Radio România Internațional

Tag: salarii profesori

  • Educaţia, între lege şi grevă

    Educaţia, între lege şi grevă

    Senatul
    de la București, în calitate de for decizional în acest caz, a adoptat cu
    majoritate de voturi legile Educaţiei. Partidele din arcul guvernamental – PNL,
    PSD și UDMR – au susţinut cele două acte normative destinate învăţământului
    preuniversitar, respectiv universitar, considerând că măsurile adoptate
    reformează sistemul. Un sistem cu probleme acute, semnalate zeci de ani de
    cadre didactice, părinți sau elevi, remediate doar paliativ de către miniștrii
    care s-au perindat vremelnic în fruntea domeniului sau, dimpotrivă, mai grav adâncite!     La bază cadru didactic, președintele țării Klaus Iohannis și-a asumat proiectul
    de țară România educată. Dezbătut timp de cinci ani, pe parcursul
    ambelor sale mandate, proiectul este pus, acum, în practică sub forma noilor
    legi ale Educației, despre care actualul ministru de resort Ligia Deca – chiar
    cea care a lucrat la proiectul prezidențial – spune că răspund provocărilor
    prezente, dar și celor pe termen lung:

    Pachetul de legi
    ale Educaţiei reprezintă un obiectiv ambiţios, dar realizabil, un viitor mai
    bun pentru toţi copiii şi tinerii din România. A ajuns la votul final legea
    învăţământului preuniversitar, menită să răspundă provocărilor existente şi
    viitoare, pentru ca Educaţia să redevină temelia unei societăţi bazate pe
    valori. Echitate, performanţă, investiţii, respect şi siguranţă sunt doar
    câteva dintre cuvintele-cheie pe care legea învăţământului preuniversitar le-a
    transpus în măsuri coerente şi predictibile.


    Legea
    învăţământului preuniversitar urmăreşte reducerea abandonului şcolar, iar prin
    legea învăţământului superior se doreşte inclusiv sprijinirea cooperării
    europene a universităţilor din România. Profesionalizarea carierei didactice,
    creșterea accesului la educație timpurie, reducerea analfabetismului
    funcțional, adaptarea programelor la piaţa muncii, modernizarea metodelor de
    testare şi evaluare sau sporirea sprijinului pentru copiii defavorizați sunt
    alte obiective. Senatorii din Opoziţie sunt de părere, în schimb, că cele două
    noi legi nu vor rezolva problemele existente, aşa că au votat împotrivă și le
    vor reclama la Curtea Constituțională.

    Irineu Darău, senator USR: Nu am putut vota pentru o lege care pur şi simplu lasă statutul
    cadrului didactic la un nivel ruşinos, ce nu arată decât că Puterii de azi nu
    îi pasă de Educaţie. Cu ce învăţători şi profesori mai vreţi să avem parte de
    educaţie în ţară? Astăzi, 20% dintre cadrele didactice stau să iasă la pensie
    şi doar 5% sunt tineri.


    Cadre didactice care, în proporție de peste
    70%, au decis să continue și marți greva generală declanșată cu o zi înainte,
    după o lungă serie de proteste neluate în seamă.

    Luni, ministerul Muncii a
    decis să pună în dezbatere publică o ordonanţă de urgenţă care măreşte
    salariile personalului auxiliar şi nedidactic şi introduce bonusuri financiare
    pentru profesorii debutanţi. Nemulțumite, sindicatele au anunţat că nu renunţă
    la protest, până când Guvernul nu va răspunde cu o soluţie
    credibilă la revendicările lor, în special pecuniare.


  • Nemulțumiri ale profesorilor

    Nemulțumiri ale profesorilor

    Sindicatele din învățământul românesc au reluat, în prima săptămână a semestrului doi al anului școlar, protestele față de deciziile autorităților, inclusiv privind majorarea salarială de doar 4,5%. Angajaţii din Educație solicită Guvernului acordarea salariilor de bază prevăzute într-o lege din 2017, potrivit căreia ar fi trebuit să primească încă de acum doi ani o majorare salarială de 16%. Sindicaliştii mai cer alocarea a 6 procente din Produsul Intern Brut pentru finanţarea Educaţiei, vor să primească sporurile pentru condiţiile de muncă, să fie plătiţi pentru orele suplimentare, dar şi să fie majorat numărul de posturi didactice.



    Deși la finalul anului trecut aceștia amenințau cu greva generală în Educație din 10 ianuarie, s-a renunțat la această idee din cauza concediilor profesorilor. Preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Simion Hăncescu, spune că numărul celor nemulţumiţi crește pe fondul lipsei de reacţie din partea autorităţilor.



    Simion Hăncescu: “Este vorba de o acumulare de nemulţumiri. Pe 6 decembrie am depus la sediul Guvernului României 163.000 de semnături în sprijinul unei petiţii prin care am cerut aplicarea Legii 153 de la data de 1 ianuarie 2022. Din păcate, n-am primit niciun semnal. Au urmat trei zile de protest în faţa sediului Guvernului; iarăşi tăcere din partea şefului Executivului. A fost încă o zi de pichetare săptămâna trecută şi evident că am luat decizia de a trece la o formă de protest în care să fie implicaţi mai mulţi oameni. Vor grevă generală”.



    Potrivit președintelui Federaţiei Sindicatelor din Educaţie “Spiru Haret”, Marius Nistor, nu doar angajaţii din învăţământ aflaţi în spatele catedrei sunt nemulţumiţi de situaţie: “Aş vrea să precizez foarte clar că nu discutăm numai de profesori, de personal didactic de predare. Este vorba de întreg personalul care îşi desfăşoară activitatea într-o unitate şcolară: personal didactic de predare, didactic auxiliar şi nedidactic, toţi colegii noştri, indiferent de funcţia pe care o îndeplinesc la nivelul unităţilor de învăţământ”.



    Din partea autorităților, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, consideră că salariile cadrelor didactice trebuie să fie motivante şi că este normală nemulţumirea celor care protestează ca urmare a neaplicării prevederilor legii din 2017. Totuși, ministrul apelează la înțelegerea profesorilor, exprimându-şi convingerea că marea majoritate a acestora nu vor abandona elevii, afectaţi, deja, de învăţământul online din cauza contextului epidemiologic.



    Potrivit oficialului, în urma majorărilor aplicate până acum, un profesor debutant are un salariu net de 2.597 de lei, adică puțin peste 500 de euro, iar un profesor cu vechime în muncă de peste 40 de ani – 4.398 de lei, adică aproape 900 de euro. La aceste salarii se pot adăuga, potrivit ministrului Cîmpeanu, sporuri. Nu doar profesorii sunt nemulțumiți de deciziile autorităților. Zilele trecute, o parte din elevi au protestat faţă de “tăierea” unora din bursele şcolare, dar ministerul Educației nu a revenit asupra deciziilor luate.






  • Rectificarea bugetară în Parlament

    Rectificarea bugetară în Parlament

    În Parlamentul de la Bucureșți urmează o săptămâna tensionată, dominată de dezbaterea proiectului de rectificare bugetară adoptat de Guvern. Documentul a fost modificat în comisiile de specialitate de majoritatea PSD, din opoziție, în sensul creşterii semnificative a cheltuielilor. Liberalii de la guvernare avertizează că vor sesiza Curtea Constituţională, dar până atunci spun că vor încerca, prin negocieri cu celelalte partide, să obțină sprijinul necesar blocării amendamentelor social-democraților. Aceștia din urmă domină în mod normal Parlamentul, dar o serie de aleși au plecat din partid, așa că votul este imprevizibil.



    Cea mai importantă modificare se referă la abrogarea articolului care prevede creșterea pensiilor cu doar 14% de la 1 septembrie. Dacă forma adoptată în comisii ar trece şi de votul parlamentarilor, pensiile ar trebui majorate cu 40%, potrivit legislaţiei în vigoare. Comisiile au eliminat și amendamentul Guvernului prin care era amânată pentru anul viitor creşterea salariilor cadrelor didactice. Şi în acest caz, dacă plenul reunit da un vot favorabil, majorarea ar trebui să între în vigoare de la 1 septembrie. Altă modificare vizează plafonarea împrumuturilor României de la 44 la 40% până la finalul anului.



    Premierul Ludovic Orban a avertizat că susţinerea bugetară a propunerilor PSD este imposibilă: “Ceea ce s-a întâmplat în Comisia de buget-finanţe reprezintă o crimă împotriva economiei româneşti şi riscă să conducă România spre incapacitate de plată, spre faliment. Ne vom bate în plenul camerelor reunite, astfel încât să retrimitem, spre Comisia de buget-finanţe, raportul. Sunt convins că, printr-o mobilizare exemplară a celorlalte formaţiuni politice, vom reuşi acest lucru.”


    El a explicat că propunerile social-democraților ar provoca un surplus de cheltuieli de 6,3% din PIB, anul acesta plus anul viitor, care este de nesuportat. Vom folosi toate instrumentele constituţionale şi legale pe care le avem la dispoziţie, inclusiv o nouă rectificare, a subliniat șeful guvernului.



    Și USR avertizează că PSD aruncă în haos bugetul României prin modificările aduse la rectificarea bugetară. Pe de altă parte, social-democrații, din opoziție, vor să adopte în regim de urgenţă un alt proiect legislativ privind acordarea unui stimulent financiar pentru cadrele didactice, motivat de deschiderea școlilor în condiții de pandemie. Marcel Ciolacu, preşedintele PSD: “În acest moment profesorii sunt în linia întâi, la fel ca şi medicii. E vorba de un stimulent identic ca la medici, de 500 de euro. Proiectul de lege va fi preluat în ziua de marţi la Camera Deputaţilor şi va trece prin votul final, rămânând să fie trimis către promulgare.” Social-democraţii susțin că toate sumele pentru proiectele lor se pot regăsi în măsuri pe care guvernul le poate lua în viitor.