Tag: Salamul de Sibiu

  • Jurnal românesc – 02.04.2024

    Jurnal românesc – 02.04.2024

    Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat că numărul total al cetăţenilor cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral, la data de 31 martie, este de 18.965.288, cu 24.454 mai mulţi faţă de ultima informare de la sfârşitul lunii februarie, precizează Agerpres. Pe 29 februarie, figurau în Registrul electoral 18.940.834 de alegători români. Diferenţele apar ca urmare a operaţiunilor curente efectuate de primari în Registrul electoral al unităţilor administrativ-teritoriale şi a importului de date de la Direcţia Generală de Paşapoarte. Astfel, în luna martie, 19.507 persoane au fost radiate din Registrul electoral ca urmare a decesului şi 275 de persoane au fost radiate pe motiv că li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege sau au fost puşi sub interdicţie. Totodată, 89 de persoane au redobândit drepturile electorale ca urmare a expirării perioadei de radiere. De asemenea, numărul de alegători care au împlinit 18 ani în luna martie este de 19.017, aceştia fiind înscrişi în Registrul electoral din oficiu, de către Autoritatea Electorală Permanentă. Conform datelor de la Direcţia Generală de Paşapoarte din 18 martie, 25.130 de alegători noi au intrat în evidenţe. Din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, 18.020.261 au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 945.027 au domiciliul în străinătate.

    Victimele masacrului de pe 1 aprilie 1941 de la Fântâna Albă din Bucovina de Nord au fost comemorate, luni, în cadrul unei ceremonii care s-a desfăşurat la Mănăstirea Putna. Un sobor de preoţi, în frunte cu stareţul Mănăstirii Putna, arhimandritul Melchisedec Velnic, a oficiat o slujbă de pomenire a celor peste 2.000 de români ucişi de trupele sovietice când încercau să treacă graniţa din fosta Republică Sovietică Socialistă Ucraineană în România. „Românii ucişi doreau să vină în patria-mamă, de care fuseseră rupţi. Doreau să trăiască în libertate, să îşi exprime liber faptul că sunt români şi că sunt creştini. Nu se regăseau sufleteşte şi nu doreau să trăiască într-un regim comunist totalitar, persecutor al credinţeiˮ, a afirmat arhimandritul Melchisedec Velnic. Stareţul Mănăstirii Putna a propus ca pe terenurile de la Fântână Albă unde a avut loc masacrul să fie construit un schit ortodox. „Păşim pe acel loc sfânt, care este sfinţit cu sângele copiilor şi pruncilor nevinovaţi şi al acelor români îmbrăcaţi în costume naţionale care au vrut să vină aici, în patria-mamă şi, mişeleşte, au fost omorâţi, împuşcaţi pe acel loc”, a declarat protopopul din Storojîneţ-Ucraina, preotul Vasile Covalciuc, prezent la eveniment.

    O propunere legislativă, depusă la Parlament de liberalii Nicolae Ciucă şi Gabriel Andronache, prevede instituirea programului de finanţare „Investim în studenţii români din diaspora – STUD-IN-VEST„, care prevede ca tinerii români, cu vârste până în 35 de ani, care au absolvit în străinătate universităţi de top, să beneficieze de finanţare pentru societăţile comerciale nou înfiinţate în România şi dezvoltarea activităţilor acestora.
    Programul este unul multianual, transparent, competitiv şi nediscriminatoriu, pentru stimularea dezvoltării economiei. Iniţiatorii au apreciat că, anual, peste 4.000 de studenţi români decid să urmeze cursurile unei universităţi din străinătate (licenţă, masterat, doctorat sau post-doctorat), cel mai frecvent fiind alese universităţi din Marea Britanie, Olanda, Italia, Germania, Franţa sau Statele Unite ale Americii. Din păcate, spun inițiatorii proeictului, o pondere tot mai mare dintre studenţii români care finalizează cu diplomă cursurile unor universităţi din străinătate nu se mai întorc în România, generând una dintre cele mai importante pierderi naţionale – tinerii performanţi, foarte bine pregătiţi profesional. Proiectul va intra mai întâi în dezbaterea Senatului şi apoi a Camerei Deputaţilor, care este for decizional.

    Salamul de Sibiu a ajuns pe rafturile magazinelor din Statele Unite ale Americii. Este primul aliment românesc de origine animală exportat în America. Un astfel de produs a ajuns pe piaţa de peste Ocean după o întrerupere de mai multe zeci de ani a liniei de schimburi comerciale bilaterale pe acest segment. În ultimele zile ale lunii martie, prima livrare a acestui produs a trecut de depozitul vamal de intrare în Statele Unite. Responsabilii companiei românești au precizat că autoritățile americane i-au obligat să se alinieze în integralitate la toate condiţiile impuse pentru obţinerea certificării de export către Statele Unite. Acest succes a presupus însă costuri aferente pentru acreditarea produselor crud-uscate.
    (Leyla Cheamil)

  • Telemeaua de Sibiu devine al şaptelea produs românesc înregistrat la Uniunea Europeană

    Telemeaua de Sibiu devine al şaptelea produs românesc înregistrat la Uniunea Europeană

    Telemeaua
    de Sibiu a primit recent aprobarea Comisiei Europene pentru a deveni produs cu
    indicație geografică protejată. Alte 6 produse
    alimentare românești sunt protejate în UE: Scrumbia de Dunăre afumată,
    Novacul afumat din Țara Bârsei, Telemeaua de Ibănești, Salamul de Sibiu,
    Cârnaţii de Pleşcoi și Magiunul de prune de Topoloveni.


    Telemeaua de Sibiu este o
    brânză obținută din lapte de oaie și preparată de mutl timp de ciobanii
    din satele aflate în apropiere, aflate într-un areal denumit Mărginimea
    Sibiului. Brânza din România aflată acum în registrul produselor cu indicaţie geografică protejată
    în Uniunea Europeană este obţinută, conform specificaţiilor din dosar, din
    lapte proaspăt de oaie, nepasteurizat. Telemeaua de Sibiu poate fi proaspătă,
    uşor sărată sau maturată, perioada de maturiare fiind de minimum 21 de zile.

    Despre importanţa obţinerii statutului de produs cu Indicaţie Geografică
    Protejată, şeful Biroului de Presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în
    România, Ştefan Turcu: Telemeaua de Sibiu se alătură altui produs
    de Sibiu, da?, celebrul Salam de Sibiu şi altor produse în total la nivel
    european, peste 1400. Pe scurt, de acest statut special recunoscut în întreaga
    Uniune Europeană, beneficiază atât consumatorii pentru că pot să aibă încredere
    în produs, pot să distingă produsele de calitate. În acelaşi timp şi în aceeaşi
    măsură şi producătorii beneficiază de pe urma faptului că Telemeaua de Sibiu
    este un produs cu Indicaţie Geografică Protejată pentru că practic va exista
    doar o concurenţă loială şi că producătorii autentici se vor distinge de cei
    care încearcă într-un fel sau altul să imite aceste produse.


    Produsele
    cu IGP pot fi alimente, produse agricole sau vinuri. Pentru a beneficia de
    această etichetă de calitate, cel puțin una dintre etapele de producție,
    prelucrare sau preparare trebuie să aibă loc în regiune. Despre
    procedura de obţinere a acestui statut şi despre protejarea unui astfel de
    produs ne vorbeşte şeful Biroului de
    Presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Ştefan Turcu:

    Procedura este, în aparenţă poate, un pic mai complicată, poate dura să
    spunem şi până la un an pentru că experţii Comisiei Europene trebuie să se
    asigure că – da? – ceea ce validează este autentic. În cazul de faţă Asociaţia producătorilor
    de telemea din Sibiu, adică un grup al producătorilor şi procesatorilor din
    arealul geografic au depus un dosar prin care trebuie să ateste, după nişte
    reguli bine stabilite, că respectă ceea ce, de fapt, reclamă şi anume indicaţia
    geografică protejată. Câştigul este mai mare decât timpul alocat pentru
    depunerea acestui dosar pentru că, după ce primeşte un produs cu indicaţie
    geografică protejată, cei care aplică pentru acest lucru au şansa să şi
    monitorizeze cumva utilizarea comercială a denumirii Telemea de Sibiu şi să
    ia măsuri juridice pentru că asta înseamnă practic, eşti protejat în întreaga
    Uniune Europeană.







    În magazine, numele produsului,
    Telemea de Sibiu, urmat de menţiunea Indicație Geografică Protejată tradus
    în limba ţării în care este comercializat, va trebui să se regăsească pe
    etichetă, împreună cu numele şi adresa producătorului, precum şi cu logo-ul
    organismului de inspecţie şi certificare.

  • Scrumbia de Dunăre afumată, produs recunoscut şi protejat de UE

    Scrumbia de Dunăre afumată, produs recunoscut şi protejat de UE

    Scrumbia de Dunăre afumată este cel
    mai recent produs alimentar protejat la nivelul Uniunii Europene
    . Această
    specie de peşte poate fi capturată numai în perioada primăverii, atunci când
    urcă pe Dunăre pentru reproducere. După
    ce se adună în bancuri mari la gurile de vărsare ale Dunării în Marea Neagră, scrumbiile
    urcă pe fluviu pe distanţe de sute de km, după care, cele care au scăpat de
    plasele pescarilor, revin slăbite în mediul marin. Această specie nu poate fi
    crescută în sistem de acvacultură, iar scrumbia utilizată ca materie primă
    pentru Scrumbia de Dunăre afumată este pescuită în mod tradițional numai pe
    Dunăre, începând de la vărsarea acesteia în Marea Neagră, până la Cotul Pisicii,
    în aval de oraşul Galaţi. În cererea de recunoaştere a produsului, este
    menţionat faptul că studiile efectuate pe scrumbia de Dunăre pescuită peste
    această limită demonstrează scăderea conținutului de grăsime cu
    influențe negative asupra gustului și parazitarea intensă a peștelui
    . Este recunoscut drept cel mai bogat pește în grăsimi, din
    lume, raportat la talia sa: 25 … 30 de cm lungime şi o greutate cuprinsă între
    250 şi 400 de grame.

    În ceea ce priveşte produsele româneşti recunoscute
    oficial la nivel european şi beneficiile aduse de această recunoaştere, şeful
    Biroului de presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Ştefan Turcu,
    a spus: Începând cu 3 decembrie, România are un nou
    nume pe lista produselor recunoscute oficial, la nivel european, şi anume
    scrumbia de Dunăre afumată. Pe lângă scrumbia de Dunăre afumată, România mai
    are 4 produse alimentare protejate în UE, novacul afumat din Ţara Bârsei,
    telemeaua de Ibăneşti, salamul de Sibiu şi magiunul de prune de Topoloveni.
    În
    total la nivelul Uniunii Europene sunt înregistrate 1440 de produse protejate.
    Printre beneficiile faptului că scrumbia de Dunăre afumată este este un produs
    protejat şi recunoscut la nivel european, putem să enumerăm faptul că
    producătorii ar putea primi fonduri pentru a putea promova acest produs,
    scrumbia, peste graniţă, desigur şi concurenţa mai mare poate să însemne un
    preţ mai bun pentru producători şi, nu în ulitmul rând, consumatorii aş putea
    spune că sunt cei mai fericiţi în acest caz pentru că vor avea certitudinea că
    ceea ce consumă este de calitate.



    Caracteristicile
    produsului Scrumbie de Dunăre afumată sunt legate de aria geografică în care
    se produce, printr-o metodă de afumare la rece
    , specifică zonei. Rețeta
    produsului Scrumbie de Dunăre afumată este determinată de priceperea
    localnicilor, transmisă din generație în generație. Peste 100 de ani de
    producție și de comercializare în aria geografică au contribuit la reputația
    produsului. Sub denumirea de Scrumbie de Dunăre afumată, produsul prelucrat
    în aria geografică, precum și reputația sa sunt consemnate de omul de știință
    Grigore Antipa într-o lucrare din anul 1916, intitulată Pescăria și pescuitul
    în România.