Tag: salariul minim brut

  • Salariul minim pe economie și puterea de cumpărare în statele UE

    Salariul minim pe economie și puterea de cumpărare în statele UE


    România rămâne la coada clasamentului în privința salariului minim brut pe economie. Conform datelor Eurostat, țara noastră avea la 1 ianuarie un venim minim brut de 466 de euro, peste Letonia care înregistra un salariu minim de 430 de euro și Bulgaria, ultima clasată, cu 312 euro. De altfel, cele mai mici salarii se înregistrează în Estul Europei. La începutul anului, Ungaria avea un salariu minim brut de 487 de euro), sub Croaţia (546 euro), Cehia (575 euro), Slovacia (580 euro) și Estonia (584 euro). Doar Lituania (607 euro) şi Polonia (611 euro) depășeau pragul de 600 de euro.



    Luxemburg depășește pragul de 2.000 de euro pentru salariul minim



    Peste două treimi din statele membre ale Uniunii Europene (21 din 27 de state membre) aveau la 1 ianuarie 2020 un salariu minim pe economie, care în general avea o valoare mai mică de 600 de euro pe lună în est şi de peste 1.500 de euro pe lună în nord-vestul UE, arată datele publicate luni de Eurostat.



    Cea mai mare valoare a salariului minim pe economie se înregistra în Luxemburg (2.142 euro), Olanda (1.636 euro) și Irlanda (1.656 euro). Astfel, cel mai mare salariu minim pe economie din UE este de aproape şapte ori mai mare decât cel mai scăzut. Singurele state membre care nu au încă un salariu minim pe economie sunt: Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda şi Suedia, informează Agerpres.

    Salariul minim brut în statele UE (Sursa: Eurostat)

    salariul-minim-ue-ian2020-eurostat.jpg



    Românii au o putere de cumpărare mare decât cehii sau portughezii



    Clasamentul în rândul celor 27 de state membre ale Uniunii se schimbă după eliminarea efectului diferenţelor de preţuri. Astfel, paritatea standard la puterea de cumpărare (PPS), salariul minim în variază între 579 PPS pe lună în Letonia și 1.705 PPS în Luxemburg.



    În România, salariul minim exprimat în paritatea standard a puterii de cumpărare este mai mic de 913 PPS mai mare decât cel din Bulgaria (618 PPS), Slovacia (750 PPS), Cehia (799 PPS), Ungaria (808 PPS) sau Portugalia (858 PPS).


    Conform acestui criteriu, salariul minim cel mai mare din UE este de peste trei ori mai mare decât cel mai mic.



    Datele Eurostat mai arată că, în comparație cu luna ianuarie 2010, salariul minim era mai mare în luna ianuarie 2020 în toate statele membre care au un salariu minim pe economie, mai puțin Grecia, unde se înregistrează o scădere de 12%. România a avut cea mai mare rată medie anuală de creştere a salariului minim în ultimii zece ani (12,5%), fiind urmată de Lituania cu o creştere de 10,1%.


    Puterea de cumpărare în statele UE (Sursa: Eurostat)

    putere-cumparare-ue-2020-eurostat.jpg

  • Jurnal românesc – 24.10.2019

    Jurnal românesc – 24.10.2019

    Ministrul în exerciţiu al Muncii, Marius Budăi, a anunţat intenţia
    Guvernului de a majora salariul de bază minim brut pe ţară de la 2.080 lei
    lunar, cât este în prezent, la 2.262 lei pe lună de la 1 ianuarie 2020.
    Potrivit proiectului de act normativ, persoanele care ocupă de cel puţin un an
    funcţii pentru care se solicită studii superioare ar urma să primească un
    salariu minim brut garantat de 2.620 lei lunar. Creşterea netă propusă ar urma
    astfel să fie de 100 de lei pe lună respectiv 200 de lei lunar pentru cei cu
    studii superioare. Marius Budăi a declarat că măsura, înscrisă în programul de
    guvernare al PSD, este sustenabilă, din moment ce România are a doua cea mai mare
    creştere economică din Uniunea Europeană şi va contribui la reducerea sărăciei
    şi la limitarea migraţiei forţei de muncă peste hotare. De cealaltă parte,
    premierul desemnat Ludovic Orban a criticat anunţul ministrului şi a apreciat
    că un guvern demis nu poate adopta decizii privind stabilirea salariului minim.




    Regizorul şi scenaristul Cristi Puiu participă, în perioada 24-29
    octombrie, la a 23-a ediţie a Festivalului de Film Documentar de la Jihlava, în
    Cehia, unde va avea calitatea de președinte al juriului. Cineastul va susţine
    și un masterclass, pe 26 octombrie la Cinema Dukla, cu tema
    Autenticitatea în filmele de ficţiune / Poate filmul de ficţiune să fie
    mai de încredere decât cel documentar?
    . Cristi Puiu va fi cel care va
    decide câştigătorul marelui premiu al competiţiei oficiale, Opus Bonum, pentru
    care se întrec nouă producţii din Franţa, Marea Britanie, India, Madagascar şi
    Palestina. Peliculele abordează probleme legate de rasism, dezastre naturale şi
    poveşti personale. De asemenea, va avea loc o proiecţie specială a filmului Moartea
    domnului Lăzărescu
    , recompensat, printre altele, cu premiul Un
    certain regard
    la Festivalul de Film de la Cannes din 2006. 277 de filme
    sunt prezente la ediţia din acest an a Festivalului de Film Documentar de la
    Jihlava, iar prezenţa lui Cristi Puiu este sprijinită de Institutul Cultural
    Român de la Praga.






    Ambasada României în Marea Britanie a găzduit lansarea organizaţiei
    MET Police Romanian Association, care îşi propune să-i aducă laolaltă cei
    aproape 100 de agenţi de origine română care lucrează în cadrul Poliţiei
    Metropolitane. Ambasadorul ţării noastre la Londra, Dan Mihalache, a evidenţiat
    excelentele legături de cooperare cu poliţia londoneză şi a punctat rolul pe
    care agenţii români îl joacă în menţinerea unui climat de siguranţă în capitala
    Regatului Unit, precum şi preocuparea pe care aceştia o manifestă pentru a
    sprijini comunitatea românească. Preşedintele şi vice-preşedintele Asociaţiei,
    agenţii Cristian Dumitru şi Adrian Anghelina, au susţinut importanţa asocierii
    poliţiştilor de origine română şi a integrării lor în Poliţia Metropolitană cu
    păstrarea identităţii şi a legăturilor de cooperare cu poliţia română.
    Aproximativ 500.000 de români trăiesc în Marea Britanie potrivit estimărilor
    Ambasadei României la Londra.




    Expoziţia Electrecord – Romania in Vinyl Covers,
    dedicată celei mai mari și mai vechi companii de înregistrări audio din
    România, va fi deschisă pe 25 octombrie, la Biblioteca Muntpunt din Bruxelles.
    Vor fi expuse coperți de discuri însoțite de mostre audio din diverse genuri
    muzicale, cu o atenţie deosebită acordată coperților originale realizate în
    ultima parte a secolului 20 de artişti vizuali precum Ion Bitzan, Ana Golici,
    Wanda Mihuleac, Marilena Preda-Sânc și Decebal Scriba. Evenimentul este
    completat de interviuri video ale artiștilor menţionaţi, dar și de amintirile
    directoarei Electrecord, Cornelia Andreescu și de intervenția anecdotică a
    compozitorului Vasile Șirli, fost director artistic. Manifestarea
    vizual-muzicală este inclusă în programul Festivalului Internaţional de Arte
    EUROPALIA România
    , la care ţara noastră, în calitate de invitat de onoare, pune
    în scenă peste 250 de evenimente în perioada octombrie 2019 – februarie 2020.
    Expoziţia va putea fi vizitată până pe 20 noiembrie.










    Preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara
    graniţelor ţării, deputatul Constantin Codreanu, a cerut Ministerului Educaţiei
    majorarea fondului de burse acordate studenţilor, masteranzilor şi
    doctoranzilor etnici români din Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Ungaria,
    Bulgaria, Albania şi Macedonia de Nord.

    Bursele studenţilor etnici români
    pot reprezenta inclusiv un proiect strategic pentru România, având în vedere
    că, într-o mare măsura, contribuie la apropierea de ţara-mamă şi la păstrarea
    identităţii româneşti a comunităţilor noastre din afara graniţelor,
    a
    declarat Codreanu. Acesta apreciază că o valoare echitabilă a bursei ar însemna
    578 de lei în loc de 300, pentru studenţii care urmează programe de studii de
    licenţă şi 1.156 de lei faţă de 350 de lei, pentru cei care urmează programe de
    studii de masterat. Parlamentarul a cerut totodată o situaţie a numărului de
    burse acordate în prezent etnicilor români precum şi o analiză a impactului pe
    care majorările le-ar avea în bugetul anului 2020.