Radio România Internațional

Tag: salariati

  • Livelu recordu di lucrători tru România

    Livelu recordu di lucrători tru România

    România pari că agiumsi tru situaţia hărăcoapă tru cari evoluţia economică easti decuplată di factorlu politic. Tru 16 ani di la admiterea tru Uniunea Europiană, văsilia avu nu ma puţăn di 11 prim-miniştri şi cata tuţ avură mirakea ti inovari tru materie de politiţ economiţi şi sociale. Instabilitatea guvernamentală, incoerenţa legislativă şi ixikea di inspiraţie cari nsuţără aesti politiţ u bulversară, nu di puţăne ori, piaţa a lucurlui. Aesta pari, neise, s’hibă stabilizată, iara tru România ari, adză, aproapia 6,7 milioane di contracti di lucru nregistrate tru registrul general di evidenţă a lucrătorloru (REVISAL), nivel recordu tru 10-lli añi ditu soni şi cu 16% ma multe andicra di anlu tricutu. La ună populaţie ñicurată, di 19 miliuñi di bănători — uidisitu cu datili preliminare a aţillei ditu soni catagrafie – numirul a lucrătorloru easti, tutunăoară, nai ma mari tu dekeniulu ditu soni, aproapia 5,8 milioane, uidisitu cu ună hăbari faptă di ministrul a Lucurlui tru guvernul PSD-PNL-UDMR, social-democratlu Marius Budăi, pi frăndza a lui di Facebook. Nai ma mulţă lucrători, pisti 1 miliuni pi dumeni, suntu tru industria prilucrătoare şi tru comerţu, a deapoa yinu construcţiili, transportulu şi depozitarea, cu aproapia giumitati di miliuni cathi ună.



    Uidisitu cu ministrulu a Lucurlui, tru REVISAL nu s’vedu niscănti categorii de lucrători, cari suntu, ama, evidenţiate di Agenţia Naţională di Administrare Fiscală. Easti cazul a funcţionarilor publiţ, militarilor ică pirsonalu ditu justiţie. Statlu armâne, neise, nai ma importantulu angajator ditu România. Numirlu a posturlor ocupate tru instituţiile şi autorităţli publiţi ditu România eara, tu bitisita-a anlui ţi tricu, de 1.280.000, iara aproapia 64% ditu aestea eara tru administraţia publică centrală, simfunu cu datili publicate pi site-ul Ministerului Finanţelor. Pisti 600 di ñilli lucra tru instituţii finanţati integral di la bugetlu di stat. Nai ma mari numiru di posturi ocupate s’nreghistra la ministerul Educaţiei, aproapea 300 di ñilli, ministerlu di Interne – pisti 125 di ñilli, şi ministerul Apărarillei Naţionale – aproapea 75 di nilli. Ministerul a Sănătatillei ari pisti 18 di ñilli dei lucrători. Tru administraţia publică locală lucra, tru brumaru 2022, pisti 460 di ñilli di persoane.



    Anlu 2022, cundilleadză presa de specialitate di Bucureşti, fu un multu ascumbusitu ti lucrătorlli şi angajatorlli di pi piaţa românească a lucurlui. Recrutarea plăscănti, di nstricu livelu ditu anul 2019, di dinintea ali pandemie di COVID-19, cari zñiipsi multi domenii economiţi. Experţălli tru resursi umane spun că, anlu aestu, alumta a firmilor ti lucrătorlli va s’armănă intensă. Tru planurli tră 2023, angajatorlli suntu cu ngătanu tu ligătură cu năi recrutări ică ti criştearea a tiñiiloru di cafi mesu, ama un lucru easti salami: lipseaşti să-şi ţănă oamiñilli aproapea, s’lă durusească echilibru şi un scăpo a lucărlui — nica spunu specialiştilli.


    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Nivel record de angajaţi în România

    Nivel record de angajaţi în România

    România pare să fi ajuns în situaţia fericită în care evoluţia economică e decuplată de factorul politic. În 16 ani de la admiterea în Uniunea Europeană, ţara a avut nu mai puţin de 11 prim-miniştri şi mai toţi au avut ambiţia de a inova în materie de politici economice şi sociale. Instabilitatea guvernamentală, incoerenţa legislativă şi lipsa de inspiraţie care au însoţit aceste politici au bulversat, nu de puţine ori, piaţa muncii. Aceasta pare, în sfârşit, să se fi stabilizat, iar în România există, astăzi, aproape 6,7 milioane de contracte de muncă înregistrate în registrul general de evidenţă a salariaţilor (REVISAL), nivel record în ultimii 10 ani şi cu 16% mai multe decât anul trecut. La o populaţie diminuată, de 19 milioane de locuitori – potrivit datelor preliminare ale celui mai recent recensământ – numărul salariaţilor este, de asemenea, cel mai mare din ultimul deceniu, aproape 5,8 milioane, potrivit unui anunţ făcut de ministrul Muncii în guvernul PSD-PNL-UDMR, social-democratul Marius Budăi, pe pagina sa de Facebook. Cei mai mulţi angajaţi, peste 1 milion pe domeniu, sunt în industria prelucrătoare şi în comerţ, urmate de construcţii, transport şi depozitare, cu câte aproximativ jumătate de milion fiecare.



    Potrivit ministrului Muncii, în REVISAL nu apar unele categorii de lucrători, care sunt, însă, evidenţiate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. Este cazul funcţionarilor publici, militarilor sau personalului din justiţie. Statul rămâne, de altfel, cel mai important angajator din România. Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, la sfârşitul anului trecut, de 1.280.000, iar circa 64% dintre acestea erau în administraţia publică centrală, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor. Peste 600 de mii lucrau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat. Cel mai mare număr de posturi ocupate se înregistra la ministerul Educaţiei, aproape 300 de mii, ministerul de Interne – peste 125 de mii, şi ministerul Apărării Naţionale – aproape 75 de mii. Ministerul Sănătăţii are peste 18 mii de angajaţi. În administraţia publică locală lucrau, în noiembrie 2022, peste 460 de mii de persoane.


    Anul 2022, conchide presa de specialitate de la Bucureşti, a fost unul foarte intens pentru angajaţii şi angajatorii de pe piaţa românească a muncii. Recrutarea a explodat, depăşind nivelul din anul 2019, de dinaintea pandemiei de COVID-19, care a afectat numeroase domenii economice. Experţii în resurse umane spun că, anul acesta, lupta firmelor pentru angajaţi va rămâne intensă. În planurile pentru 2023, angajatorii sunt precauţi cu privire la noi recrutări sau la majorarea salariilor, dar un lucru este cert: trebuie să-şi ţină oamenii aproape, să le ofere echilibru şi un scop al muncii – mai afirmă specialiştii.



  • Calificări suplimentare pentru salariați din Regiunea Vest

    Calificări suplimentare pentru salariați din Regiunea Vest

    Proiectul este derulat pe o perioadă de 24 de luni de către
    Centrul de resurse și formare profesională PRO VOCAȚIE- în calitate
    de beneficiar și Episcopia Caransebeșului – în calitate de partener. Obiectivul
    general al proiectului îl reprezintă creșterea nivelului de calificare a unui
    număr de 651 angajați din regiunea Vest prin programe de formare profesională
    corelate cu nevoile pieței muncii. Creșterea nivelului de calificare se va
    realiza prin îmbunătățirea accesului egal la învățarea pe tot parcursul vieții
    pentru toate grupurile de vârstă într-un cadru formal, non-formal sau informal,
    actualizarea cunoștințelor, a aptitudinilor și a competențelor forței de muncă
    și promovarea unor căi de învățare flexibile, inclusiv prin orientare
    profesională și validarea competențelor dobândite anterior.



    Proiectul a fost prezentat de către părintele Olimpiu Silaghi,
    inspector eparhial în cadrul Biroului de Proiecte și Patrimoniu al Episcopiei
    Caransebeșului, alături de Amalia Ciobanu, manager de proiect Pro Vocație și
    Georgeta Jurcan, președintele Asociației Centru de Resurse și Formare
    Profesiuni Sociale Pro Vocație. Părintele Casian Rușeț, consilier cultural al
    Episcopiei Caransebeșului a transmis cuvântul Preasfințitului Părinte Lucian:


    Ținând cont de criza
    resursei umane pe care județul Caraș Severin o resimte în contextul migrației
    și a depopulării, considerăm că implicarea Episcopiei Caransebeșului în
    proiecte în care sunt vizate specializarea și calificarea resursei umane este
    un dat pe care Biserica trebuie să și-l asume. Valoarea ființei umane pe de-o
    parte, dar și necesitatea valorificării ființei umane în contextul unor noi
    specializări, care se impun într-o societate și într-un județ care se
    depopulează, nu este altceva decât firescul pe care Episcopia Caransebeșului
    și-l asumă implicându-se în astfel de proiecte    , a spus părintele Casian.


    Este adevărat că
    proiectele care sunt focusate pe resursa și capitalul uman încă nu sunt
    suficient de bine asumate la nivelul întregii societăți, drept pentru care prin
    instituția Bisericii și prin toate ramificațiile acestei instituții, noi
    considerăm că putem pune în evidență necesitatea calificării și recalificării
    pentru a gestiona cât mai bine nevoile pe care județul și comunitățile noastre
    le au în contextul actual    , a mai subliniat părintele consilier.


    Proiectul este cofinanțat din Fondul Social European prin
    Programul Operațional Capitalul Uman 2014-2020, iar valoarea totală a
    cofinanțării proiectului este de 4.172.786,99 lei.




  • Dezbateri privind salariul minim

    Dezbateri privind salariul minim

    În România, salariul minim va fi mai mare de la 1 ianuarie
    2020. Mai precis, va creşte cu 150 lei brut (circa 30 de euro), respectiv cu 83
    lei net. În plus, va dispărea salariul minim diferenţiat pentru studii
    superioare şi medii. Aceasta este propunerea guvernului liberal condus de Ludovic
    Orban făcută partenerilor sociali, în Consiliul Naţional Tripartit.


    Sindicatele
    vor o majorare mai substanţială şi au avansat formule de calcul diferite de cea
    a guvernului. Premierul a explicat, la rândul său, că doreşte o modalitate de
    calcul a salariului minim care să se bazeze pe realitatea economică şi care să
    nu creeze tulburări majore. Guvernul propune o creştere cu 7,2% a salariului
    minim pe economie, adică o valoare de 2.230 lei, în timp ce Confederația Cartel
    Alfa susține că salariul minim ar trebui să crească la 2260 de lei, așa cum s-a
    discutat în luna septembrie cu vechiul guvern social-democrat.


    Liderul Cartelului,
    Bogdan Hossu a explicat că inflația și productivitatea muncii ar trebui să fie
    calculate pe tot anul acesta.

    Bogdan Hossu: Primul lucru, inflaţia este calculată pentru
    luna octombrie şi nu înţelegem că discutăm de inflaţia anuală de care trebuie
    să fie ţinut cont; al doilea element, productivitate – se calculează
    productivitatea pe persoană ocupată în formula respectivă şi, din punctul
    nostru de vedere, ar trebui să fie discutată productivitatea orară a muncii
    salariale, pentru că discutăm, în general, de salariaţi.


    Blocul Național Sindical a venit cu o propunere și mai
    consistentă: 2284 de lei. Liderul BNS, Dumitru Costin, a mai atras atenția
    asupra unei probleme foarte importante. El a afirmat că ar
    trebui făcute modificări și în legea salarizării bugetarilor, astfel încât
    cheltuielile să nu explodeze, iar cei din mediul
    privat să rămână afectați pentru că indemnizațiile demnitarilor și salariile
    din sistemul public sunt calculate după un coeficient care se înmulțește cu
    salariul minim. Astfel, dacă un angajat cu salariul minim ar primi în plus 83
    de lei, un primar de oras ar putea primi de 10 ori mai mult. Premierul a spus că
    va analiza propunerile sindicatelor de a se lua în calcul prognozele, dar a
    atras atenţia că acestea se pot modifica uşor.


    Ludovic Orban: Am
    reţinut dorinţa unora de a ne baza pe prognoze, pe anul care urmează. Vă dau
    numai un exemplu: bugetul pe 2019 a fost construit pe o prognoza de creştere
    economică de 5,5% şi în realitate creşterea economică pe 2019 probabil va fi în jur de 4%.


    Premierul a mai spus că patronatele susţin valoarea
    viitorului salariu minim propusă de executiv. Modificarea salariului minim
    trebuie să aibă la bază nişte elemente care ţin de profitabilitatea firmelor,
    care nu trebuie afectată prin creşterea salariului minim, a mai explicat
    Ludovic Orban.

  • Salariul minim în UE

    Salariul minim în UE

    Salariul minim pe economie reprezintă valoarea cea mai mică a unei remunerații bănești stabilită pe oră, pe zi şi pe lună în funcție de legislația unei țări, pe care angajatorii pot să o acorde unui salariat. Între țările membre ale UE, România are unul dintre cele mai mici salarii minime pe economie. În prezent, salariul minim brut este de 1450 lei pe lună, dar va crește la 1900 de lei brut. Reporterul Antenei Satelor a stat de vorbă despre salariul minim pe economie cu câțiva locuitori din zina rurală.




  • Jurnal românesc – 21.06.2016

    Jurnal românesc – 21.06.2016

    Peste 60.000 de români şi-au petrecut minivacanţa de
    Rusalii în staţiunile de pe litoralul romanesc şi au cheltuit în cele trei zile
    aproximativ 8 milioane de euro, conform datelor prezentate, luni, de Federaţia
    Patronatelor din Turism. Pe de alta parte, potrivit unui studiu realizat de o
    agenţie de turism online, românii cheltuie până la 1.500 euro pentru o vacanţă.
    Studiul mai arată că românilor le place să călătorească şi că folosesc intens
    dispozitivele mobile inclusiv pentru planificarea şi rezervarea vacanţelor lor.
    Londra s-a menţinut, ca în 2015, pe prima poziţie a topului destinaţiilor
    rezervate de pe dispozitive mobile de călătorii români. Femeile preferă, pe
    locurile următoare, Frankfurt, Amsterdam, Paris şi Atena, în timp ce locurile
    2-5, în preferinţele bărbaţilor, sunt Atena, Berlin, Roma şi Amsterdam.
    Călătorii români care aleg să folosească dispozitivele mobile pentru rezervarea
    vacanţelor au o vârstă medie de 34 de ani.




    Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de
    pretutindeni, Dan Stoenescu, a participat, duminică, la premierea din cadrul
    competiţiei de aplicaţii digitale ‘Digitalizarea guvernanţei 2016’, prilej cu
    care a afirmat că românii din diaspora vor putea să contribuie la readucerea în
    patrimoniul naţional a sculpturii lui Brâncuşi ‘Cuminţenia Pământului’
    cumpărând pe o aplicaţie nouă reprezentarea fotografică a statuii. Potrivit
    unui comunicat al MAE, unul dintre proiectele câştigătoare a fost, de altfel,
    aplicaţia propusă de Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni
    vizând promovarea campaniei de subscripţie publică lansată de Guvernul României
    pentru ‘Cuminţenia Pământului’. ‘E important ca diaspora românească să sprijine această iniţiativă,
    pentru că emblematica operă de artă a fost creată în diaspora. Brâncuşi este cu
    adevărat al nostru, al tuturor’ – a precizat ministrul Dan Stoenescu. Pe de
    altă parte, oficialul a subliniat că domeniul digital este, deja, o parte
    integrantă a procesului de guvernare în relaţia cu românii de pretutindeni, mai
    ales că Ministerul de Externe a lansat de curând platforma e-Consulat, care
    permite membrilor comunităţilor româneşti să apeleze la serviciile consulare
    online.




    Reducerea timpului de muncă pentru salariaţii angajaţi cu
    normă întreagă este inclusă într-o Propunere legislativă pentru modificarea şi
    completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii. Aceasta se află momentan la Senat
    şi urmează să intre în dezbatere la comisiile Camerei. Timpul de muncă pentru
    salariaţii cu normă întreagă ar urma să fie de 38 de ore pe săptămână, în loc
    de 40, cât este acum. Astfel, cele două ore ar urma să fie scăzute în ziua de
    vineri, fără ca angajaţii să aibă de pierdut din drepturile salariale de care
    se bucură deja.




    Cei care îşi cumpără maşini vor fi obligaţi să-şi plătească
    taxele în termen de 60 de zile -
    informează publicaţia Gândul online. Aceste reglementări
    sunt prevăzute într-un nou proiect de ordonanţă de urgenţă al Guvernului făcut
    public de Secretariatul General al Guvernului pe pagina sa electronică. Astfel,
    conform noii legi, cumpărătorul unei maşini are la dispoziţie 60 de zile să-şi
    îndeplinească obligaţiile de natură fiscală prevăzute de lege cu privire la
    deţinerea şi înmatricularea vehiculelor, altfel înmatricularea va fi suspendată
    automat.