Radio România Internațional

Tag: salarii bugetari

  • Cifre bugetare îngrijorătoare

    Cifre bugetare îngrijorătoare

    Deficitul bugetului general consolidat al României a ajuns la aproape 15 miliarde de lei (circa 3,2 miliarde de euro) în primul semestru al anului, reprezentând 1,61% din PIB. Este de peste două ori mai mare faţă de primele şase luni din 2017, însă se situează sub nivelul prognozat de guvern, de 2,21% din PIB. Cifrele au fost anunţate de Ministerul Finanţelor, care a precizat că în prima jumătate a anului veniturile bugetare au fost mai mari cu aproape 13%, însă ritmul de creştere a cheltuielilor a fost semnificativ mai mare, cu aproape 19% faţă de aceeaşi perioadă din 2017.



    Datele Ministerului de Finanţe arată la capitolul venituri că cel mai mult au crescut încasările din contribuţiile de asigurări, cu aproape 37%. Ministerul a mai constatat că în iunie s-a îmbunătăţit colectarea veniturilor din TVA, care au crescut cu peste 15 procente faţă de luna iunie 2017, însă s-au înregistrat scăderi ale încasărilor din impozitul pe salarii şi venit, de aproape 22 de procente, pe fondul reducerii cotei de impozitare de la 16% la 10%.



    La capitolul cheltuieli cel mai mult au crescut cele de personal, cu peste 24% faţă de primul semestru din 2017, situaţie determinată de majorările salariale acordate personalului bugetar. Au fost mai mari cu peste 10% şi cheltuielile pentru bunuri şi servicii. În plus, s-au înregistrat creşteri semnificative ale cheltuielilor cu asistenţa socială.



    Cheltuielile pentru investiţii, care le includ pe cele de capital, precum şi pe cele privind programele de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 9,1 miliarde de lei, de 1,5 ori mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.



    Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, avertiza, în urmă cu o lună, că deficitul bugetar este unul foarte mare pentru primele cinci luni ale anului şi este rezultatul în primul rând al creşterii de cheltuieli, iar dacă nu se ia nicio măsură şi bugetul va fi executat în continuare ca în prima parte a anului ar putea ajunge la 3,5 – 3,6% la finalul anului.



    Conform previziunilor economice intermediare din vara anului 2018, publicate la jumătatea acestei luni de Comisia Europeană, deficitul bugetar ar urma să ajungă la 3,4% din PIB în 2018, pentru ca în 2019 să se adâncească la 3,8% din PIB. Pe de altă parte, viceprim-ministrul Viorel Ştefan, declara, recent, că deficitul bugetar pentru 2018 se va situa cu siguranţă sub obiectivul de 3% din PIB, în conformitate cu tratatele Uniunii Europene, şi că ajustarea deficitului structural în vederea atingerii obiectivului pe termen mediu este planificată să înceapă din 2019.

  • Mişcări sindicale în actualitate

    Mişcări sindicale în actualitate

    În România post-comunistă, toamna este, prin tradiţie, un anotimp fierbinte. Încă din primii ani 90, octombrie şi noiembrie sunt lunile predilecte pentru marile mitinguri şi marşuri sindicale, animate de revendicări salariale. Chiar dacă, în plan economic şi social, multe s-au schimbat de atunci, iar forţa mişcării sindicale s-a diminuat semnificativ, nici toamna acesta România nu duce lipsă de manifestaţii. Joi, câteva mii de sindicalişti din Federaţia Sanitas, a angajaţilor din sistemul medical, s-au adunat în centrul Bucureştiului, ca să protesteze faţă de modificările legislative de ordin salarial, ce ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie şi despre care spun că le vor diminua veniturile.



    Principala revendicare a sindicaliştilor se referă la eliminarea plafonului de 30% pentru acordarea sporurilor specifice în domeniu. În plus, ei vor ca de acestea să beneficieze întregul personal din sănătate şi asistenţă socială, inclusiv cel tehnic şi administrativ. Şi, defel în ultimul rând, cer renunţarea la transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, deoarece aceasta va anula creşterea salarială de 25 % prevăzută de noua lege a salarizării în sistem. De luni de zile, guvernanţii nu fac decât să mimeze interesul faţă de domeniile pe care ei înşişi le-au decretat de importanţă naţională”. Sub pretextul respectării Programului de guvernare, adoptă măsuri care se dovedesc a fi, în realitate, în defavoarea angajaţilor din Sănătate” – acuză preşedintele Federaţiei Sanitas, Leonard Bărăscu.



    După mitingul de joi, conducerea Sanitas a anunţat că va decide asupra oportunităţii unei grevei generale în sistemul sanitar şi de asistenţă socială. Cu sindicatele deja în stradă, Guvernul PSD-ALDE riscă, acum, să-şi antagonizeze şi patronatele, după ce a anunţat că toţi angajatorii din România vor avea de plătit de anul viitor o taxă de 2% din fondul brut de salarii, numită contribuţie pentru solidaritate socială şi virată la bugetul de stat. Aceasta se va aplica odată cu trecerea contribuţiilor la pensii şi asigurări de sănătate din sarcina angajatorului în cea a angajatului.



    Ministerul Finanţelor a precizat, într-un comunicat, că nivelul contribuţiei este stabilit astfel încât să asigure necesarul pentru plata prestaţiilor sociale de care beneficiază salariaţii, cum ar fi indemnizaţiile pentru şomaj şi concedii medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă şi boli profesionale. Preşedintele Consiliului Naţional pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii din România, Florin Jianu, susţine că această taxă de solidaritate nu are o destinaţie limpede, spre deosebire de contribuţiile plătite în prezent de angajatori, când destinaţia sumelor este clar cunoscută. Introducerea contribuţiei va bulversa mediul de afaceri, iar angajatorii vor trebui să plătească bani în plus pentru achiziţionarea noilor softuri contabile, mai avertizează Jianu, fost ministru pentru Mediul de Afaceri.

  • Noi creşteri salariale

    Noi creşteri salariale


    Mai multe categorii de bugetari, care nu primiseră de mult timp majorări de salarii, vor avea în curând venituri mai mari, potrivit unui proiect de lege adoptat marţi în Camera Deputaţilor de la Bucureşti. Documentul legislativ prevede, între altele, majorări salariale pentru personalul din bibiotecile naţionale, pentru salariaţi din ministerele Agriculturii şi Culturii şi pentru o parte a personalului medical, pentru cadrele militare în activitate şi personalul civil din Ministerul Apărării.



    Cât va primi fiecare categorie, ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu: “Mă refer aici la Apărare încă 15%, personalul din bibliotecile central-universitare vor primi încă 15%, secretariatul de stat pentru revoluţionari 20%, personalul din subordinea instituţiilor Ministerului Agriculturii 20%, personalul din subordinea Academiei Agricole şi Silvice, este vorba de cercetători, 20%, cluburile sportive, casele studenţilor cu tot cu antrenori o creştere de 20%, medicii de expertiză 20%. De la 1 ianuarie 2018 o să ne raportăm la măririle care s-au făcut anul acesta până în decembrie”.



    Deputaţii PNL au votat în favoarea proiectului de lege, iar preşedintele interimar al partidului, Raluca Turcan, a atras atenţia că toate majorările adoptate au reprezentat amendamente ale liberalilor, depuse iniţial la legea salarizării, adoptată, recent, de Parlament. Raluca Turcan: “Unde este onestitatea? Unde este responsabilitatea? Oare acolo unde salariile demnitarilor cresc şi profesorii şi medicii sunt amăgiţi?” În replică, ministrul muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a apreciat că proiectul de lege asigură majorări pentru cei care nu au beneficiat anul acesta de creşteri salariale şi a respins acuzaţia că prin legea salarizării s-au ridicat salariile doar pentru demnitari. Creşterile aprobate marţi vin după ce, săptămâna trecută, ministrul Muncii anunţa că toţi bugetarii vor avea salarii mărite de la 1 ianuarie 2018 şi nu de la 1 iulie 2017, aşa cum era preconizat.



    Statisticile arată că salariile angajaţilor români au crescut, în medie, cu 13,4% în ultimul an, ajungând la un nivel de 2.366 de lei net în luna aprilie. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, de cele mai mari creşteri salariale au beneficiat angajaţii din sistemul de sănătate, ale căror venituri s-au majorat cu 36%, în timp ce angajaţii cu cele mai mari salarii medii lucrează în IT. Criza de personal, creşterea salariului minim şi majorările salariale din sectorul bugetar sunt printre principalii factori care au condus la majorarea semnificativă a salariilor angajaţilor din România din ultimul an.


  • Despre legea salarizarii unitare

    Despre legea salarizarii unitare

    În urma unor dezbateri aprinse, controversatul proiect al legii salarizarii unitare asumat de Guvernul de stânga de la Bucureşti a primit, în cele din urmă, undă verde. Dubii asupra proiectului apăruseră după ce ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a anunţat că nu vor mai fi aplicate majorări salariale de la 1 iulie, aşa cum era preconizat, ci abia de la 1 ianuarie anul viitor, pentru toţi bugetarii. Ea a explicat că au fost foarte multe amendamente acceptate în Parlament, care ar fi dus la depăşirea sumei de 32 de miliarde de lei, prevăzută, în acest sens, pentru perioada 2017-2022.



    Faţă de varianta iniţială a proiectului, majorarea salariilor în sistemele de Sănătate şi de Educaţie din România este amânată. Astfel, medicii, asistentele sau profesorii vor primi integral majorările promise din martie 2018 şi nu de la 1 ianuarie. Numai cu această amânare, legea salarizării unitare putea fi susţinută financiar – a explicat ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan. Au fost aduse şi alte modificări proiectului legii salarizarii unitare. Printre acestea se numără acordarea unui spor de 10 procente pentru cadrele didactice, pentru suprasolicitare neuropsihiatrică, si un spor de 55 de procente pentru funcţionarii care gestionează fondurile europene.



    În schimb, a fost eliminat sporul de 40% pentru personalul militar, poliţişti, funcţionari publici cu statut special, care trebuie să asigure intervenţia după orele de program. Deşi se încadrează la categoria bugetari, demnitarii şi aleşii vor beneficia de creşteri ale salariilor de la 1 iulie, anul acesta. Ministrul Muncii explică: “Este vorba de 15% pe care i-a obţinut ca majorare educaţia, 15% sănătatea, 20% administraţia locală, luna trecută iarăşi au fost 20% agenţiile de mediu, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, Protecţia Consumatorilor.”



    Luaţi prin surprindere şi nemultumiţi de anunţul privind amânarile salariale, sindicaliştii de la Confederaţia Cartel Alfa solicită ca acestea să se aplice pentru toţi bugetarii. La rândul său, principalul partid de opoziţie, PNL, a criticat proiectul de lege privind salarizarea unitară, acuzând guvernul şi majoritatea PSD-ALDE de incoerenţă. Tot din opoziţie, USR sustine că acest proiect nemulţumeşte toate categoriile de bugetari şi a cerut demisia Olguţei Vasilescu din funcţia de ministru al Muncii.

  • Legea salarizării unitare – în Senat

    Legea salarizării unitare – în Senat

    Procedural, proiectul legislativ privind salarizarea unitară în sectorul bugetar mai face un pas înainte şi e supus dezbaterilor în plenul Senatului. Joi, schiţa promovată de Guvernul PSD-ALDE a primit aviz pozitiv în comisia de muncă a camerei superioare, dar nu înainte de a fi fost semnificativ amendat. Astfel, de la 1 ianuarie 2018 vor fi majorate cu 15% salariile angajaţilor din serviciile deconcentrate aflate în subordinea ministerului Mediului, precum şi salariile personalului Agenţiei Naţionale de Integritate, care are acces la documente şi informaţii clasificate.



    La propunerea PNL şi UDMR, amândouă din opoziţie, s-a admis un alt amendament, prin care sunt majorate cu 1.450 de lei (echivalentul a circa 300 de euro) indemnizaţiile tuturor primarilor şi viceprimarilor de oraşe. Nu vor beneficia de acest spor primarul general şi viceprimarul capitalei şi nici preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene. Tot din opoziţie, senatoarea USR Florina Presagă, singura membră a comisiei care-a votat împotrivă, a calificat amendamentul drept un concurs între toate partidele pentru a mări salariile” şefilor din administraţia locală. Comentatorii spun că, astfel, liderii de la centru îşi asigură, o dată în plus, loialitatea baronilor mici şi mari din teritoriu, eficienţi colectori de voturi la alegerile prezidenţiale şi parlamentare.



    Ministrul Muncii, social-democrata Olguţa Vasilescu, le-a mulţumit senatorilor din opoziţie pentru amendamentele depuse, despre care a spus că sunt foarte bune, de natură să corecteze legea”. Anterior, ea afirmase că schimbările sunt obligatorii, fiindcă actuala lege care reglementează în domeniu a produs numeroase inegalităţi în sistemul bugetar şi a condus, între altele la exodul în străinătate al medicilor români. Noul proiect prevede o creştere, în medie, cu 56% a salariilor bugetarilor, cu majorări semnificative, de peste 100 de procente, la baza piramidei salariale şi mai mici în vârf. Liberalii spun că sunt de acord că o nouă lege a salarizării este necesară, dar consideră că proiectul stângii va provoca şi diminuări de salarii, defel nesemnificative, pentru unele categorii de bugetari, ceea ce contravine prevederilor Constituţiei şi poate genera o avalanşă de procese.



    Deşi tot mai puţin influenţi în societate, pe fondul diminuării numărului de membri cotizanţi, şefii principalelor confederaţii sindicale au fost invitaţi, săptămâna trecută, la discuţiile din comisie. Unde au avertizat, la rândul lor, că unele articole din lege vor conduce la amputări de lefuri, iar altele sunt, pur şi simplu, neconstituţionale.

  • Bugetul de stat şi creşterea salariilor

    Bugetul de stat şi creşterea salariilor

    Ministrul român al finanţelor, Viorel Ştefan, s-a aflat, luni, în plenul Camerei Deputaţilor, la solicitarea Partidului Naţional Liberal,(opoziţie) care a dorit să afle dacă sunt bani pentru promisiunile făcute de PSD în campania electorală, inclusiv pentru majorările salariale anunţate. Liberalii susţin că încasările pe primul trimestru sunt mai mici comparativ cu perioada similară din 2016 şi sub nivelul anunţat prin Legea bugetului de stat. PNL a solicitat chiar demisia ministrului finanţelor, enumerând printre motive tăierea investiţiilor publice şi slaba colectare.



    Bogdan Huţucă, deputat PNL: “După primele trei luni de guvernare, economia românească este deja proptită în gard. Şi asta, înainte ca guvernul să apuce să onoreze beneficiile sociale promise. Nu numai partea de venituri este deteriorată. În urma guvernării, şi partea de cheltuieli este profund deformată. Ca urmare a politicilor incoerente pe primele trei luni ale anului, am ajuns în situaţia total nedorită ca trei categorii de cheltuieli, vorbim de personal, bunuri şi servicii şi asistenţă socială, să deţină 85,31% din total cheltuieli”.



    La rândul său, preşedintele interimar al PNL, Raluca Turcan, afirmă că încasările din ianuarie şi februarie sunt la jumătatea sumei estimate pentru primele trei luni şi că va fi imposibil ca luna martie să fie acoperită din punct de vedere financiar. Ministrul finanţelor spune că afirmaţiile opoziţiei sunt incorecte şi că cifrele de afaceri pe primele luni se înscriu în obiectivul asumat de creştere economică, de 5,2%. S-au înregistrat peste 44.000 de noi locuri de muncă şi o îmbunătăţire a gradului de încredere în economie, apreciază ministrul finanţelor.



    Viorel Ştefan: “Estimările bugetare pe primul trimestru al anului 2017 indică un excedent al soldului bugetului general consolidat la nivel de 0,2% din PIB. În acelaşi timp, se constată o evoluţie foarte bună a veniturilor din impozit pe venit şi contribuţii sociale, ca urmare a dinamicii ridicate a masei salariale din economie, o îmbunătăţire a încasărilor în luna martie pe zona de TVA şi accize, precum şi reduceri ale cheltuielilor cu bunurile şi serviciile de aproximativ 4,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent”.



    Viorel Ştefan a adăugat că aşteaptă execuţia bugetară pe trimestrul întâi pentru a vedea ce impact bugetar vor avea creşterile salariale atunci când va intra în vigoare legea salarizării unice. Viorel Ştefan: track “În legătură cu capacitatea bugetului de a absorbi impactul, este prematur să mă pronunţ, aştept măcar execuţia pe trimestrul intâi şi atunci voi avea o imagine mai clară cât din suplimentul de anvelopă salarială va putea fi absorbit în semestrul doi în acest an şi cât o să absorbim în următoarele execuţii bugetare”. Legea salarizării unitare pentru bugetari ar urma să intre în vigoare la 1 iulie, după dezbatere şi adoptare în Parlament.

  • Retrospectiva săptămânii 02.04 – 08.04.2017

    Retrospectiva săptămânii 02.04 – 08.04.2017

    Spre o lege a salarizării unitare în România


    În sistemul de salarizare românesc nu există, la ora actuală, o ierarhie care să ţină cont de importanţa muncii depuse, de parcursul şcolar şi universitar, de vechime sau de experienţa profesională. Toate acestea au condus, de-a lungul timpului, la anomalii greu de imaginat în alte state din Uniunea Europeană. Or, actualul Guvern de coaliţie PSD-ALDE de la Bucureşti doreşte să remedieze această stare de fapt prin elaborarea legii salarizării unitare din sistemul bugetar. Mai precis, liderii coaliţiei şi-au asumat, joi, proiectul acestui act normativ, care va fi depus în Parlament săptămâna viitoare.


    Acesta ar urma să fie adoptat de Legislativ până la sfîrşitul actualei sesiuni. Legea va institui un tratament egal pentru cei care prestează aceeaşi activitate şi au aceeaşi vechime în muncă. Un alt principiu este cel al ierarhizării, astfel încât şeful unei instituţii să nu aibă salariul mai mic decât subalternii săi. Proiectul legii salarizării unitare stabileşte, totodată, un calendar al majorărilor pentru următorii ani. În întreg sectorul bugetar românesc, raportul între cel mai mic şi cel mai mare salariu va fi de 1 la 12. Opoziţia politică de la Bucureşti contestă demersul Guvernului şi apreciază că proiectul de lege este nerealist, dat fiind că nu sunt bani pentru toate majorările avute în vedere. La rândul său, guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, spune că măririle salariale sunt necesare, dar că trebuie ţinute sub control, avându-se în vedere că România a obţinut actualele echilibre economico-financiare cu mari sacrificii.



    Justiţia română şi anticorupţia


    Decidenţii politici de la Bucureşti încearcă să modifice legislaţia penală astfel încât aceasta să nu încalce Constituţia, dar nici să nu pună frână luptei anticorupţie. Astfel, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, săptămâna aceasta, că a făcut o serie de modificări la Codul Penal şi la Codul de Procedură Penală, schimbări care se vor afla în dezbatere publică. Modificările vizează definirea infracţiunii de abuz în serviciu în raport cu o decizie de anul trecut a Curţii Constituţionale. Pe scurt, ministrul a punctat că nu va impune un prag valoric al prejudicului pentru această infracţiune, ci judecătorul va decide dacă-l va pedepsi sau nu pe cel trimis în judecată.


    Tot Tudorel Toader a anunţat că Ministerul a dat aviz negativ modificărilor aduse în Parlament proiectului de lege privind conflictul de interese, instituţia pe care o conduce având o iniţiativă legislativă care se referă la modificarea prevederilor legate de această infracţiune. În fine, ministrul Toader a anunţat şi că va fi făcut un audit extern la Parchetul General, Direcţia Naţională Anticorupţie şi cea de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Aceasta, în condiţiile în care activitatea acestor instituţii nu a mai fost radiografiată de peste un deceniu. Verificarea va stabili, între altele, numărul de dosare pe care le are fiecare procuror, termenele de soluţionare, numărul de cazuri reclamate la CEDO sau numărul de cetăţeni care au stat în închisoare pe nedrept.



    Schimbări în Guvernul României


    La doar trei luni de la învestire, Guvernul de stânga de la Bucureşti condus de social-democratul Sorin Grindeanu a operat o nouă remaniere. Pe 23 februarie erau înlocuiţi titularii a patru portofolii – Justiţie, Economie, Mediu de Afaceri şi Fonduri Europene. Dacă aceste schimbări s-au produs sub umbrela PSD, marele câştigător, cu 45% din sufragii, al scrutinului din decembrie anul trecut, săptămâna aceasta a fost rândul partenerului-junior la guvernare, ALDE, să opereze schimbări în formula de joc.


    Luni, au depus jurământul doi noi miniştri liberal-democraţi. ALDE a ales-o pentru funcţia de ministru al Mediului şi vicepremier pe Graţiela Gavrilescu, fost ministru pentru Relaţia cu Parlamentul. În locul acesteia, a venit liderul grupului senatorilor ALDE, Viorel Ilie. Cu o săptămână în urmă, conducerea ALDE decisese retragerea sprijinului politic pentru copreşedintele formaţiunii, Daniel Constantin, vicepremier şi ministru al Mediului, pe fondul neînţelegerilor tot mai acute dintre acesta si celălalt copreşedinte liberal-democrat, şeful Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu.



    O victimă română a recentului atentat de la Londra


    Ambasadorul României la Londra a confirmat decesul româncei grav rănite în atentatul din 22 martie din capitala Marii Britanii, numărul total al morţilor ridicându-se, astfel, acum, la 5. Românca avea 31 de ani şi era internată de două săptămâni în stare gravă. Ea a căzut în apele Tamisei, după ce atentatorul a intrat cu maşina în pietoni pe podul Westminster. Cel de-al doilea român rănit – partenerul ei de viaţă – a fost externat la scurt timp după atacul revendicat de gruparea teroristă Stat Islamic.



    Noi medalii pentru inventatorii români


    În fiecare an, inventatorii români se întorc de la saloanele internaţionale cu medalii pentru invenţii cu aplicaţie imediată. Şi în acest an, ei au obţinut numeroase distincţii la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva, cel mai prestigios eveniment de gen la nivel mondial. Ajuns la cea de-a 45-a ediţie, salonul s-a desfăşurat în perioada 29 martie-2 aprilie. 34 de medalii de aur, 8 de argint şi 10 distincţii speciale – acesta este palmaresul românilor, premiaţi de către membrii juriului internaţional. Li s-au adăugat 17 premii oferite de delegaţiile străine prezente la Ziua dedicată României la Salon.


    România a participat, la Geneva, cu 40 de lucrări, a căror prezenţă a fost finanţată de la buget, alături de alte 8 invenţii susţinute din fonduri proprii. Pe de altă parte, la Măgurele, lângă Bucureşti, săptămâna aceasta au început primele teste pentru componentele unui Laser de mare putere, care va deveni operaţional din 2019. Laserul va fi de 1.000 de ori mai puternic decât oricare altul existent, acum, în lume.

  • În dezbatere, Legea salarizării unitare

    În dezbatere, Legea salarizării unitare

    Noua lege a salarizării unitare va fi o iniţiativă parlamentară asumată de toţi partenerii din coaliţia de guvernare, a anunţat premierul român, Sorin Grindeanu. Şeful Executivului a spus că documentul ar urma să intre, cel mai probabil, săptămâna aceasta în Parlament pentru dezbatere şi adoptare. El a precizat că îşi doreşte o lege echitabilă, prin care fiecare angajat să fie plătit în funcţie de responsabilităţile pe care le are. Sorin Grindeanu: “Este o lege extrem de importantă pentru noi, e o măsură aşteptată şi o lege aşteptată de toţi românii. Va fi o iniţiativă în Parlament a tuturor deputatilor şi senatorilor care fac parte din coaliţia de guvernare”.



    In schimb din opoziţie, liderul interimar al PNL, Raluca Turcan crede că Executivul ar trebui să îşi angajeze răspunderea pentru proiect: “Ar fi oportun ca acest guvern să dea semnalul cel mai clar cu putinţă şi să spună – da, avem bani pentru aproximativ 7 miliarde de euro de creşteri de salarii. Aş vrea ca în Parlamentul României să existe această discuţie cât se poate de serioasă, fundamentată, astfel încât oamenii să ştie sunt sau nu sunt bani”.



    Turcan susţine că situaţia economică a României lasă foarte mult de dorit şi că în prezent există o presiune fără precedent pe mediul de afaceri. In opinia acesteia, e nevoie de predictibilitate în România pentru ca mediul de afaceri să se întărească şi să fie capabil, prin veniturile generate în timp, să consolideze bugetul.



    La rândul său, ministrul de finanţe, Viorel Ştefan a adăugat că aşteaptă execuţia bugetară pe primul trimestru pentru a vedea ce impact vor avea creşterile salariale când va intra în vigoare noua lege a salarizării unice. El a explicat că această lege este foarte necesară, în regim de maximă urgenţă, pentru a da stabilitate sistemului de salarizare din sectorul public din România. Ministrul de finanţe a mai spus că proiectul de lege trebuie să treacă prin dezbaterea Legislativului, pentru că până acum au fost adoptate ordonanţe ale guvernului care au produs confuzii în domeniul salarizării.



    Liderul PSD, Liviu Dragnea, a anunţat că noul proiect de lege va fi semnat joi, la Sinaia, de liderii coaliţiei la putere şi de parlamentari. Potrivit acestuia, în noua varianta raportul între cel mai mic şi cel mai mare salariu din România va scădea de la 1 la15, căt este în prezent, la 1 la 12 . Astfel salariul cel mai mare îl va avea şeful statului, urmat de preşedintii celor două Camere ale Parlamentului, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).



    Recent, ministrul muncii, Lia Olguţa Vasilescu, declara dupa negocierile cu sindicatele din sectorul public privind noul proiect de lege, că salariile bugetarilor vor fi mărite, în etape, până în anul 2021, singurii care vor beneficia de majorarea integrală în 2018 fiind lucrătorii din sănătate. Autorităţile doresc ca noua lege a salarizării unitare să intre în vigoare de la 1 iulie.

  • Retrospectiva săptămânii 05.06- 11.06.2016

    Retrospectiva săptămânii 05.06- 11.06.2016

    Alegerile locale: punct şi de la capăt



    Odată validate rezultatele alegerilor locale de duminica trecută, din
    România, aleşilor locali nu le va rămâne decât să îşi suflece mânecile şi să
    treacă la treabă. Nu e deloc puţină, iar aşteptările sunt pe măsura nevoilor,
    adică foarte mari. Reprezentaţii PSD au obţinut 34,83% din voturile valabil
    exprimate pentru primari. Formaţiunea de stânga este urmată de PNL, cu 31,49%,
    şi – la foarte mare distanţă
    – deAlianţa Liberalilor şi Democraţilor
    (ALDE), cu 5,73%. Aceeaşi ordine s-a înregistrat şi în competiţiile pentru consiliile locale şi
    judeţene. În Bucureşti, PSD a câştigat atât Primăria Generală, cât şi toate
    cele şase primării de sector. Pentru prima oară, o femeie va administra
    Capitala – Gabriela Firea: Sunt un om de dialog şi aşa voi face în
    continuare. De asemenea, mă bazez pe faptul că nu sunt un om ranchiunos şi voi
    putea să dialoghez foarte bine la Primăria Generală a Capitalei în interesul
    bucureştenilor cu toţi consilierii generali, indiferent ce partid prezintă.
    Pentru că eu vă asigur că voi propune numai proiecte care sunt benefice
    bucureştenilor şi nu proiecte care să fie controversate, iar atunci când vom
    avea dubii, dileme, cei care vor fi consultaţi vor fi bucureştenii, atât cei
    care sunt constituiţi în asociaţii, în fundaţii, cât şi cei care nu aparţin
    unei forme asociative.     Surpriza competiţiei electorale pentru Capitală a
    fost matematicianul Nicuşor Dan, care s-a plasat pe locul doi în opţiunile de vot, devansând politicieni
    cu state vechi. La închiderea urnelor, el a anunţat că partidul său, Uniunea
    Salvaţi Bucureştiul, se va transforma, în perspectiva alegerilor parlamentare
    de la toamnă, în Uniunea Salvaţi România.



    Salarii mai mari pentru bugetari



    Peste 650 de mii de
    angajaţi la stat vor primi salarii mai mari din luna septembrie. La muncă
    egală, plată egală – este principiul care a stat la baza elaborării ordonanţei de
    urgenţă adoptate, săptămâna aceasta, de Guvernul român. Actul normativ era
    necesar pe fondul existenţei, în prezent, a unor diferenţe salariale mari între
    persoane care îndeplinesc aceleaşi sarcini. Cele mai mari creşteri vor fi în
    sistemul de sănătate – a explicat ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru: În sectorul de sănătate există nişte disfuncţionalităţi majore privind
    salarizarea. De aceea, a fost necesar să venim cu o reaşezare a grilei, astfel
    încât, un medic cu o funcţie şi o vechime, indiferent unde ar fi în ţară, să
    aibă acelaşi salariu de bază. Pentru sectorul de educaţie, venim cu o grilă, la
    fel ca în sănătate.     Efortul bugetar pentru aplicarea ordonanţei este
    estimat la aproape 900 de milioane de lei anul acesta, echivalentul a
    aproximativ 200 de milioane de euro, şi la 2,6 miliarde de lei în 2017.



    Agricultura, în vizor



    Sute de fermieri au ieşit,marţi, pe străzile Bucureştiului, nemulţumiţi că nu
    le-au fost plătite subvenţiile, dar şi că unele legi esenţiale pentru sector au
    fost amânate. Preşedintele Comisiei de agricultură din Camera Deputaţilor, Nini
    Săpunaru, împreună cu alţi parlamentari, au anunţat că se lucrează la acte
    normative de interes pentru agricultori, iar ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, le-a
    promis că subvenţiile vor fi plătite integral până la sfârşitul lunii.
    Ministrul Irimescu este, însă, în vizorul deputaţilor, fiind acuzat de un
    management defectuos. Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, chiar, cu
    majoritate de voturi, o moţiune
    simplă împotriva lui Achim Irimescu. Potrivit legii, aceasta nu presupune
    demiterea obligatorie a ministrului, a cărui soartă este în mâinile
    primului ministru.



    DNA şi statul de drept



    Ambasadorul Franţei la
    Bucureşti, François Saint-Paul, i-a conferit procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa
    Kovesi, însemnele de cavaler al Ordinului Legiunii de Onoare. În viziunea
    diplomatului francez, DNA se bucură de o mare popularitate, devenind un model
    de urmat la nivel european. Laura Codruţa Kovesi a dedicat distincţia tuturor
    colegilor şi a subliniat că lupta cu corupţia face parte din păstrarea şi din
    apărarea statului de drept. Sunt mândră că sunt înconjurată de
    oameni curajoşi, activi, de oameni care doresc să schimbe România, doresc să
    trăiască într-o ţară fără corupţie, de oameni care ştiu că legea se aplică în
    mod egal, care nu s-au lăsat intimidaţi de persoane cu averi impresionante sau
    de persoane care au deţinut funcţii importante în stat. Această distincţie
    recompensează şi lupta pentru păstrarea şi pentru consolidarea statului de
    drept. Vom continua acest drum în măsura în care stabilitatea instituţională şi
    competenţele investigative ale DNA vor fi păstrate.



    Vizite oficiale peste hotare



    Preşedintele român,
    Klaus Iohannis, susţine aprofundarea colaborării dintre România şi Luxemburg.
    Şeful statului a făcut luni şi marţi o vizită în regat, unde, în urma
    convorbirilor cu cei mai înalţi demnitari, a declarat: Avem rezultate
    promiţătoare şi oportunităţi suplimentare în domeniul economic, Luxemburg fiind
    unul dintre cei mai importanţi investitori în România. În acest sens, doresc să
    subliniez faptul că România oferă condiţii favrorabile în ceea ce priveşte
    resursele şi piaţa. Aşa că este firesc să consolidăm aceste realizări, prin
    identificarea domeniilor care trebuie să fie abordate în continuare.     Pe de
    altă parte, la Paris, premierul Dacian Cioloş a participat, joi, la o
    reuniune specială a Consiliului Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare
    Economică, la care România doreşte să adere. Vineri, Dacian Cioloş şi omologul
    Manuel Valls au semnat foaia de parcurs actualizată a parteneriatului strategic
    româno-francez. Totodată, premierul român a fost invitat să participe, alături
    de preşedintele François
    Hollande, la ceremonia de deschidere a Campionatului european de fotbal şi la
    meciul inaugural Franţa-România.

  • Noul ministru şi problemele Muncii

    Noul ministru şi problemele Muncii

    Noul ministru român al muncii, Dragoş Pâslaru, un economist în vârstă de 40 de ani, şi-a început mandatul, marţi, la o zi după ce a depus jurământul de învestitură, în prezenţa şefului statului, Klaus Iohannis. Preşedintele a remarcat că acesta preia portofoliul într-o perioadă complicată şi i-a urat să fie inspirat. Iohannis i-a recomandat noului ministru să facă din salarizarea bugetarilor o prioritate a activităţii sale.



    Klaus Iohannis: ”Există, evident, o mare aşteptare pentru eliminarea inechităţilor din domeniul salarizării bugetarilor. Vă doresc, domnule ministru, ca împreună cu toţi actorii implicaţi să găsiţi o soluţie acceptată care realmente îmbunătăţeşte situaţia în acest domeniu”. Dragoş Pâslaru, fost consilier de stat pe probleme economice la Cancelaria primului-ministru Dacian Cioloş, a fost propus chiar de şeful guvernului pentru a o înlocui în funcţie pe Ana Costea. Aceasta şi-a dat demisia săptămâna trecută, în urma nemulţumirilor exprimate de sindicate cu privire la proiectul de ordonanţă de urgenţă privind salarizarea bugetarilor.



    Între timp, premierul Cioloş a anunţat că executivul continuă discuţiile cu partenerii sociali pe tema salarizarii angajaţilor din sectorul public, pentru a găsi o soluţie acceptabilă şi fezabilă din punct de vedere bugetar şi legal. O alta provocare pentru noul ministru al muncii este aplicarea noilor prevederi ale Legii privind concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copiilor, care tocmai a fost promulgată de şeful statului. La ceremonia de învestitură, preşedintele Iohannis a subliniat că este o lege foarte importantă pentru evoluţia demografică a României şi a cerut să se găsească soluţii pentru aplicarea ei.



    Klaus Iohannis: “Consider că această lege este una bună, aşteptată şi binevenită. Este o lege pro-activă din zona politicilor demografice care cu siguranţă este foarte importantă pentru România”. Noua lege elimină plafonul maxim al indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului, care până acum era de 3.400 lei( 760 de euro). Indemnizaţiile acordate mamelor vor reprezenta 85% din venituri şi se acordă pe o perioadă de doi ani.



    Părinţii care se întorc mai devreme la serviciu au dreptul la un stimulent de 50% din indemnizaţia minim garantată. Persoanele care timp de doi ani au realizat minim 12 luni venituri supuse impozitului beneficiază de concediu pentru creşterea copilului timp de doi ani, respectiv de trei ani, pentru copilul cu handicap. Prevederile vor intra în vigoare la 1 iulie, însă ministrul de finanţe a declarat recent că până la rectificarea bugetară nu sunt fonduri pentru aplicarea legii. PNL a salutat promulgarea legi şi a solicitat noului ministru al muncii să identifice resursele financiare necesare acordării indemnizaţiei pentru creşterea copiilor.

  • Guvernul României, principii bugetare

    Guvernul României, principii bugetare

    Tehnocraţii cabinetului Cioloş, primul neatârnat politic din istoria postcomunistă a ţării, nu au avut o misiune facilă atunci când au elaborat bugetul pe 2016. Şi nu le va uşor nici să rămână în corsetul bugetar de 3% din Produsul Intern Brut, impus de Uniunea Europeană. Aceasta, în condiţiile creşterilor salariale — între 10 si 25% – din sectorul bugetar şi relaxării fiscale, benefică afacerilor pe termen lung, dar riscantă pe termen scurt pentru echilibrul bugetar.



    Pe de altă parte, partidele parlamentare mari — PSD şi PNL –, singurele care ar putea să şicaneze cu adevărat guvernul, nu au interesul să pună piedici unui executiv care le permite un respiro de un an, numai bun în anul alegerilor legislative. Dovadă că nu e loc de surprize neplăcute stă ritmul alert în care bugetul se îndreaptă spre aprobare. Proiectul a intrat, luni, în plen fără modificări majore faţă de varianta trimisă de guvern. Premierul Dacian Cioloş a ţinut să-i asigure pe parlamentari că executivul va respecta cadrul legal adoptat de legislativ, adică prevederile importante de relaxare fiscală şi creşterile salariale pentru personalul bugetar.



    Dacian Cioloş a reamintit că domeniile privilegiate în construcţia bugetară sunt educaţia, sănătatea, cercetarea, apărarea şi investiţiile. Dacian Cioloş: “Vor exista alocări mai mari la sănătate cu 3,1 miliarde lei (700 milioane euro), la educaţie cu 2,3 miliarde lei (500 de milioane euro) şi la cercetare cu 508 milioane lei (110 milioane euro). Investiţiile în cercetare cresc cu aproximativ 23% în 2016 şi aceasta pentru că plecăm de la faptul că cercetarea este esenţială şi pentru a ajuta în relansarea durabilă a economiei”.



    Premierul Dacian Cioloş s-a declarat, totodată, conştient de faptul că guvernul trebuie să ia o decizie în privinţa salariului minim până la sfârşitul anului, indiferent dacă aceasta va fi menţinerea la nivelul actual, de 1050 de lei (230 de euro) sau creşterea la 1200 de lei (260 euro). Şeful executivului a subliniat că majorarea salariului minim, cerută insistent de PSD, nu se poate face fără o evaluare atentă a impactului măsurii, în special asupra mediului privat.



    Dacian Cioloş: Pe mine mă îngrijorează impactul nu atât asupra bugetului de stat, care este minim după ce deja au fost crescute salariile bugetarilor cu acel 10%, însă avem, pe de altă parte, şi câteva sectoare care sunt intensive în mâna de lucru, care au un nivel al profitului deja fragil şi acolo cred că trebuie să ne uităm mai atent să vedem care poate să fie impactul anumitor decizii asupra acestor sectoare”.



    Patronatul Naţional Român a anunţat că susţine creşterea salariului minim, cu condiţia ca taxele şi impozitele plătite de firme să fie raportate la actualul salariu minim.