Tag: salariul mediu

  • Muncind în România – 30.04.2024

    Muncind în România – 30.04.2024

    Ministrul român al muncii, Simona Bucura-Oprescu, a spus că, imediat după sărbătorile pascale, instituţia va începe să elaboreze şi să pună în transparenţă publică un proiect în acest sens, care ar urma să transpună o directivă europeană în legislaţia naţională. Recent, ministrul a spus că sunt analizate diverse formule, indicatorii luaţi în calcul fiind productivitatea, inflaţia şi corelarea cu nivelul salarial mediu. Odată cu stabilirea acestui mecanism, salariul minim nu va mai fi stabilit doar printr-o negociere, ci va exista o formulă care se va folosi anual, ceea ce va asigura predictibilitate atât pentru angajatori, cât şi pentru angajaţi. Directiva europeană privind salariul minim pe economie trebuie pusă în aplicare până la 15 noiembrie, iar Uniunea Europeană îşi propune ca prin această măsură să stabilească un nivel internaţional al salariului minim, în condiţiile în care acesta diferă semnificativ între ţările UE. Până atunci, salariul minim brut ar urma să crească de la 1 iulie de la 3.300 de lei (aproximativ 663 de euro) la 3.700 de lei (circa 743 de euro).

     

     

    Sute de cetăţeni din Sri Lanka, veniţi în România la muncă, au sărbătorit intrarea în noul an, conform tradiţiilor din ţara lor, pe malul râului Ampoi, la Alba Iulia. Participanţii au avut parte de mâncare tradiţională, dar şi de dansurile şi muzica specifice ţării din care provin. La eveniment au fost prezenţi mai mulţi DJ şi au fost organizate jocuri interactive. Nu este prima petrecere de acest gen, pe care comunitatea din Sri Lanka o organizează la Alba Iulia, aceste manifestări devenind deja o tradiţie. La petrecere au luat parte cetăţeni din Sri Lanka atât din judeţul Alba, cât şi din împrejurimi. În judeţul Alba, aflat în centrul României, îşi desfăşoară activitatea câteva firme de construcţii mari care au angajat muncitori din Asia. Cei mai mulţi provin din Nepal, Sri Lanka şi India. În prezent, peste 10.000 de srilankezi lucrează în România în domenii precum agricultură, construcţii sau horeca.

     

     

    Complexul Energetic Hunedoara, din vestul României, organizează o nouă tranşă de angajări. După ce la începutul anului au fost scoase la concurs peste 40 de posturi, administraţia pregăteşte acum procedura pentru alte 325 de angajări. Acestea vor fi pe o perioadă limitată, în condiţiile în care compania îşi va înceta activitatea în 2032, ca urmare a unui program convenit cu Comisia Europeană. Directorul general la Complexul Energetic Valea Jiului, Eusebiu Durbacă, a spus că angajările vor fi făcute pentru exploatările Lupeni, Lonea şi Paroşeni. Deşi minele care mai funcţionează vor fi închise în mai puţin de 10 ani, cei ce vor se angajeze găsesc aici siguranţa locului de muncă şi vor beneficia de plăţi compensatorii la concediere. În prezent, Complexul Energetic Valea Jiului are aproximativ 2.000 de angajaţi care lucrează la 4 exploatări miniere şi livrează o producţie zilnică de 1.200 de tone de huilă.

     

    Rata şomajului înregistrat la nivel naţional în România a fost de 3,14%, la sfârşitul lunii martie, în creştere cu 0,08 procente faţă de luna anterioară, informează Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Numărul total de şomeri a fost de 252.588 de persoane, dintre care aproape 55.000 primeau indemnizaţie de şomaj. Circa 119.000 de şomeri erau femei, în timp ce numărul şomerilor bărbaţi a fost de aproape 134.000. Cei mai mulţi şomeri, peste 65.000, aveau între 40 – 49 de ani. La polul opus s-au aflat  persoanele între 25 – 29 de ani, care însumau puţin peste 15.000 de şomeri. ANOFM precizează că, în ceea ce priveşte structura şomajului după nivelul de instruire, şomerii fără studii şi cei cu nivel de instruire primar aveau o pondere de 30,6% în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele sale, în vreme ce şomerii cu nivel de instruire gimnazial reprezintau 34,5%, iar cei cu studii universitare 4,68%. În prezent, peste 50.000 de locuri de muncă sunt vacante în România.

  • Jurnal românesc – 9.08.2016

    Jurnal românesc – 9.08.2016

    Salariul mediu a ajuns, în România, la 2.100 de lei, cu 15% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, anunţă Institutul Naţional de Statistică. Creşterea se datorează atât măririi salariului minim, cât şi a retribuţiilor din diferite domenii de activitate. Cele mai mici salarii le câştigă angajaţii din restaurante şi hoteluri. Salariul mediu net în industria ospitalităţii a fost în luna iunie de 1.250 de lei, ceva mai mult decât jumătate din salariul mediu la nivel naţional. La cealaltă extremă se află cei care lucrează în servicii informatice şi care au avut un salariu mediu net în luna iunie de aproape 5.300 de lei.

    Autoritatea
    Electorală Permanentă anunţă că, până la
    8 august 2016, au fost validate 5.481 de cereri de înscriere în
    Registrul electoral depuse de alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în
    străinătate. Dintre acestea, 4.286 menţionează opţiunea pentru votul prin
    corespondenţă, iar 1.195 pentru votul în secţiile de votare. Autoritatea face
    apel la cetăţenii români din afara graniţelor ţării să se adreseze misiunilor
    diplomatice şi oficiilor consulare în vederea depunerii documentelor necesare
    înscrierii în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă
    sau la o secţie de votare din apropierea locuinţei.




    Partidul Mişcarea Populară va
    transmite premierului Dacian Cioloş o scrisoare oficială prin care propune
    înfiinţarea a circa 400 de noi secţii de votare în diaspora, în localităţi unde
    numărul românilor prezenţi este de minim 3.000, a anunţat preşedintele executiv al formaţiunii, Eugen
    Tomac. În comparaţie cu alegerile din 2009, când au
    existat 55 de secţii
    de votare şi în comparaţie cu alegerile prezidenţiale din 2014, când au existat
    51 de secţii de votare, dacă legea nu se modifică, practic, românii nu vor avea unde să
    voteze la alegerile parlamentare din acest an, afirmă Eugen Tomac.
    În opinia sa,
    românii din străinătate nu s-au înregistrat în Registrul electoral din două
    raţiuni: ‘Unu – pentru că mulţi dintre ei au o relaţie rece cu autorităţile
    române. Doi – nu vor să-şi lase datele, pentru că nici până la ora actuală nu
    s-a limpezit chestiunea legată de impozitul pe care trebuie să îl plătească
    suplimentar, cel de 200 de euro, introdus în noul Cod fiscal’.






    Municipiul Reşiţa va fi, în
    premieră, gazda evenimentului intitulat ‘Ziua Diasporei’ care va avea loc pe 15
    august şi care urmăreşte încurajarea dezvoltării locale prin repatrierea
    românilor, care să investească în localitatea natală şi să aducă plus-valoare
    comunităţii prin experienţa acumulată peste hotare şi viziunea occidentală.
    Ziua Diasporei este un eveniment, la care vor fi prezente personalităţi de marcă ale municipiului,
    care au trăit peste hotare, pentru a
    împărtăşi din experienţa lor. Este vorba de campioana
    României la înot, Luminiţa Dobrescu, alături de
    primul medaliat olimpic român, Gheorghe Megelea, ori de
    compozitorul Sabin Păutza.




    77% dintre români ar vota pentru
    rămânerea ţării în UE, în ipoteza unui referendum pe acest subiect,
    relevă un sondaj realizat în perioada 13 – 15 iulie. Potrivit acestor date, 14% dintre cei chestionaţi ar
    vota împotrivă, 6% nu ar merge la vot, iar 2% ar fi indecişi cu privire la
    opţiunea lor. Pe de altă parte, sondajul mai arată că 74% dintre cei
    intervievaţi consideră că România merge într-o direcţie greşită, iar 65% susţin
    că ieşirea Marii Britanii din UE va avea efecte mai degrabă negative pentru
    ţara noastră. Sondajul mai spune ca românii nu cred în Brexit: 54% dintre subiecţi susţin că Marea Britanie nu va părăsi
    UE, în pofida rezultatului referendumului din 23 iunie.












  • Jurnal românesc – 9.09.2015

    Jurnal românesc – 9.09.2015

    Un număr de 300
    de imigranţi ar putea ajunge în România începând din luna noiembrie, a
    declarat, marţi, preşedintele Comisiei de Politică Externă de la Camera
    Deputaţilor, László Borbély (UDMR). El a mai spus căs-a ajuns la un consens pentru
    înfiinţarea unei comisii parlamentare specializate pe problema migraţiei.
    Declaratiile au avut loc la finalul unei dezbateri privind criza refugiaţilor, la care
    au participat comisiile reunite pentru afaceri europene din Senat şi Camera
    Deputaţilor, împreună cu reprezentanţii comisiilor pentru politică externă,
    apărare şi ordine publică şi ai comisiei speciale comune pentru aderarea
    României la Spaţiul Schengen, ai MAE, Ministerului de Interne şi Preşedinţiei. Seful statului, Klaus Iohannis, a
    declarat că România poate primi 1.785 de imigranti. El a convocat pentru 17 septembrie CSAT, în cadrul
    căruia va prezenta punctul său de vedere cu privire la păstrarea unor cote
    voluntare de imigranţi, nu impuse la nivel european. Şi
    premierul Victor Ponta a subliniat că România nu este de acord cu stabilirea
    unor cote obligatorii de imigranţi pe care să îi găzduiască.




    Preşedintele
    Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Mişu Negriţoiu, dă asigurări
    populaţiei şi service-urilor auto că există bani pentru plata despăgubirilor în
    dosarele înregistrate la Societatea Astra. El a explicat că există, totuşi,
    unele întârzieri de plată pentru că plaţile efective nu pot fi făcute până nu
    se declară falimentul societăţii Astra. Mişu Negriţoiu a mai spus că ASF
    monitorizează cererile şi situaţiile de la service-uri şi nu există niciun
    motiv pentru unii asiguratori să crească preţul la poliţele RCA. ASF a
    atenţionat persoanele implicate în accidente auto şi care ar fi trebuit să se
    adreseze Societăţii Astra pentru constatarea daunelor să nu se lase înşelate de
    intermediari de asigurări falşi şi să anunţe Poliţia în cazul în care li se
    solicită bani pentru constatări. Păgubiţii trebuie să se adreseze acum doar
    Fondului de Garantare a Asiguraţilor, deoarece nici o altă constatare de daune
    nu este valabilă. Reamintim că, ASF a cerut în 26 august, intrarea în faliment
    a Astra Asigurări, aflată în administrare specială, după ce compania nu a
    reuşit să atragă 425 milioane lei (96 milioane euro)la capital, despăgubirile
    urmând să fie acordate de Fondul de Garantare.






    În România, în
    luna iulie 2015, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 2563 lei (580
    euro), cu 1,9% mai mare decât în luna iunie 2015, conform Institutului Naţional
    de Statistică. Câştigul salarial mediu nominal net a fost de 1849 lei
    (418 euro), în creştere faţă de luna precedentă cu 31 lei (1,7%).
    Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au
    înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (4907 lei), iar
    cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1088 lei). Comparativ cu luna iulie a
    anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 7,6%. În
    sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu
    net faţă de luna precedentă în administraţie publică
    (2,2%), sănătate şi asistenţă socială (1,3%). În învăţământ s-a înregistrat o
    scădere a câştigului salarial mediu net (-3,4%) ca urmare a reducerii sumelor
    reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanţei şcolare.





    Comisia
    românilor de pretutindeni din Senatul de la Bucureşti a avizat favorabil
    propunerea legislativă privind instituirea Zilei Naţionale a Unirii Basarabiei
    cu România. Propunerea legislativă, care îl are ca iniţiator pe deputatul Tomac
    Eugen, are ca obiect instituirea zilei de 27 martie ca Ziua Naţională a Unirii
    Basarabiei cu România. Iniţiativa prevede ca Guvernul şi autorităţile publice
    centrale şi locale să ia măsurile necesare pentru ca în data de 27 martie să
    fie arborat drapelul României şi intonat Imnul naţional. De asemenea, Ziua
    Naţională a Unirii Basarabiei cu România poate fi marcată de autorităţile
    administraţiei publice, organizaţii neguvernamentale, muzee, reprezentanţele
    României în străinătate, prin evenimente şi manifestări cultural-ştiinţifice.
    După ce Comisiile de administraţie şi cultură din Senat se vor exprima prin
    raport asupra propunerii legislative, proiectul intră în dezbaterea plenului
    Senatului.