. De altfel, toate
    traseele sunt în jurul acestui punct de atracție. Este cel mai mare castru de
    graniță din Dacia romană. Are amfiteatru, clădiri religioase și fortificații
    minore din zona limesului. Limesul era granița imperiului roman, iar noi suntem
    în partea de nord a acesteia. În ultima perioadă, am amenajat acest complex
    arheologic astfel încât să fie mai accesibil turiștilor. S-au creat în
    interiorul castrului spații de odihnă și recreere, într-o zonă cu belvedere.
    S-au făcut reconstituiri grafice pe 45 de panouri, conținând și informații. S-a
    amenajat un centru de informare turistică în care există și un magazin de suveniruri.
    Avem permanent ghid specializat. Lucrăm la aplicații care vor facilita accesul
    la informații despre complexul arheologic.


    Nu foarte departe
    de castrul roman, se află Grădina Botanică din Jibou. Mircea Groza, de la
    Asociația de dezvoltare intercomunitară Sălaj Plus.

    Este o grădină care,
    pe aproximativ 20 de hectare, se mândrește cu cea mai bogată colecție de
    plante, extraordinar de diversificată și mai mare decât oriunde în România. De
    asemenea, și zona este foarte spectaculoasă. Nu departe de Jibou, spre
    Porolissum, ajungem la Grădina Zmeilor. Acesta e un loc unic, poate chiar în
    Europa. E o rezervația naturală protejată, care are aproape trei hectare,
    vestită mai ales datorită unui ansamblu neregulat de stânci. Acestea au apărut
    printr-un fenomen de erodare distructivă în gresie. Formele ciudate au și nume
    inspirate din cultura locală.


    În ceea ce privește
    obiectivele culturale, nu putem trece cu vederea Muzeul de Artă și Istorie din
    Zalău. Acesta se adaptează noilor tehnologii, noilor trenduri în funcționarea
    acestui tip de instituții, spune Mircea Groza.

    Muzeul a dezvoltat un
    concept modern și propune o incursiune în istorie prin tehnologiile actuale:
    realitate virtuală sau augmentată și modele 3D. De asemenea, se are deja în
    vedere un nou concept de program expozițional sub titulatura Vreau la muzeu.
    Acesta are în prim plan expozițiile 3D. Muzeul ține pasul cu ceea ce se
    întâmplă în lume și sunt atâtea de arătat, mai ales în această perioadă
    dificilă, când e greu de anticipat ceea ce se va întâmpla în turism. Apoi, sunt
    sate în care cei pasionați au creat muzee vii sau muzee ale comunei. Astfel, o
    putem aminti pe Ligia Bodea Pop, din satul Iaz, în al cărei muzeu a adunat mii
    de exponate. A creat un sat cu câteva gospodării, iar acest sat crește în
    continuare. Pe toate le-a făcut din pasiune și din buget propriu. Acest exemplu
    a fost preluat și de alți tineri din județ, care organizează evenimente cu
    referire la tradițiile locale. Astfel, în satul Marin au fost readuse la viață
    evenimente tradiționale ca Dansul la șură, Nunta, Târgul.


    Sălajul este
    recunoscut la nivel național și prin prisma producției de vinuri și pălincă, în special. Mircea Groza, de la
    Asociația de dezvoltare intercomunitară Sălaj Plus.

    Palinca de Zalău,
    putem spune că e un brand local. Totodată, avem crame care funcționează în
    continuare și pot fi vizitate. Apicultura, de asemenea, e des întâlnită în
    satele din Sălaj. Bineînțeles, nu pot uita de marea mea pasiune, gastronomia.
    În ultimii 40 de ani, am făcut cercetări în domeniul gastronomiei tradiționale.
    Numai în județul Sălaj am reușit să identific și să documentez 397 de rețete de
    ciorbe și de supe diferite ca denumire, ingrediente și gust. Turistul are
    oportunitatea de a-și desăvârși experiența și prin aceste preparate deosebite.
    Am susținut mereu că România e reprezentată gastronomic de două lucruri
    deosebite: ciorbe, supe, borșuri și de tocane. Avem o diversitate incredibilă.
    Numai în Sălaj avem peste 170 de rețete diferite de tocane descoperite,
    reconstituite și documentate de mine.


    Ar fi de menționat
    că nu toate aceste rețete sunt românești. Există rețete evreiești, slovace sau
    ungurești. În Sălaj, există sate compacte, slovace sau ungurești. Acest fapt a
    influențat pozitiv gastronomia tradițională locală, diversificând-o foarte mult.
    Rețetele au fost și încă sunt transmise din sat în sat, de la o uliță la alta,
    între gospodării, cu cea mai mare bucurie.


    Iată așadar o
    destinație perfectă pentru toată lumea, mai ales pentru familiile cu copii.
    Agroturismul este bine dezvoltat, astfel încât nu veți avea probleme cu cazarea
    și veți reuși să aflați și povești interesante ale bucatelor tradiționale,
    unele vechi de sute de ani.

  • Milioane de Euro pentru 20 de comune din Sălaj

    Milioane de Euro pentru 20 de comune din Sălaj

    Grupul de Acţiune Locală (GAL) Valea Someşului este un parteneriat public-privat care înglobează 20 de comune sălăjene. Activitatea lui a demarat în aprilie 2012, iar de atunci satele şi sătenii au beneficiat de sume consistente pentru investiţii.

    Ionuţ Ilieş, preşedintele Asociaţiei GAL Valea Someşului: In perioada 2012-2015 am implementat o strategie de dezvoltare locală a teritoriului, lansând peste 100 de proiecte, cu o valoare totală de 2,3 milioane Euro. In actuala perioadă de programare, 2016-2023, ni s-au alocat peste 2,3 milioane. Deja am finanţat 40 de beneficiari, cu contractele de 1.637.000 Euro. Avem ca motto Viitorul este la ţară şi îi îndemnăm pe localnici să acceseze fonduri europene pentru a-şi dezvolta exploataţiile agricole şi a creşte valoarea adăugată a produselor. Noi promovăm aceste produse pe piaţa locală şi prin lanţurile scurte de aprovizionare, deoarece depăşesc semnificativ standardele comerciale ale produselor de larg consum.

    Marfa noastră nu este fabricată industrial, ci prin reţete tradiţionale, aspect care dorim să rămână în mintea consumatorului. Avem şi un proiect social, de suflet, în valoare de 150.000 Euro +TVA, prin care vom construi un Centru de Zi pentru copii în satul Ileanda. Scopul lui va fi prevenirea abandonului şcolar, a instituţionalizării copiilor, precum şi asigurarea unor activităţi de îngrijire, educaţie, recreere, socializare şi consiliere. Contractul cu Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale este deja semnat şi sper ca, foarte curând, să începem lucrările. Printr-un parteneriat cu asociaţia ASSOC vom accesa fonduri din Măsura 5.2, cu care să extindem acest proiect.


    – Cine vă face proiectele?

    Noi suntem finanţatori, la fel ca AFIR, dar acest proiect social a fost întocmit chiar de GAL Valea Someşului.


  • Investiţii cu fonduri europene în Cluj Napoca

    Investiţii cu fonduri europene în Cluj Napoca

    Consiliul Judeţean Cluj are în derulare proiecte cu fonduri europene de peste 550 milioane Euro doar la capitolul lucrări mari, la care se adaugă alte sume importante pentru investiţii mai mici.

    Cele trei lucrări mari sunt alimentarea cu apă din marele bazin de la Tarniţa a judeţului Sălaj şi a unei părţi din comunele judeţului Cluj, reabilitarea a peste 100 km de drumuri judeţene şi deschiderea, parţială, după 10 ani de la debutul lucrărilor, a Centrului de Management Integrat al Deşeurilor.

    Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, dl. Vakar Istvan:

    Cel mai mare proiect este alimentarea cu apă şi canalizare, care acoperă judeţele Cluj şi Sălaj, cu o valoare de 400 milioane Euro. Prin documentul de aderare la UE, România s-a angajat să introducă apă curentă în toate localităţile, iar acest proiect se încadrează în strategia multianuală a ţării. Cea mai scumpă parte este magistrala care va duce apa, de foarte bună calitate, de la Tarniţa în Sălaj. Proiectul se află în faza de autorizări lucrări publice şi licitaţii, iar fiindcă este atât de mare a fost defalcat în 34 de tronsoane. Incheierea lucrărilor este prevăzută pentru anul 2023, dar e posibil ca această criză să faciliteze lucrările, deoarece forţa de muncă se reorientează.

    În afară de acest proiect mai avem reabilitarea şi modernizarea a 108 km de drumuri judeţene, mai exact cele denumite Drumul Apusenilor şi Drumul Bistriţei, care tranzitează judeţul Cluj. Valoarea proiectului este de cca 80 milioane Euro. Drumul Bistriţei, care leagă Sălajul de Bistriţa-Năsăud, trecând prin zona de câmpie a Clujului, are cca 80 km, iar o porţiune a lui va fi paralelă cu magistrala de apă mai înainte pomenită. Cel de-al treilea proiect, extrem de important, pe care vrem să-l dăm în folosinţă în scurt timp, măcar parţial, este Centrul de Management Integrat al Deşeurilor, cu o valoare de peste 70 milioane Euro. Este un proiect vechi, dar acum urmează să încheiem celulele de depozitare noi şi întregul sistem de exploatare.


  • Investiţii în infrastructură rutieră în judeţul Sălaj

    Investiţii în infrastructură rutieră în judeţul Sălaj

    Sălajul este un judeţ mic, cu o suprafaţă de 3864 kmp şi o populaţie de cca 220.000 locuitori, jumătate cât a municipiului Cluj-Napoca. Evident, însă, că are aceleaşi nevoi de investiţii ca oricare alt judeţ, mai mare. De aceea, peste 71 de milioane de euro sunt investiți în drumurile sălăjene. Este vorba despre șapte proiecte aflate în derulare, care continuă în 2020, deşi criza e în toi. Finanţarea acestor investiții în infrastructură este asigurată din fonduri europene, bugetul județului, respectiv bugetul național.

    Despre partea europeană a finanţării vorbeşte preşedintele CJ Sălaj, dl. Tiberiu Marc:

    Am dat ordin de începere pentru 3 şantiere de drumuri judeţene, iar alocările aferente anului în curs sunt de cca 21 milioane lei. E vorba despre lucrări în continuare, dintre care una se va finaliza în cursul lunii aprilie, mai exact drumul judeţean DJ 196, ce leagă limita judeţului SM, prin Cehu Silvaniei, de localitatea Benesat.

    Tot în continuare sunt şi lucrarea de la DJ 108a, de la Vânători (limita judeţului CJ), până în localitatea Bogdana, precum şi cea de pe DJ 191c, care leagă localitatea Nuşfalău, trecând prin Zalău până în satul Creaca. Aceasta din urmă este cea mai scumpă dintre lucrările anului în curs, iar constructorii deja au primit decontări. Sumele pe care vi le-am dat sunt doar cele angajate de executanţi pentru acest an. Valoarea totală a lucrărilor de investiţii în infrastructură este mult mai mare, dar nu toate au ajuns în etapa deschiderii şantierului. Unele sunt la finalul fazei de achiziţie publică, dar constructorii încă n-au fost desemnaţi, fiind în evaluare.


  • Unwetter über Rumänien: Überschwemmungen, Erdrutsche und beschädigte Häuser

    Unwetter über Rumänien: Überschwemmungen, Erdrutsche und beschädigte Häuser

    Jedes Jahr werden weite Landesteile am Sommeranfang von heftigen Regenfällen und Hochwasser schwer betroffen. In zahlreichen Ortschaften kam es auch dieses Jahr zu schweren Schäden durch heftige Überschwemmungen. Hunderte Menschen mussten evakuiert und in Schulen untergebracht werden. Die massiven Regenfälle und das Hochwasser haben auch ein Todesopfer gefordert: im nordwestrumänischen Sălaj wurde ein dreijähriges Kind vom Erdrutsch in den Tod gerissen. Der Wetterdienst warnt auch in den kommenden Tagen vor Hochwasser in einigen Gebieten. An einem Fluss im Westen des Landes gilt bis am 1. Juli die Höchstwarnung der Stufe Rot wegen Hochwasser.



    In Überschwemmungsgebieten wurden Hochwasserdeiche aufgebaut und bereits bestehende Anlagen konsolidiert oder mit Sandsäcken um ein Meter erhöht. Mehrere Haushalte wurden trotzdem überflutet, weil das Wasser sogar durch den gesperrten Deich abflo‎ß. Tausende Feuerwehren, Gendarmen und Polizisten wurden vor Ort eingesetzt. In der Hauptstadt Bukarest sorgte am Mittwoch ein Starkregen für Chaos. Es gab Überschwemmungen in zahlreichen Stadtvierteln. An der U-Bahnstation Nordbahnhof sorgte ein durch Regenwasser verursachte Kurzschlu‎ß am Verteilerkasten in der U-Bahn-Station dafür, dass der U-Bahn-Verkehr für zwei Stunden eingestellt wurde. Die Ampeln funktionierten auch nicht mehr, Bäume stürzten auf Autos und die Feuerwehr pumpte zahlreiche überflutete Häuser aus. Die Bürgermeisterin der Hauptstadt Bukarest Gabriela Firea appellierte an alle, der Stadtverwaltung unterstellten Ämter, die Unwetter-Schäden zu beheben: Wir werden prüfen, ob die Baustellen und die laufenden Bauarbeiten in Bukarest richtig signalisiert werden, um jeden Unfall zu vermeiden.



    Wir werden zudem alle Werbeplakate sichern, damit sie vom Sturn nicht losgerissen werden. Wir haben von den Wasserversorgungsbetrieben Apa Nova gefordert, das Wasserversorgungsnetz der Stadt präventiv zu sanieren. Wir haben Finanzmittel gefordert, um die notwendige Ausstattung zur Prüfung von Standsicherheit der Bäume zu kaufen.” Laut dem Sprecher der Regierung Liviu Iolu, hätten die Lokalräte mehrerer Landkreise Finanzmittel gefordert, um die Unwetter-Schäden zu beheben. Die Lokalbehörden hätten zudem an den Innenministerium appelliert, die notwendigen Baustoffe aus der Statsreserve zu entnehmen, um beschädigte Häuser reparieren zu lassen. Der Premier Dacian Cioloş versprach, dass sein Kabinett in der kommenden Woche der Finanzhilfe für Unwetter-Geschädigte grünes Licht geben wird.




  • Muzeul albastru din Sălaj

    Muzeul albastru din Sălaj

    “Muzeul albastru” al Ilenei Graţiana Pop din Ciumărna – Sălaj este, de fapt, o casă a bunicilor, păstrată şi redată lumii satului, în toata autenticitatea ei.



    Foto – Valentin Ţigău