Radio România Internațional

Tag: salariu

  • România, de la salarii la şomajul tinerilor

    România, de la salarii la şomajul tinerilor

    Datele Oficiului European pentru Statistică arată că salariul mediu anual ajustat cu normă întreagă al românilor este al patrulea cel mai mic din Uniunea Europeană.

    Potrivit Eurostat, datele indică o creştere anuală a acestuia de aproximativ 2500 de euro pentru 2023. Totuși, valoarea totală rămâne la mai puţin de jumătate din media blocului comunitar. Anul trecut, salariul mediu anual ajustat pentru blocul comunitar a fost de 37.900 euro, în timp ce în România a fost de aproximativ 17.700 euro, așadar, mai puţin de jumătate.

    Pe de altă parte, tot datele publicate de Eurostat arată că rata şomajului în zona euro s-a situat la 6,3% în septembrie, stabilă faţă de luna precedentă, în timp ce în cazul Uniunii Europene rata şomajului s-a menţinut la 5,9%.

    Şi în România, rata şomajului s-a situat la 5,5% în septembrie, stabilă faţă de luna august. Si Institutul Naţional de Statistică din România a anunțat că rata şomajului a fost, în luna septembrie, la nivel national, 5,5%, similară cu cea din august, care crescuse uşor faţă de luna precedent. Cei mai mulţi şomeri din țară sunt adulţi cu vârste cuprinse între 25 şi 74 de ani.

    Analistul financiar Adrian Codirlașu este de părere că uşoara creştere a şomajului după jumătatea anului a fost determinată de accentuarea încetinirii creşterii economice:

    „Cumva, rata şomajului s-a către întors valorile pe care le-a avut în anul anterior. Dacă la jumătatea anului am văzut scăderea ratei şomajului, ulterior, începând cu august, a revenit la nivelul de 5,5, deci a crescut puţin, o uşoară creştere.

    Aş pune-o în contextul în care vedem că economia a încetinit şi lucrul acesta se vede în crearea de mai puţine locuri de muncă. E adevărat, a crescut extrem de uşor, deci cumva e în marja, aş spune, de eroare, încă nu putem să spunem «da, se generează şomaj», dar vedem, totuşi, o mişcare în sensul creşterii uşoare a ratei şomajuluiˮ.

    Adrian Codirlașu a mai spus că rata șomajului va depinde, în viitor, de cum va performa economia, însă, el estimează că va rămâne ridicată și chiar va mai creşte uşor, pentru că nu vede o îmbunăţire semnificativă a economiei faţă de acest an, ci dimpotrivă. S-ar putea, în contextul în care creşte taxarea, să se genereze chiar mai multe disponibilizări în economie, a avertizat analistul financiar.

    Institutul Naţional de Statistică atrage atenţia, ca de obicei, asupra nivelului şomajul în rândul tinerilor, cei cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani, care depăşeşte 23%, însă Adrian Codirlaşu consideră normal ca cifra să fie mult mai ridicată pentru această categorie.

    „Tinerii trebuie să înveţe, trebuie să meargă la şcoală să înveţe. Le va fi mult mai bine, ulterior, acumulând cunoştinţele respective. Iarăşi, apoi este facultatea, ideală ar fi pentru cât mai mulţi tineri, pentru că o muncă bazată pe educaţie aduce veniturile cele mai mariˮ, apreciază analistul financiar.

  • Muncind în România

    Muncind în România

    Companiile locale din judeţul Cluj, în nord-vestul României, sunt nevoite să atragă în continuare forţă de muncă din străinătate, în condiţiile în care muncitorii români sunt foarte greu de găsit. Acest lucru se petrece deşi firmele oferă salarii mai mari decât media naţională. Antreprenorii aduc muncitori din străinătate, inclusiv din ţările asiatice, spune fondatorul unei companii, care este şi consul unorific al Turciei la Cluj. Potrivit unui alt om de afaceri clujan pe lângă lucrătorii străini din Asia, au început să apară şi oferte de muncitori din ţările Americii de Sud. Graţie acestei infuzii de forţă de muncă extracomunitară, numărul angajaţilor din judeţul Cluj a depăşit 280.000 de persoane în decembrie 2023, potrivit Direcţiei Judeţene de Statistică, cu aproximativ 5.000 mai mare decât în decembrie 2022.

    Conform specialiştilor Băncii Mondiale, Clujul este oraşul cu cea mai rapidă creştere economică din Uniunea Europeană din ultimii 30 de ani. Aceeaşi specialişti consideră Clujul drept cel mai bun loc din România pentru start-up-uri, în condiţiile în care economia locală este foarte bine conectată la pieţe globale. Totodată, în municipiul Cluj-Napoca rata şomajului este de trei ori mai mică decât media naţională.

    În România, modificarea salariului minim este decisă de Guvern pe baze discreţionare, se arată într-o analiză aprofundată privind dezechilibrele macroeconomice ale României, publicată de Comisia Europeană. Salariul minim legal este fixat de Guvern după negocieri consultative cu sindicatele şi patronatele. Tipic, nivelul salariului minim este revizuit în fiecare an, în ianuarie, dar sunt posibile şi ajustări ad-hoc în timpul anului. Executivul Comunitar precizează că există riscuri şi beneficii ale unor majorări semnificative ale salariului minim. Pe de o parte, acesta îi protejează pe muncitorii cu putere scăzută de negociere şi poate reduce sărăcia persoanelor angajate în câmpul muncii.

    Obiectivul salariului minim este creşterea veniturilor şi productivităţii muncii, îmbunătăţirea bunăstării muncitorilor aflaţi la capătul de jos al distribuţiei veniturilor şi reducerea inegalităţilor. Evoluţiile recente ale salariului minim în România confirmă necesitatea unei reforme ambiţioase care să asigure că modificările aduse acestuia sunt mai predictibile şi calibrate într-un mod care este echitabil şi aliniat cu nevoile fundamentale ale economiei, concluzionează Bruxelles-ul. Această reformă ar trebui concepută în consultare cu partenerii sociali şi într-un mod care se respecte în totalitate cerinţele directivei UE din 2022 privind salariul minim adecvat.

    Peste 52.000 de locuri de muncă sunt disponibile la nivel naţional în România, informează Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Dintre acestea, cele mai multe – 4.259 – sunt oferite pentru curieri, 2.881 pentru muncitori necalificaţi la asamblarea şi montarea pieselor şi 2.848 pentru agenţi de securitate. La mare căutare mai sunt muncitorii necalificaţi la demolarea clădirilor, manipulanţii de mărfuri, lucrătorii comerciali, muncitorii necalificaţi la spargerea şi tăierea materialelor de construcţii, dulgherii, conducătorii auto de transport de mărfuri sau bucătarii. 2.539 de locuri de muncă sunt destinate persoanelor cu studii superioare, precum ingineri în diferite domenii de activitate, agenţi de vânzări, consilieri / experţi / inspectori sau referenţi de specialitate în domeniul financiar-contabilitate sau programatori. 8.130 de job-uri sunt pentru persoanele cu studii liceale sau postliceale, 10.801 pentru persoanele cu studii profesionale, iar 30.861 de locuri de muncă sunt destinate persoanelor fără studii sau cu studii primare şi gimnaziale.

    24 de migranţi din Etiopia, India, Pakistan şi Turcia au fost prinşi la punctul de trecere a frontierei Nădlac II, de la graniţa Românei cu Ungaria, ascunşi în două camioane conduse de şoferi din Belarus şi Bulgaria. Cetăţenii străini au declarat că intenţionau să treacă ilegal frontiera pentru a ajunge în state din vestul Europei. Cei doi şoferi sunt acum cercetaţi pentru trafic de migranţi, iar călătorii clandestini, pentru tentativă de trecere frauduloasă a frontierei de stat şi riscă repatrierea şi interzicerea dreptului de intrare pe teritoriul UE pentru o perioadă de până la 5 ani.

  • Românii intenționează să-și schimbe jobul după pandemie

    Românii intenționează să-și schimbe jobul după pandemie


    Cum arată, după mai mullt de un an de pandemie, piața muncii din România? Au românii de gând să se dea bătuți? Cât de mare e motivarea lor când vine vorba de activitatea profesională?


    Ne revenim! Ne revenim, cel puțin din punctul de vedere al dinamicii de pe piața muncii. Acestea sunt concluziile celui mai recent studiu realizat de site-ul e-jobs. Românii intenționează să-și schimbe locul de muncă după pandemie și, când spunem asta, ne referim la schimbarea domeniului de activitate. Ba mai mult, vor să încerce o afacere. Raluca Dumitra este Head of Marketing la site-ul e-jobs și una dintre cele mai avizate voci în materie de piața muncii. Iată care sunt intențiile românilor după ce scăpăm de pandemie:


    “Cu siguranță, românii așteaptă sfârșitul pandemiei pentru a face schimbări profesionale pe care, cumva, din cauza incertitudinii care a guvernat anul anterior, le-au tot amânat. Conform celui mai recent sondaj pe care l-am efectuat, 45% dintre respondenți spun că primul lucru pe care vor să-l facă după pandemie va fi să-și găsească un nou job. 11% dintre aceștia spun că vor să-și schimbe și domeniul de activitate profesională, iar 9% au de gând să plece din țară. În plus, pandemia pare că a dat curaj românilor și să încerce o afacere pe cont propriu, căci 6,5% dintre aceștia spun că vor să-și deschidă un business odată ce economia își va reveni. Doar 5% vor să ceară o mărirea salarială la actualul job, în timp ce 14,5% nu plănuiesc să facă vreo schimbare profesională”.



    Trecerea de multe ori exclusivă la munca online a creat sau a confirmat categorii profesionale să le spunem… răsfățate ale crizei sanitare. Specialiștii în IT nu doar că nu au fost afectați în pandemie, dar au cunoscut și o creștere fabuloasă. Raluca Dumitra:


    “În acest moment, specialiștii și IT-iștii își găsesc job aproape la fel de ușor ca înainte de pandemie, dacă nu poate chiar mai ușor. În continuare e nevoie foarte, foarte mare în piață de specialiștii de care vorbim. La fel și IT-știi rămân la mare căutare, mai ales că IT-ul este în continuare domeniul care nu doar că n-a fost afectat de pandemie, dar a și crescut în această perioadă. Lucrurile nu sunt neapărat roz pentru freelanceri și pentru candidații de peste 45 de ani, mai ales că aceste două categorii au fost și cele mai afectate categorii profesionale în pandemie. Și, cumva, din acest motiv, și competiția pentru găsirea unui job este destul de ridicată”.



    Ridicarea restricțiilor a repus industriile cel mai puternic afectate pe traiectorie. Care sunt aceste domenii nespune Raluca Dumitra:


    “Piața muncii dă din ce în ce mai mult semne că se stabilizează și că se îndreaptă spre bine. Și spun asta pentru că ne aflăm într-un loc similar al ofertei de joburi cu aceeași perioadă din 2019. Odată cu relaxarea restricțiilor, și industriile puternic afectate de pandemie își anunță revenirea, astfel că vedem o revenire impresionantă a locurilor de muncă și în sectoare ca HORECA, evenimente sau transporturi. Iar, odată cu stabilizarea pieței, va fi din ce în ce mai ușor și pentru candidați să-și găsească job”.



    De ce și-ar părăsi românii actualul angajator? Ce anume îl mână în luptă pe om atunci când vine vorba să treacă prin tot stress-ul schimbării unui loc de muncă? Raluca Dumitra, Head of Marketing la site-ul e-jobs:


    “Salariul rămâne în continuare un factor decizional important când vine vorba de schimbarea jobului în cazul românilor și spun asta pentru că principalul motiv pentru care cei mai mulțți candidați ar schimba, în continuare, angajatorul este tocmai salariul mai mare, iar acest lucru a fost menționat de 31% dintre respondenții celui mai recent studiu pe care l-am efectuat noi. Următoarele două motive pentru care românii ar face o schimbare profesională sunt oportunitățile de creștere mai bune și o companie mai stabilă, cu 17, respectiv 12 procente. Reconversia profesională apare și în acest caz, căci 11% dintre români ar pleca de la actualul job dacă ar găsi un loc de muncă într-un alt domeniu de activitate. Posibilitatea de a pleca în altă țară și un pachet de beneficii extrasalariale mai bun sunt și acestea motive pentru care anagajații și-ar părăsi angajatorul actual, cu câte 6% fiecare”.



    Concluzie: Dacă e ceva ce am învățat din această criză sanitară este că, oricât de mari ar fi loviturile vieții, nu putem face altceva decât să ne adunăm de pe jos, să ne scuturăm de praf și să privim înainte.






  • Măsuri bugetare și economice ale guvernului

    Măsuri bugetare și economice ale guvernului

    Fost ministru de Finanţe, noul premier român, liberalul Florin
    Cîţu şi-a inaugurat mandatul cu decizii axate pe cifre, graţie cărora speră să
    gestioneze previzibila criză economică de după cea sanitară.


    Potrivit unui
    proiect de ordonanţă de urgenţă pus în dezbatere publică luni seară, salariile
    bugetarilor nu vor creşte, dar nici nu vor scădea în 2021, iar valoarea
    sporurilor va fi îngheţată la nivelul din acest an. Vor fi suspendate pentru
    tot anul viitor aşa-numitele pensii speciale ale primarilor, iar punctul de
    amendă ar urma să rămână la nivelul actual, de 145 de lei (echivalentul a circa
    30 de euro).


    Executivul PNL-USR+ -UDMR promite să prelungească susţinerea salariaţilor şi companiilor
    afectate de pandemia de COVID-19, iar toate aceste măsuri au un impact finaciar
    considerabil şi trebuie luate în calcul la finalizarea bugetului de stat pentru
    2021. Acesta va avea un deficit de 7% din Produsul Intern Brut şi va continua
    să susţină, până pe 30 iunie, programele de sprijin adoptate anul acesta. Este
    vorba, în primul rând, de indemnizaţia acordată salariaţilor pe perioada
    suspendării contractelor individuale de muncă şi de susţinerea angajatorului prin
    decontarea a 41,5% din salariului brut al angajaţilor păstraţi la muncă.


    Premierul Cîţu a anunţat şi adoptarea ajutorului de stat pentru sectorul HoReCa
    şi pentru agenţiile de turism, precum şi emiterea în continuare a voucherele de
    vacanţă, pentru stimularea turismului din ţară. Surse guvernamentale au mai
    precizat că bugetul de anul viitor va permite mărirea alocaţiilor pentru copii cu
    10 procente de la 1 ianuarie şi cu alte 10 de la 1 august.


    Oricât de
    generoase pot părea, toate aceste măsuri nu răspund aşteptărilor din societate.
    Noul guvern e, deja, vizat de primele proteste sindicale, la mai puţin de o
    săptămână de când şi-a preluat prerogativele. Una dintre cele mai mari
    confederaţii sindicale, Cartel Alfa, a anunţat că dezavuează creşterea
    salariului minim brut cu doar 70 de lei (15 euro). E o sumă despre care primul
    ministru spune că ar urma să asigure păstrarea locurilor de muncă, dar despre
    care liderii Cartelului Alfa afirmă că nu acoperă nici măcar cheltuielile
    suplimentare pentru măştile de protecţie. Măsura, adaugă ei, anunţă o nouă
    politică de austeritate, ce aruncă toate costurile crizei economice pe seama
    lucrătorilor şi a celor săraci. O altă confederaţie importantă, Blocului Naţional
    Sindical, consideră, totuşi, că nivelul propus de Guvern este o soluţie de
    compromis, fiindcă există un numar uriaş de angajaţi platiţi cu salariul minim.
    Comentatorii nu consideră lipsite de temei temerile sindicaliştilor.


    De la 1
    ianuarie, odată cu liberalizarea completă a pieţei de profil, preţul energiei
    electrice va creşte cu până la 26%, ceea ce va genera o explozie generală a
    preţurilor.

  • Noua directivă privind detaşarea salariaţilor

    Noua directivă privind detaşarea salariaţilor

    Acordul adoptat de Consiliul Miniștrilor Muncii din Statele Membre ale Uniunii Europene referitor la revizuirea Directivei Detașării Lucrătorilor este in atentia europarlamentarilor. In ceea ce ii priveste pe transportatori, firmele românești de transport rutier se confruntă cu o serie de norme. Principala modificare ar impune transportatorilor români să plătească șoferilor lor, în fiecare lună, salariile minime, calculate la nivel de zile sau chiar ore petrecute în fiecare țară în respectiva lună.

    Pentru munca egala, salariu egal, acesta este noul spirit al Directivei. Conform versiunii anterioare a directivei, societatile erau obligate sa respecte doar salariul minim in vigoare in tara gazda, ceea ce nu impiedica diferentele mari dintre salariatii locali si cei detasati. Odata cu revizuirea directivei, toate dispozitiile valabile pentru salariatii locali se vor aplica si celor detasati, de exemplu : daca in tara gazda este prevazuta o prima pentru conditii grele de munca, pentru vechime, al treisprezecelea salariu, etc, aceste bonusuri vor trebui platite si detasatilor.

    Eurodeputatul Claudia Tapardel in calitate de membru al Comisiei de Transporturi și Turism, dar și de reprezentant al României în Parlamentul European, am avut o intervenție în comisia #TRAN cu privire la propunerea de includere a transporturilor sub incidenta Directivei Detașării: Sunt de acord cu principiul :la munca egala , salariu egal. Ce facem insa cu soferul roman care este platit de o companie franceza sau de o companie germana cu salariul minim pe economie din Franta sau mai rau decat atat cu salariul minim pe economie din Romania unde are o companie fantoma?In acelasi timp, soferul francez care lucreaza in Franta , sau in orice alta tara, este platit cu un salariu cu mult mai mare decat salariul minim pe economie. Apropos, de salariu egal la munca egala. In ceea ce priveste directiva detasarii lucratorilor inteleg ca in urma intalnirii raportorilor din umbra din 24 aprilie s-a coagulat o majoritate car s-a exprimat impotriva includerii transoprturilor sub incidenta Directivei. Consider ca aceasta varianta este cea mai buna si cea mai echitabila solutie. Deja stiti parerea mea, si anume ca includerea transporturilor internationale in Directiva privind Detasarea Lucratorilor este o greseala fundamentala , care va duce la distorsiunea pietei de transport in UE si de asemenea, sa nu uitam ca o astfel de includere contravine principiilor de functionare echitabila a pietei unice. Haideti sa nu ignoram , am auzit ca vorbim despre tari dezvotate si tari mai putin dezvoltate despre est si vest. Vorbim despre UE si in acest caz , nu este corect sa avem o impovarare economica si administrativa a companiilor din est si acest lucru ar duce la falimentul mai multor firme de transporturi si inclusiv la pierderea locurilor de munca deoarece toti transportatorii din centrul si estul Europei ar trebui sa calculeze salariile si sporurile fiecarui sofer in conformitate cu prevederile din fiecare tara in care acesta s-a aflat. Nu stiu daca noi realizam in momentul de fata imensitatea unei astfel de situatii si daca ne gandim si la modul in care functioneaza cu adevarat economia de piata in UE. Este necesara crearea unei Agentii europene pentru transportul rutier si de asemenea, implementarea legislatiei actuale.


  • Ministrul Muncii: Guvernul majorează salariul minim pe economie săptămâna aceasta

    Ministrul Muncii: Guvernul majorează salariul minim pe economie săptămâna aceasta

    Guvernul va aproba Hotărârea de majorare a salariului minim brut pe economie la 1.900 de lei, a susţinut ministrul Muncii şi Justiţei Sociale, Lia Olguţa Vasilescu, cu prilejul unor declaraţii de presă.



    Întrebată punctual dacă măsura va fi adoptată în şedinţa de guvern de săptămâna aceasta, ministrul a răspuns:


    Da, obligatoriu. În același timp cu bugetul, vom avea această Hotărâre de Guvern referitoare la salariul minim, care rămâne la 1.900 de lei, așa cum s-a stabilit, pentru că este vorba și de întoarcerea sarcinii fiscale. Motivul amânării acestei Hotărâri de Guvern nu a fost altul decât că ea trebuie să stea o anumită perioadă de timp pe site pentru dezbateri. S-a cerut transparență și s-au efectuat mai multe etape în acest sens. Deci da, va fi”, relatează AGERPRES.


    În ceea ce privește programarea unei dezbateri a bugetului în aceeași ședință, ministrul Muncii a spus că cel care trebuie să răspundă la această întrebare este ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa.


    Chiar nu știu mai multe amănunte, știu că s-a discutat bugetul cu Ministerul Muncii și nu avem niciun fel de problemă cu pensiile și salariile anul viitor”, a dat asigurări Vasilescu.



    Hotărârea Guvernului pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe economie garantat în plată ar fi trebuit aprobată în ședința de Guvern din 8 noiembrie, însă, potrivit unor surse oficiale, a fost retrasă de pe ordinea de zi pentru că trebuia discutată în Consiliul Economic și Social, pentru aceasta trebuind să stea o anumită perioadă în dezbatere publică.


    Ministerul Muncii a postat proiectul privind majorarea salariului minim la 1.900 de lei pe pagina sa de internet în data de 26 octombrie și a așteptat propuneri, sugestii și opinii cu privire la acesta până pe 4 noiembrie.

  • Ziua europeană a egalităţii salariale

    Ziua europeană a egalităţii salariale

    Conform statisticilor publicate în februarie 2014 de către Comisia Europeană, şi care acum, după mai bine de 3 ani, continuă neschimbate, femeile din Europa lucrează în continuare 59 de zile gratis” până când ating suma pe care o primesc bărbații. Diferențele salariale între bărbați și femei — diferența medie între venitul orar al femeilor și al bărbaților la nivelul întregii economii — nu s-au schimbat aproape deloc în ultimii ani, rămânând în continuare de peste 16%.


    Diferențele salariale între bărbați și femei sunt prezentate ca procentaj din veniturile bărbaților și reprezintă diferența dintre remunerările brute orare obținute de lucrătorii de sex feminin și masculin din economia Uniunii Europene. Din ultimele cifre rezultă, în medie, o diferență salarială între bărbați și femei de 16,3% pe întreg teritoriul Uniunii Europene în decursul anului 2017. Aceste cifre pun în evidență o mult prea ușoară tendință descrescătoare faţă de anii 2011-2012 (16.4%). Tendința descrescătoare este continuă în țări precum Danemarca, Republica Cehă, Austria, Țările de Jos și Cipru, în timp ce alte țări (Polonia, Lituania) au inversat tendința lor descrescătoare în 2012. În unele țări, și anume Ungaria, Portugalia, Estonia, Bulgaria, Irlanda și Spania, diferențele salariale între bărbați și femei au crescut în ultimii ani.


    Ziua Europeană a egalității salariale, eveniment lansat în anul 2012, a fost celebrată anul acesta la 3 noiembrie. Data marchează momentul în care femeile încetează efectiv a mai fi plătite, comparativ cu colegii lor bărbați, cu aproape două luni înainte de sfârșitul anului.


    Egalitatea de gen, inclusiv egalitatea salarială dintre bărbați și femei, reprezintă una dintre valorile fundamentale ale UE, dar este încă departe de a fi o realitate. În ultimii ani, inegalitatea de gen în materie de salarizare a rămas practic neschimbată. Aceasta înseamnă că, spre deosebire de colegii lor bărbați, femeile lucrează două luni pe an fără plată, ceea ce este o nedreptate șocantă și inacceptabilă în Europa secolului al XXI-lea” — au declarat Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, comisarul european pentru Ocupare, Afaceri Sociale și Incluziune, Marianne Thyssen și comisarul pentru justiţie, protecţia consumatorului şi egalitate de gen, Věra Jourová.


    Unii dintre factorii care contribuie la inegalitatea salarială dintre sexe, în accepţiunea Comisiei Europene, sunt: ocuparea pozițiilor de conducere în mod covârșitor de către bărbați — de exemplu, dintre directorii executivi, mai puțin de 6% sunt femei; majoritatea sarcinilor importante neplătite sunt onorate de către femei — de exemplu, munca în gospodărie și îngrijirea copiilor sau a rudelor; întreruperile de carieră din varii motive, care influențează nu numai plata salarială pe oră, dar și câștigurile și pensiile viitoare; segregarea în educație și pe piața muncii; discriminarea salarială.


    În Uniunea Europeană, femeile obțin rezultate similare sau chiar mai bune decât bărbații în domeniul educației, dar acest lucru nu se reflectă pe piața muncii. În 2016, 33 % dintre femeile din Uniune au absolvit învățământul universitar, comparativ cu 29 % dintre bărbați. În același timp, rata globală de ocupare a forței de muncă în cazul femeilor este cu 11,6 puncte procentuale mai scăzută decât în cazul bărbaților. De asemenea, femeile continuă să fie subreprezentate la nivelul conducerii în cele mai mari companii din Uniunea Europeană. Numai 1 din 14 președinți de consilii de administrație și doar 1 din 20 de directori generali sunt femei — se precizează în comunicatul Comisiei Europene.


    Printre iniţiativele Uniunii de anul acesta, la acest capitol, se numără:


    – propunerile legislative privind echilibrul dintre viața profesională și viața privată, prezentate Parlamentului de către Comisie la 26 aprilie;


    – proclamarea pilonului european al drepturilor sociale, de către trei instituții ale Uniunii, la 17 noiembrie, cu ocazia summit-ului social pentru locuri de muncă și creștere echitabilă;


    – organizarea de către Comisie a colocviului anual privind drepturile fundamentale, pe tema drepturilor femeilor în perioadele de criză (Womens Rights in Turbulent Times), în perioada 20-21 noiembrie.


    Mai multe detalii pe această temă puteţi citi pe site-ul Comisiei Europene.


  • Drepturile angajaţilor în Marea Britanie

    Drepturile angajaţilor în Marea Britanie

    Drepturile angajaţilor în Marea Britanie



    Inspecția Muncii Britanică, Gangmasters & Labour Abuse Authority (GLAA) – organizație înființată pentru protejarea angajaților împotriva exploatării, a publicat un material informativ despre drepturile angajaţilor conform legislaţiei din Marea Britanie.



    Pentru respectarea acestor drepturi, angajaţilor li se oferă informaţii despre contractul de muncă, salariul minim, programul de lucru, concediul de odihnă, concediul medical şi altele.



    Salariul



    În ceea ce priveşte salarizarea, GLAA precizează că pentru orice angajat permanent, chiar şi cu un contract pe o perioadă scurtă, remunerația minimă pe care ar trebui să o primească este salariul minim corespunzător. De asemenea, orice angajat are dreptul să primească statul de plată detaliat, cu informaţii despre salariul brut, salariul net şi deducerile din salariu.


    Programul de lucru



    Programul de lucru nu ar trebui să depăşească 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare în cazul în care acestea sunt alegerea angajatului. De asemenea, fiecare angajat are dreptul la cel puțin o zi liberă pe săptămână sau două zile la fiecare două săptămâni, iar pauza, în cazul în care programul depăşeşte șase ore pe zi, trebuie să fie de cel puțin 20 minute.


    Concediul



    Fiecare angajat este îndreptățit prin lege să beneficieze de numărul minim de săptămâni de concediu plătit pe an, începând din prima zi de lucru. Detaliile despre drepturile la concediu sunt incluse în contractual de angajare şi se bazează pe numărul orelor de lucru normale. Angajatorul poate să decidă când un angajat va putea beneficia de concediu, dar dacă nu îi oferă permisiunea şi nu îi respect drepturile, angajatul poate sesiza situaţia la GLAA.



    Sesizarea încălcării drepturilor


    Angajaţii din Marea Britanie pot sesiza încălcarea drepturilor de muncă sau exploatare prin muncă la GLAA, folosind adresa de e-mail: intelligence@glaa.gsi.gov.uk, telefonul +44 (0)345 602 5020 sau linia gratuită de raportare confidențială 0800 432 0804.

  • Recomandări FMI pentru România

    Recomandări FMI pentru România

    FMI şi Banca Mondială au avertizat, din nou, la
    Bucureşti, asupra pericolului reprezentat de continuarea politicilor de
    relaxare fiscală, de care economia românească nici nu ar mai avea nevoie, în
    opinia lor. Cele două instituţii financiare consideră că există un risc
    semnificativ ca România să intre anul viitor în procedură de deficit excesiv.

    La o dezbatere pe teme economice, şeful misiunii FMI pentru România, Reza
    Baqir, a recomandat din nou autorităţilor de la Bucureşti să anuleze sau să
    amâne măsurile de relaxare fiscală prevăzute pentru 2017. Reza Baqir a spus că
    acestea ar veni la un moment în care consumul este deja puternic şi ar putea
    duce la supraîncălzirea economiei. Este un pericol despre care a vorbit şi
    fostul reprezentant al acestei instituţii, Jeffrey Franks. El a precizat că
    România trebuie să fie precaută în privinţa politicilor economice, pentru a nu
    repeta greşelile trecutului.

    Jeffrey Franks: Este reconfortant faptul că
    România s-a reîntors la creştere economică. Aceasta nu este la acelaşi nivel
    precum cea din anii de dinaintea crizei, dar nici nu ne dorim să fie la
    aceleaşi niveluri, pentru că erau clar nesustenabile. Întrebarea este acum dacă
    unele dintre măsurile privind impozitarea sau salariile luate în ultimul an şi
    ceva contribuie la sustenabilitate sau ne îndepărtează de aceasta.

    Guvernul de la Bucureşti încearcă un program
    de reducere treptată a deficitului. Ministrul finanţelor, Anca Dragu, a atras atenţia că reducerea CAS
    cu cinci puncte procentuale, votată recent de Senat, nu poate fi aplicată de anul viitor.
    Oficialul a explicat că impactul acestei măsuri ar fi de aproape opt miliarde
    de lei (circa 1,8 miliarde de euro), într-un an în care deja presiunea pe
    deficitul bugetar este mare.

    Anca Dragu: Din estimarea noastră, pentru anul
    viitor, deficitul bugetar va fi undeva la 2,8, poate 2,85% cu măsurile din
    Codul Fiscal, desigur fără măsura de reducere a CAS-ului cu cinci puncte
    procentuale. Aceasta nu este inclusă în acest deficit bugetar pentru anul
    următor.

    Şi economistul Băncii Mondiale în România, Cătălin Păuna, a atras
    atenţia că România riscă să intre în procedură de deficit excesiv în 2017 şi să
    ajungă până la urmă la creşteri de taxe. El a admis, însă, că executivul mai
    are timp să aplice măsuri de compensare, precum o mai bună stabilire a
    priorităţilor la cheltuielile publice sau îmbunătăţirea colectării impozitelor.

    Pe de altă parte, reprezentantul FMI, Alejandro Hajdenberg, apreciază că
    majorarea continuă a salariului minim în România descurajează competitivitatea
    externă şi investiţiile, iar firmele sunt împinse către economia gri. Oficialul
    spune că impactul negativ al creşterii salariului minim devine şi mai negativ
    atunci când ajunge să aibă o pondere între 25% şi 45% din salariul mediu, iar
    în România este aproape de 45%. Salariul minim din România a fost majorat, în
    luna mai, la 1.250 de lei (circa 280 euro).

  • Jurnal românesc – 8.05.2015

    Jurnal românesc – 8.05.2015

    România este încă printre ţările europene cu o rată de colectare
    scăzută raportată la produsul intern brut, de circa 32%, a declarat secretarul
    român de stat în Ministerul Finanţelor, Enache Jiru. El a precizat că
    programul de consolidare fiscală va continua şi a apreciat că deja se văd
    rezultatele reorganizării şi campaniei antifraudă a Agenţiei Naţionale de
    Administrare Fiscală. După controalele făcute în ultimul timp, s-a înregistrat
    o creştere a colectării, pe primul trimestru fiind depăşit programul de
    venituri cu aproximativ trei miliarde şi jumătate de lei. Secretarul de stat
    din Ministerul Finanţelor a mai spus că se aşteaptă un surplus şi după
    reducerea TVA la alimente la 9%, de la 1 iunie.






    Salariul mediu
    net în luna martie a fost în România de aproape 1.830 de lei (cca.410 euro), a
    anunţat INS. Salariul mediu din luna martie este cu peste 7% mai mare decât
    salariul din luna martie a anului trecut. Faţă de februarie, salariul mediu în
    luna martie a fost mai mare cu 100 de lei. Principalele motive ale acestei
    creşteri salariale sunt acordarea de premii trimestriale şi pentru Sărbătorile
    de Paşte. Conform INS, în martie cele mai mari salarii s-au câştigat în
    industria tutunului – 5.800 de lei (1300 euro), in timp ce angajaţii din
    hoteluri şi restaurante au avut salarii de aproape 1.000 de lei (225 euro).






    Preşedintele Romaniei, Klaus Iohannis, a participat, joi, în Polonia, la
    manifestările care marchează 70 de ani de la sfârşitul celui de-al Doilea
    Război Mondial. Alaturi de preşedintele polonez, Bronisław Komorowski,
    secretarul general al ONU – Ban Ki-moon, preşedintele CE – Donald Tusk şi
    lideri politici, şeful statului roman a fost prezent la o ceremonie în oraşul
    Gdańsk, locul unde a luat naştere mişcarea sindicală Solidaritatea. Evenimentul organizat în Polonia este văzut ca un gest de
    desconsiderare a paradei de Ziua Victoriei, care va fi organizată sâmbătă în
    Piaţa Roşie din Moscova, notează BBC. Mai mulţi lideri occidentali au anunţat că nu vor participa la parada din
    capitala Rusiei, din cauza conflictului din estul Ucrainei. În cel de-al Doilea Război Mondial, Polonia a fost una din cele mai
    lovite ţări, şi de Germania, dar şi de Rusia. În masacrul de la Katyń, din
    1940, au murit executaţi, din ordinul lui Stalin, peste 20.000 de ofiţeri, majoritatea
    intelectuali polonezi, iar in august 1944 Varşovia a fost distrusă până la
    ultima piatră, aşa cum a ordonat Hitler.






    Vânzările de
    autoturisme marca Dacia în Marea Britanie au crescut în aprilie cu peste
    17% fata de perioada similara a anului trecut, datorită redresării economiei şi
    a creditelor ieftine, a anunţat, joi, Asociaţia Producătorilor şi
    Comercianţilor de Automobile din Regatul Unit. Anul trecut, Dacia a
    vândut aproape 24 de mii de vehicule pe piaţa britanică, în creştere cu peste
    37% faţă de 2013. În topul celor mai bine vândute modele se află Ford,
    Volkswagen, Opel şi Nissan. Marea Britanie rămâne a doua mare piaţă
    auto din UE, în urma Germaniei, dar înaintea Franţei, Italiei şi Spaniei. În
    România, compania Dacia a fost preluată de Renault în anul 1999.
    Relansată în 2004 cu modelul Logan, Dacia a devenit în opt ani un
    jucător de notorietate pe piaţa auto europeană.




    Mai bine de jumătate dintre români consideră că ţara se îndreaptă
    într-o direcţie bună, însă numărul este în scădere, conform unui recent sondaj
    de opinie. Întrebaţi de îngrijorări, aproape un sfert dintre cei intervievaţi au pus
    pe primul loc starea de sănătate. După aceasta, următorul motiv de îngrijorare
    este posibilitatea diminuării veniturilor, împărtăşită de 18% din cei chestionaţi.
    În
    privinţa riscurilor pe termen scurt şi mediu, românii se tem cel mai mult de
    război (19%)şi de criza economică(7%).La capitolul încredere în ziua de mâine, femeile se
    declară mai încrezătoare decât bărbaţii, tinerii decât vârstnicii, iar cei cu
    studii superioare se gândesc cu optimism la viitor mai mult decât cei cu studii
    primare.

  • România sesizează CE din cauza salariului minim al şoferilor în Germania

    România sesizează CE din cauza salariului minim al şoferilor în Germania

    România se alătură grupului de statete est-europene care au sesizat Comisia Europeană în privința aplicării noului salariu minim din Germania în cazul șoferilor de camioane străini aflați în tranzit pe teritoriul țării.


    Guvernul german a decis ca salariul minim de 8,50 de euro pe oră să se aplice şi în cazul tuturor șoferilor de camioane aflați în tranzit prin Germania. În caz de nerespectare a venitului minim, angajatorii străini pot fi amendați cu peste 30.000 de euro, informează Agerpres.



    Premierul polonez Ewa Kopacz a avut o discuție telefonică cu cancelarul german Angela Merkel asupra acestei probleme prin care, potrivit unui purtător de cuvânt al guvernului de la Varșovia, a intenționat să transmită un mesaj clar și explicit că această chestiune este extrem de importantă și semnificativă pentru Ewa Kopacz și o consideră o prioritate”.



    Alături de Polonia şi România, Ungaria, ţările baltice şi Marea Britanie au înaintat plângeri către Comisia Europeană. Cu toate acestea, guvernul de la Berlin nu a dat înapoi: Ne explicăm poziția şi suntem gata să o facem și în continuare”, Christian Westhoff, purtător de cuvânt al Ministerului Muncii. Oficilaul a mai adăugat că sindicatele din Germania pun presiune pe guvernul german pentru a nu da înapoi.



    Sursa: Agerpres

  • Măsuri economice şi sociale

    Măsuri economice şi sociale

    Pensiile de stat în România vor fi majorate cu 5% de la începutul anului viitor, a anunţat ministrul Muncii, Rovana Plumb, care a participat, alături de ministrul pentru Dialog Social, Aurelia Cristea, joi, la Cluj, la o întâlnire cu reprezentanţii sindicatelor şi ai pensionarilor. Tema discuţiilor a fost majorarea salariilor şi pensiilor începând de anul viitor. Rovana Plumb: Vom continua cu măsurile reparatorii, dar în special cu respectarea legislaţiei, în aşa fel încât de la 1 ianuarie 2015 pensia să fie majorată cu 5%. Vom lua în calcul şi majorarea pensiilor mici începând cu anul 2015”.



    Ministrul muncii a mai anunţat ca vor fi reintroduse pensiile de serviciu acordate personalului aeronautic civil navigant profesionist, pensii eliminate în 2011. Este vorba despre aproximativ 1.800 de persoane, piloţi şi stewardese. Cuantumul pensiei va fi în medie de 7.000-8.000 de lei pentru piloţi şi 4.000-5.000 de lei pentru stewardese. Ministrul Muncii a adăugat că numărul de pensionari şi cel de salariaţi din România a devenit aproape egal, iar în acest fel baza de impozitare salarială poate asigura susţinerea pensiilor. Potrivit Rovanei Plumb, toate acţiunile legate de pensii fac parte dintr-un pachet de măsuri reparatorii prin care Guvernul doreşte să reechilibreze anumite decizii considerate nedrepte luate de executivul condus de democratul Emil Boc în anii de criză.



    Ministrul Muncii a menţionat că din anul 2015 toţi angajaţii vor avea salariul cel puţin la nivelul celui minim pe economie, respectiv 900 de lei, în condiţiile în care, în momentul de faţă, din cauza grilelor de salarizare diferenţiate, unii angajaţi ajung să câştige mai puţin decat salariul minim. Ea mai spus că, în perioada următoare, una din priorităţile guvernului va fi crearea a 70.000 de noi locuri de muncă pentru tineri.



    Pe de alta parte, reprezentanţii ai guvernului şi Băncii Naţionale vor participa săptămâna viitoare, în premieră la Bruxelles, la discuţii cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană. Acestea vor viza pregătirea celei de-a doua rectificări bugetare pe 2014, care va include şi reducerea Contribuţiilor Asigurărilor Sociale la angajator cu 5 puncte procentuale, au precizat reprezentanţii FMI.



    Legea a fost recent adoptată de Parlamentul de la Bucureşti, dupa ce şeful statului a trimis-o, la sfârşitul lui iulie, spre reexaminare, legislativului, pe motiv că nu este sustenabilă.



    Premierul Victor Ponta a precizat că miniştrii care vor pleca săptămâna viitoare la Bruxelles vor avea doar discuţii tehnice cu reprezentanţii creditorilor internaţionali ai României. Negocierile oficiale de evaluare a acordului de tip preventiv încheiat cu FMI, CE şi Banca Mondială vor avea loc, la Bucureşti, la sfârşitul lunii noiembrie.



    Amintim că misiunea troicii a plecat din România la finele lunii iulie fără a-şi da acordul pe măsurile promovate de Guvern, printre care şi cea privind reducerea CAS cu 5 puncte procentuale.

  • Jurnal românesc – 18.06.2014

    Jurnal românesc – 18.06.2014

    Situaţia comunităţii româneşti din Italia s-a aflat în centrul discuţiei pe care ministrul român de externe, Titus Corlăţean, a avut-o, marţi, la Bucureşti, cu preşedintele Comisiei de Politică externă din Senatul de la Roma, Pier Ferdinando Casini. Cu această ocazie, a fost evocat rolul important pe care comunitatea românească, ce, oficial, numără peste 800 de mii de membri, îl are pentru economia Peninsulei. De asemenea, a fost abordată şi relaţia bilaterală în plan economic, în condiţiile în care Italia este al doilea partener comercial al României. Valoarea schimburilor comerciale se ridică, anual, la aproximativ 12 miliarde euro, precizează Ministerul de Externe de la Bucureşti.



    Membrii comunităţii româneşti din Marea Britanie pot afla numeroase informaţii utile din recent apăruta publicaţie “Ghidul Românesc”, o iniţiativă a organizaţiei “ROMÂNi ONLiNE”. Publicaţia este gratuită şi conţine 60 de pagini de informaţii practice, de ultimă oră, despre serviciile româneşti puse la dispoziţia comunităţii. Ghidul listează, între altele, peste 50 de magazine româneşti, peste 20 de restaurante, aproape 40 de biserici, circa 100 de traducători autorizaţi, peste 30 de transportatori de persoane şi colete şi 15 web-site-uri. De asemenea, publicaţia oferă detalii despre şcoli româneşti de week-end, asociaţii studenţeşti, reţele profesionale, organizaţii ale comunităţii, informaţii consulare despre dreptul de muncă şi despre echivalarea diplomelor de studii. Ghidul are şi o variantă electronică, la adresa www.ghid.uk. Includerea în ghid este gratuită, iar toţi cei interesaţi sunt invitaţi să scrie despre afacerea sau serviciile pe care le pun la dispoziţia comunităţii româneşti la adresa de e-mail ghid@romani-online.co.uk. “Ghidul Românesc” a fost realizat cu sprijinul Ministerului de Externe de la Bucureşti – Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni.




    De la 1 iulie, salariul minim brut pe economie va creşte la 900 de lei, de la 850 de lei, cât este în prezent, aceasta fiind a doua majorare din 2014. Salariul este aferent unui program complet de lucru, de 168 de ore, în medie, pe lună. Angajatorii care stabilesc salarii mai mici decât cel minim riscă amenzi cuprinse între 1.000 şi 2.000 lei.



    Palatul Parlamentului din Bucureşti găzduieşte, în perioada 18 — 21 iunie, expoziţia Fabricat în Basarabia”, în cadrul căreia 30 de companii din Republica Moldova îşi vor expune şi comercializa produsele. Evenimentul este organizat de Uniunea Culturală a Românilor Basarabeni şi Organizaţia Studenţilor Basarabeni, în contextul semnării, luna aceasta, a Acordului de Asociere între Republica Moldova şi UE. De asemenea, expoziţia are loc cu prilejul şedinţei Comisiei Comune pentru Integrare Europeană a Parlamentului României şi Parlamentului Republicii Moldova, ce are loc, zilele acestea, la Bucureşti.



    Asociaţia Ivan Patzaichin-Mila 23 şi Biroul Dunării, cu sediul în Ulm, Germania, au semnat, la Bucureşti, “Parteneriatul pentru Dunărea verde”, în prezenţa ministrului delegat pentru IMM-uri şi Turism, Florin Nicolae. Cele două ONG-uri şi-au propus, astfel, să colaboreze pentru promovarea diversităţii culturale, biodiversităţii şi ecoturismului. Cele două ONG-uri vor participa, în perioada 26 – 27 iunie, la Viena, la cea de-a treia ediţie a Forumului Anual al Strategiei Europene pentru Regiunea Dunării.