Tag: salarii Romania

  • Muncind în România – 12.11.2024

    Muncind în România – 12.11.2024

    Salariul mediu anual ajustat cu normă întreagă în România este al patrulea cel mai mic din Uniunea Europeană, relevă datele Institutului European de Statistică. Salariul a fost de aproximativ 17.700 euro, mai puţin de jumătate din valoarea salariului mediu anual ajustat pentru Uniunea Europeană, care a fost de 37.900 euro. Luxemburg deţine recordul pentru cel mai mare salariu mediu cu normă întreagă de peste 81.000 euro. Danemarca este pe locul doi, cu peste 67.000 euro, iar Irlanda pe trei, cu aproape 59.000 euro. La polul opus se află Bulgaria, cu 13.500 euro pe an, urmată de Ungaria, Grecia şi România. Polonia este pe o poziţie apropiată României, însă cu un plus de 300 euro pe an.

     

    În comparaţie cu 2022, anul trecut a existat o creştere în toate statele europene, cu excepţia Suediei, unde salariul mediu anual ajustat a scăzut cu circa 2.000 euro. Ca medie, creşterea în Uniunea Europeană este de 6,5%, în jur de 2.300 euro. Creşterea din România este puţin peste această medie, în speţă de aproximativ 2.600 euro, de la 15.060 euro în 2022 la 17.739 euro în 2023. Recordul pentru creşterile salariale de la un an la altul îl deţine tot statul cu cele mai mari salarii medii, Luxemburg, unde a fost înregistrat un salt de aproximativ 5.500 euro. Topul este completat de Belgia, cu o creştere de aproape 4.500 euro şi de Irlanda, cu circa 4.300 euro.

     

    Şase din zece mari companii de construcţii din România estimează o creştere a cifrei de afaceri în acest an, potrivit unui studiu de specialitate. Prognoza se reflectă şi în intenţiile de angajare ale companiilor care activează în acest sector. Astfel, 62% din managerii chestionaţi spun că au crescut numărul angajaţilor, deşi se confruntă, în continuare, cu un deficit de forţă de muncă specializată. Constructorii români mizează în special pe lucrările publice de infrastructură, pe investiţiile industriale private, dar şi pe cele din domeniile medical, al serviciilor de utilitate publică, al construcţiilor sociale, precum şi pe dezvoltările din sectoarele retail şi rezidenţial.

     

    Studiul mai arată că, deşi multe companii din domeniu apelează la lucrători străini, 45% din acestea preferă să lucreze cu angajaţi exclusiv din România. Peste jumătate din marii constructori spun însă că se confruntă cu blocaje financiare mari în achiziţionarea de materiale, ceea ce a dus la scăderi ale ritmului de lucru. Potrivit studiului, pe lângă finanţarea insuficientă, principalele probleme în sectorul construcţiilor în perioada următoare vor fi majorarea costurilor cu forţa de muncă şi creşterea concurenţei în domeniu. Pentru prima dată în istoria României, numărul de firme de construcţii a depăşit pragul de 90.000.

     

    Aproape 11.800 de locuri de muncă sunt disponibile în Bucureşti, a anunţat Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Dintre acestea, 645 sunt destinate persoanelor cu studii superioare, 1.015 celor cu studii medii, circa 5.500 sunt pentru muncitorii calificaţi şi aproximativ 4.500 pentru muncitorii necalificaţi. AMOFM Bucureşti precizează că baza de date a locurilor de muncă declarate vacante de către angajatori este dinamică şi poate fi consultată site-ul anofm.ro. De asemenea, instituţia precizează că potrivit Legii privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, furnizează în mod gratuit serviciul de mediere a muncii prin care asigură punerea în legătura a angajatorilor cu persoanele aflate în căutarea unui job.

     

    Peste 350 de locuri de muncă sunt disponibile în judeţul Maramureş, în nord-vestul României, a anunţat agenţia judeţeană de profil. Aceasta transmite că majoritatea job-urilor vacante sunt în domeniile producţie şi servicii. Printre meseriile căutate se numără cele de tehnician dentar, croitor, contabil, inginer industrial sau în domeniul construcţiilor, şofer, lucrător cu specializare sau nespecializat în domeniul construcţiilor, în agricultură, turism, silvicultură, dar şi în diferite domenii industriale. De asemenea, există solicitare de personal în domeniul turismului urban şi în domeniul medical. AJOFM Maramureş arată că unele dintre locurile de muncă sunt disponibile pe toată durata lunii noiembrie, iar altele până la sfârşitul lunii decembrie.

     

  • România, printre cele mai mici costuri orare pentru muncă din UE

    România, printre cele mai mici costuri orare pentru muncă din UE

    Costurile medii orare cu forţa de muncă în întreaga economie erau estimate anul trecut la 30,5 euro în UE şi la 34,3 euro în zona euro, comparativ cu 29 euro în UE şi 32,8 euro în zona euro, în 2021, arată datele publicate joi de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat).



    La fel ca în anii precedenți, plata medie a angajaților europeni înregistrează diferențe semnificative între statele membre. În România, costurile medii orare au fost de 9,5 euro în 2022, în creștere cu 1 euro față de 2021. Doar Bulgaria se află în urma țării noastre cu costuri orare de numai 8,2 euro, în timp ce suma este ceva mai bună în țări precum Ungaria (10,7 euro) sau Polonia (12,5 euro). De cealaltă parte, cele mai ridicate costuri medii orare din 2022 s-au înregistrat în Luxemburg (50,7 euro), Danemarca (46,8 euro) şi Belgia (43,5 euro). Franța, Suedia și Țările de Jos depășesc, de asemenea, suma de 40 de euro pe oră.



    Valoarea costurilor este cea brută care cuprinde costurile cu salariile şi costurile non-salariale, precum contribuțiile sociale plătite de angajatori. Potrivit Eurostat, ponderea costurilor non-salariale în costul total al forţei de muncă în întreaga economie era anul trecut de 24,8% în UE şi de 25,5% în zona euro. La acest capitol, România (5,3%) și Lituania (5,4%) au avut cele mai mici ponderi, iar cele mai ridicate ponderi ale costurilor non-salariale au fost în Franţa (32%) și Suedia (31,9%).


    Costuri medii orare cu forța de muncă în statele UE (estimare pentru 2022) / Sursa: Eurostat

    – galben: venituri salariale; – albastru: costuri non-salariale

    costuri-salariale-medii-ue-2022-eurostat.jpg


    Împărțite pe diferitele sectoare economice ale blocului comunitar, costurile medii orare cu forţa de muncă în industrie erau de 30,7 euro în UE şi de 36,6 euro în zona euro. Sumele au fost mai mici în domeniul construcţiilor (27,3 euro în UE şi de 30,8 euro în zona euro) și în cel al serviciilor (30,2 euro în UE şi de 33,3 în zona euro). Tot anul trecut, costurile medii orare cu forţa de muncă erau de 31,3 euro în UE şi de 34,8 euro în zona euro în domeniul economiei non-business.



    Datele Eurostat mai indică un avans al costurile orare cu forţa de muncă în 2022 față de anul anterior, Astfel, costurile au crescut cu 5% la nivelul Uniunii şi cu 4,7% în zona euro. Exprimate în moneda naţională, sumele au urcat anul trecut în toate statele membre, cu avansul cel mai semnificativ în Bulgaria (15,3%), Ungaria (13,9%) și România (12,2%), la polul opus fiind Danemarca cu o creștere de numai 2,3%. În zona euro, costurile au urcat cel mai mult în Lituania (13,3%), Irlanda (9,3%) şi Estonia (9,1%).




  • Ziua Europeană a Egalității Salariale

    Ziua Europeană a Egalității Salariale


    Ziua Europeană a Egalității Salariale, marcată în fiecare an pe 31 octombrie, este data la care femeile încetează, în mod simbolic, să mai fie plătite pentru aceeași muncă în comparație cu colegii lor bărbați, cade în acest an pe 4 noiembrie.


    Femeile din Uniunea Europeană câștigă în continuare mai puțin decât bărbații, în medie cu 16 %, ceea ce reprezintă o ușoară îmbunătățire față de situația de anul trecut, când diferența era de 16,2%, informează site-ul Comisiei Europene.



    În perspectiva acestei zile simbolice, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, Marianne Thyssen, și comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, Věra Jourová, au transmis o declarație comună:


    Au trecut 60 de ani de când principiul remunerației egale a fost înscris în tratatele europene, și totuși legislația încă nu reflectă realitatea vieții de zi cu zi a femeilor din întreaga Europă. Femeile europene continuă să lucreze două luni pe an fără să fie plătite, în comparație cu colegii lor bărbați, iar ritmul progreselor este prea lent.


    Cu toate că în ultimii cinci am făcut unii pași în direcția cea bună, trebuie să depunem mai multe eforturi, într-un ritm mai accelerat. Cetățenii noștri se așteaptă să obținem rezultate mai bune.”



    Transparența, necesară pentru reducerea discriminării salariale



    Cei doi oficiali europeni au salutat anunțul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a prezenta măsuri care să introducă obligația transparenței salariale.


    Transparența salarială este importantă, pentru a putea să detectăm cazurile de discriminare salarială, iar angajații și clienții să poată trage propriile lor concluzii și să ia măsuri. În fapt, 64 % dintre europeni au declarat că sunt de acord cu publicarea salariilor medii din cadrul întreprinderii lor, defalcate pe categorii de locuri de muncă și pe sexe. Transparența salarială, împreună cu alte soluții, cum ar fi o repartizare echitabilă a responsabilităților de îngrijire între femei și bărbați — care este posibilă datorită noii Directive a UE privind concediul pentru creșterea copilului și concediul pentru îngrijire — ne-ar ajuta să combatem cauzele profunde ale diferenței de remunerare dintre femei și bărbați.”



    România are puține femei în consiliile de conducere și în politică



    Comform unui raport al Comisiei, publicat în luna martie a anului trecut, arăta că România este statul membru al UE care înregistra cea mai mică diferență de remunerare între femei și bărbați (5,2%).



    În același timp rată de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor din țara noastră era de 57,4% în rândul femeilor, față de 65,3% media UE, în timp ce în rândul bărbaților rata era de 73,1% (76,9% media UE). Același document mai arăta că doar 11% dintre membrii consiliilor de conducere ale marilor companii sunt femei, față de 25,3% media europeană. O reprezentare slabă a fost înregistrată și în politică, acolo unde 21,3% dintre membrii Parlamentului României sunt femei, față de 29,3% media UE.