Prețurile alimentelor, energiei și locuințelor sunt în creștere. Oamenii se străduiesc cu adevărat să facă față cheltuielilor de zi cu zi. Nu avem timp de pierdut, munca trebuie să aducă din nou beneficii.
Este de părere europarlamentara Agnes Jongerius, care s-a ocupat îndeaproape de negocierile privind salariul minim în Uniunea Europeană.
În momentul de faţă, această retribuție este stabilită prin lege în 21 de state membre, printre care şi România, şi este rezultatul unor negocieri colective dintre angajatori şi sindicate în celelalte şase, adică în Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda şi Suedia.
În plus, există diferențe foarte mari între valoarea salariului minim între statele membre. Cele mai mari remunerații de acest fel sunt în Luxemburg, Irlanda și Germania, iar cele mai mici în Bulgaria, Letonia și Estonia.
Rezoluția, adoptată cu 505 voturi pentru, 92 împotrivă și 44 abțineri, stabilește că valoarea salariul minim rămâne o prerogativă națională, însă statele membre trebuie să garanteze că aceste retribuții le permit lucrătorilor un trai decent, ținând seamă de costul vieții și de nivelul general al salariilor.
Rezoluția îndeamnă statele membre să utilizeze ca referință un coș de bunuri și servicii la prețuri reale sau să fixeze această remunerație minimă la 50% din salariul mediu brut.
Rezoluția încurajează totodată negocierile colective, prin implicarea efectivă a partenerilor sociali.
Nu în ultimul rând, documentul obligă statele membre să creeze un sistem de punere în aplicare, inclusiv prin controale și inspecții pe teren, pentru a se asigura că normele legale sunt respectate sau că orele suplimentare sunt declarate, iar munca la negru e combătută.
Noua directivă ar trebui să se aplice tuturor lucrătorilor din Uniune care au un contract de muncă sau raporturi de muncă. Ţările în care salariul minim este deja protejat exclusiv prin acorduri colective nu vor fi obligate să introducă aceste norme şi nici să facă acordurile respective universal aplicabile.
Mai trebuie spus că noile norme au la bază o propunere prezentată de Comisia Europeană în urmă cu doi ani, care a plecat de la realitatea că pandemia i-a afectat în mod special pe angajaţii din sectoarele care plătesc salarii minime precum curățenie, comerț, turism, baruri şi restaurante.
Pentru ca rezoluția să fie pusă în aplicare este nevoie acum de avizul final al liderilor europeni. Statele membre au apoi la dispoziţie doi ani pentru a se conforma directivei.
