Radio România Internațional

Tag: salarizare

  • Modificări în legislaţia muncii

    Modificări în legislaţia muncii

    Guvernul de la București a adoptat un memorandum care
    stabilește principiile ce vor sta la baza reanalizării şi elaborării cadrului
    legal privind salarizarea angajaților de la stat. Ministerele au la dispoziţie
    30 de zile să transmită propunerile privind politica de salarizare în
    sistemul public.


    Într-un an, Guvernul şi-a propus să elaboreze noua lege a
    salarizării bugetare, pe care o va trimite în Parlament. Semnat de toate
    ministerele, memorandumul reprezintă angajamentul pe care acestea îl iau pentru
    a prezenta propria viziune pentru familiile ocupaţionale pe care le
    coordonează, a afirmat ministrul Muncii, Raluca Turcan. Ea a punctat că, prin
    acest memorandum, nu se pun bazele niciunei măsuri de scădere a veniturilor în
    România, ci dimpotrivă, se urmărește creșterea acelor salarii care au fost
    mereu lăsate în urmă prin inechităţile legislaţiei adoptate în trecut.

    În
    momentul în care sistemul de salarizare devine echitabil, iar instituţiile
    devin eficiente în raport cu cetăţeanul, creşte competiţia în raport cu
    sistemul privat, creşte calitatea muncii şi în sistemul public, şi în sistemul
    privat şi putem ajunge la salarii mai bine plătite şi în public, şi în privatˮ    ,
    a adăugat ministrul Muncii.


    Raluca Turcan a explicat că sunt reanalizaţi
    coeficienţii de ierarhizare pentru fiecare familie ocupaţională și unele
    sporuri vor intra în salariile de bază. De asemenea, sporurile care pot fi
    acordate în sumă fixă vor fi date în sumă fixă, iar cele care vor rămâne după
    includerea unora în salariile de bază nu vor depăşi 20% din salariul de bază
    plătit individual. Salariul în plată de bază să fie acelaşi pentru toată lumea,
    este de părere Raluca Turcan, pentru că, spune ea, este inadmisibil ca unii
    angajaţi în sistemul public să fie plătiţi la nivelul de salarizare din 2019 şi
    alţii la un nivel de salarizare posibilă în anul 2022.


    Pe de altă parte,
    Guvernul a adoptat ordonanţe de urgenţă care simplifică relaţiile de muncă prin
    digitalizare şi debirocratizare. Una dintre acestea include prevederi privind
    folosirea semnăturii electronice avansată sau calificată, însoţită de marca
    temporală, în încheierea contractelor de muncă, în relaţiile cu instituţiile
    statului, pentru angajatori sau angajaţi și dă posibilitatea angajatorului să
    achiziţioneze semnătura electronică pentru angajat.


    În acelaşi timp, tot prin
    această ordonanţă de urgenţă, spune ministrul Muncii, se dorește simplificarea
    activităţilor în telemuncă, ţinând cont de faptul că, în momentul de faţă, sunt
    declarate aproximativ 400.000 de contracte cu clauză de telemuncă, comparativ
    cu 50.000 de contracte existente anul trecu, în aceeaşi perioadă. O altă
    ordonanţă de urgenţă vizează aproximativ 445.000 de microîntreprinderi din
    România care, acum, au sub 9 angajaţi. S-a renunțat la obligativitatea
    întocmirii fişei postului, a condicii de prezenţă şi a regulamentului intern,
    eliminându-se o muncă în plus pentru angajatori.


  • Nemulţumiri ale personalului sanitar

    Nemulţumiri ale personalului sanitar

    Aflat în linia întâi în lupta împotriva noului
    coronavirus, personalul sanitar din România și-a exprimat, în mai multe
    rânduri, nemulțumirile financiare și cele legate de condițiile de muncă.


    Sindicaliştii
    Federaţiei SANITAS au ieșit, marți, în stradă și au pichetat sediul Guvernului, în semn de protest faţă de lipsa de reacţie a autorităţilor
    la cererile de sprijin financiar, uman şi logistic înaintate Executivului. În urmă cu o săptămână, zeci de sindicalişti din domeniile sanitar şi
    de asistenţă socială au organizat un protest intitulat ‘Mitingul Epuizării’,
    fiind nemulţumiţi de ceea ce numesc ‘strategiile de criză incoerente’ ale
    autorităţilor în ceea ce priveşte abordarea epidemiei.


    Marți, liderii
    Federației SANITAS au avut o întrevedere
    cu reprezentanții Executivului cărora le-au
    prezentat solicitările.


    Iulian Pope, prim-vicepreşedintele Federaţiei Sanitas: Principala
    revendicare rămâne lipsa de preocupare a guvernului pentru situaţia
    lucrătorilor din sănătate şi vorbesc, aici, despre epuizarea fizică, psihică a
    personalului medical care se află în prima linie încă din luna martie, vorbesc
    despre blocarea posturilor, vorbesc despre lipsa materialelor de protecţie
    adecvate şi suficiente în această perioadă şi despre o predictibilitate pe care
    guvernul nu o oferă lucrătorilor din sănătate în aceste momente. Bineînţeles
    că sunt şi revendicări cu caracter salarial.ˮ


    După discuțiile cu liderii
    Federației SANITAS, reprezentanții Guvernului au garantat că vor elabora acte
    normative prin care sporul de 30% şi sporul de epidemie, între 50 şi 85%, vor
    fi acordate întregului personal din domeniile sanitar şi de asistenţă socială
    care tratează pacienţi confirmaţi cu noul coronavirus.


    La rândul lor, liderii
    sindicatelor de la Ambulanţă au anulat greva japoneză care ar fi trebuit să
    înceapă miercuri, după ce, marți, au discutat cu premierul Ludovic Orban şi cu miniştrii
    Sănătăţii şi Finanţelor publice despre revendicările lor.


    Gheorghe Chiş,
    preşedintele Federaţiei Naţionale Sindicale Ambulanţa:

    Din
    15 august, personalul din Ambulanţă nu beneficiază de niciun leu ca stimulent
    sau spor pentru pandemie, pentru COVID. În schimb, alte unităţi sanitare au
    beneficiat şi am discutat această problemă. Sperăm să iasă legislaţia ca să fie
    aplicată cu 1 noiembrie, să se acorde 25% spor pentru personalul operativ din
    serviciile de Ambulanţă.

    O altă problemă sensibilă ridicată a fost problema salarizării
    asistentului medical. Asistentul medical din Ambulanţă nu este salarizat la
    nivelul prestării activităţii pe care o face    .ˮ


    Sindicaliştii au obţinut acordarea sporului de
    pandemie de 25% și creşterea numărului angajaţilor în serviciile de Ambulanţă
    cu 1.000 de posturi. Acestea vor fi ocupate prin concurs, pe perioadă
    nedeterminată, şi vor fi distribuite echilibrat în judeţe.

  • Comisia Europeană: Raportul de țară pentru România

    Comisia Europeană: Raportul de țară pentru România

    Schimbările demografice şi migraţia au un impact semnificativ asupra dinamicilor pieţei forţei de muncă, apreciază Comisia Europeană (CE) în raportul de ţară referitor la România, publicat miercuri, informează Agerpres.

    Populaţia continuă să scadă deoarece sporul natural în România este negativ, iar migraţia este vizibilă. În 2018, românii au fost cel mai mare grup de cetăţeni din UE de vârstă activă (20-64 ani) care locuiau în alte state membre (2,52 milioane). Emigraţia românilor de vârstă activă a crescut cu 7% faţă de 2017, ceea ce necesită eforturi continue pentru a recalifica şi îmbunătăţi calificarea forţei de muncă rămase în ţară, subliniază Executivul comunitar.


    Evoluţiile pozitive de pe piaţa forţei de muncă din România continuă, sprijinite fiind de creşterea economică susţinută, dar persistă deficitul de angajaţi. Totuşi, diferenţele pe piaţa forţei de muncă rămân între regiuni şi grupurile de populaţie.


    Pe fondul creşterii economice susţinute, condiţiile de pe piaţa forţei de muncă se înăspresc, fiind deficit de angajaţi şi de persoane calificate. În trimestrul trei din 2019, ponderea persoanelor inactive din totalul populaţiei se ridica la 31,6%. Un nivel ridicat persistent de inactivitate se înregistrează în rândul femeilor, tinerilor cu vârsta între 15-24 de ani (71,17%), persoanelor cu vârsta între 55-64 de ani (50,8%) şi femeilor cu vârsta între 15-64 de ani (41,7%) în trimestrul trei din 2019.


    Numărul tinerilor care nu urmează o formă de învăţământ, nu sunt angajaţi sau nu sunt în programe de formare profesională este unul din cel mai ridicat din UE. În contextul creşterii cererii pentru angajaţi şi a scăderii şomajului, lipsa de forţă de muncă persistă în unele sectoare, precum servicii, construcţii şi industrie. În 2018, cele mai multe locuri de muncă vacante erau raportate în industria prelucrătoare, în domeniul sănătăţii şi asistenţă socială, administraţie publică.


    Oficialii de la Bruxelles subliniază că deficitul bugetar a crescut mai ales pe fondul tăierilor de taxe și a cheltuielilor mai mari cu salariile din sectorul de stat, care s-au majorat cu 75% între 2015-2018, și cu pensiile. Pensiile sunt programate să crească cu 40% din septembrie 2020, iar în 2021 se va face o recalculare a acestora, ceea ce pune o presiune foarte mare pe buget, mai ales că mulți economiști au subliniat că veniturile încasate de statul român riscă să fie mai mici decât cheltuielile.


    Descarcă aici Raportul de ţară pentru România

    Sursa AGERPRES


  • Retrospectiva săptămânii 27.11 -03.12.2016

    Retrospectiva săptămânii 27.11 -03.12.2016


    1 Decembrie, Ziua Naţională a
    României


    Cu mic, cu mare, atât în ţară, cât şi în străinătate, românii au
    sărbătorit, pe 1 Decembrie, Ziua lor Naţională. Parade militare au fost
    organizate în mai multe oraşe din România, iar autorităţile au pregătit
    concerte, mese populare şi focuri de artificii. Cea mai însemnată paradă a avut
    loc la Bucureşti. Au participat peste 3.000 de militari şi specialişti din
    Ministerele Apărării şi de Interne, precum şi din Serviciul Român de
    Informaţii, dar şi sute de mijloace tehnice şi zeci de aeronave, între care
    avioanele multirol F-16 Fighting Falcon, recent achiziţionate. Detaşamente
    militare din Germania, Marea Britanie, Italia şi Slovacia au defilat, în
    premieră, la parada de Ziua Naţională. Pe sub Arcul de Triumf din Capitală au
    mai trecut militari din Republica Moldova românofonă, Polonia, (…) Spania şi SUA. La recepţia
    oferită cu prilejul Zilei de 1 Decembrie, preşedintele Klaus Iohannis a
    punctat: Vreau să le transmit românilor, cu această
    ocazie, un îndemn personal: să nu vă îndoiţi de voi înşivă şi de România, să nu
    lăsaţi pe nimeni să pună sub semnul întrebării aceste valori ale poporului
    nostru, să credeţi în puterea şi în măreţia voastră. Cred că, uitându-ne înapoi
    la veacul ce a trecut, avem pentru ce să fim mândri şi să recunoaştem devenirea
    noastră ca naţiune.     La rândul său, premierul Dacian Cioloş a arătat că 1
    decembrie 1918 a fost un miracol al istoriei, în spatele căruia s-au aflat
    oameni care au ştiut să viseze şi să pună în aplicare cu stăruinţă idealul
    Unirii. Să amintim că, acum 98 de ani, la Alba Iulia, în centrul ţării,
    reprezentanţii românilor din Transilvania, Crişana, Maramureş şi Banat au decis
    unirea cu Ţara-mamă a acestor provincii stăpânite, până atunci, de imperiul
    austro-ungar. Actul a reprezentat finalizarea, la sfârşitul primului Război
    Mondial, a procesului de constituire a statului naţional unitar român, prin
    intrarea sub autoritatea Bucureştiului a tuturor provinciilor cu populaţie majoritar
    românească aflate în componenţa imperiilor multinaţionale vecine. De 1
    Decembrie, românii au primit felicitări în numele poporului american şi al
    preşedintelui Barack Obama. Într-un document postat pe site-ul Departamentului
    de Stat se subliniază că Parteneriatul strategic pe care Statele Unite îl au cu
    România este foarte important, iar Bucureştiul rămâne un aliat de încredere în
    NATO, care contribuie semnificativ la pacea şi securitatea internaţională.



    Decizii ale CSAT


    Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat, marţi, Strategia privind
    relaţia cu Republica Moldova vecină României. Preşedintele Klaus Iohannis a
    precizat: Obiectivul nostru strategic este integrarea
    europeană a Republicii Moldova, adică susţinerea orientării ei clare,
    ireversibile, a Republicii Moldova spre Uniunea Europeană şi a conectării
    proeuropene a Chişinăului cu instituţii puternice, o democraţie solidă, proces
    în care România poate şi trebuie să joace rolul principal.     Tot CSAT a
    decis şi suplimentarea cu 500 a numărului de militari ce vor fi trimişi în
    misiuni în străinătate anul viitor. Astfel, Ministerul Apărării va pune la
    dispoziţie 1.688 de militari pentru misiuni în afara teritoriului naţional, iar
    Ministerul de Interne – 1.527 de jandarmi şi poliţişti.



    Spre o lege a salarizării
    unice?


    Guvernul de la Bucureşti a elaborat, săptămâna aceasta, proiectul legii
    salarizării unitare. Executivul propune majorarea treptată a salariilor
    bugetarilor în următorii cinci ani, începând de la jumătatea anului viitor.
    Funcţionarii cu statut special, politiştii şi militarii ar urma să se bucure de
    cele mai mari creşteri, în unele cazuri, lefurile lor urmând să fie chiar cu
    65% mai mari. Vor creşte, de asemenea, salariile personalului din Sănătate,
    Învăţământ şi asistenţă socială. Potrivit unui document distribuit sindicatelor
    spre consultare, salariul minim lunar ar urma să ajungă, în etape, la 1.625 de
    lei, faţă de 1.250, cât este în prezent.



    Corupţie şi confiscare


    La începutul săptămânii, fostul secretar general al Partidului Democrat
    Liberal, iar ulterior fost copreşedinte al liberalilor, senatorul Vasile Blaga,
    a fost trimis în judecată sub control judiciar pentru trafic de influenţă.
    Totodată, deputaţii de la Bucureşti ar fi trebuit să decidă, prin vot,
    ridicarea imunităţii parlamentare a colegului lor Eugen Bejinariu, astfel încât
    Direcţia Naţională Anticorupţie să poată începe urmărirea penală la adresa lui.
    Fost secretar general în perioada 2003-2004 într-un Guvern social-democrat,
    actualul deputat este acuzat de abuz în serviciu în formă continuată. Cum nu
    s-a întrunit cvorumul, deputaţii vor încerca să ia o decizie săptămâna care
    vine. În paralel cu ofensiva împotriva marii corupţii, importante sunt
    recuperarea prejudiciilor şi confiscarea bunurilor dobândite prin corupţie.
    Potrivit ministrului Justiţiei, Raluca Prună, până la sfârşitul lunii
    octombrie, Statul a confiscat şi valorificat bunuri în valoare de circa 4
    milioane de euro. Banii vor fi distribuiţi către mai multe ministere şi
    ONG-uri.



    România, în luna Sărbătorilor
    de iarnă


    A devenit o tradiţie ca, pe 1 Decembrie, în Bucureşti să fie aprinse
    luminile cu ocazia Sărbătorilor de Iarnă. Pe parcursul întregii luni,
    locuitorii Capitalei, dar şi cei care sunt în trecere se pot bucura de cele
    peste 3 milioane de beculeţe care luminează străzile. Iluminatul stradal festiv
    este completat de un brad de 25m, decorat cu mii de luminiţe, amplasat în
    centrul unui Târg de Crăciun, organizat în apropierea Palatului Parlamentului -
    cea mai mare a doua clădire administrativă din lume, după Pentagon. Vizitatorii
    sunt aşteptaţi aici cu spectacole artistice, peste 100 de căsuţe, Casa lui Moş
    Crăciun, un patinoar, un carusel, bucate tradiţionale şi daruri de sărbători.
    În cadrul campaniei Dăruieşte, fii mai bun! Şi tu poţi fi Moş
    Crăciun!, doritorii pot dona jucării şi cărţi pentru copiii nevoiaşi.
    Manifestări vor fi organizate, în luna decembrie, şi în alte zone ale
    Bucureştiului, dar şi în multe alte oraşe ale României.

  • Negocieri privind salarizarea

    Negocieri privind salarizarea

    Salariul minim pe economie de
    anul viitor şi Legea salarizării unice au fost teme abordate, luni, la Bucureşti, de reprezentanţii sindicatelor,
    ai patronatelor şi ai guvernului, în cadrul Consiliului Naţional Tripartit.
    Reuniunea s-a încheiat fără o soluţie, iar negocierile în acest format vor
    continua imediat după alegerile parlamentare din 11 decembrie.

    În cadrul
    discuţiilor, sindicatele au propus creşterea salariului minim cu 200 de lei (44
    euro), chiar de la începutul anului viitor, în timp ce executivul a prezentat o
    analiză cu mai multe scenarii, printre care s-a numărat şi o mărire de o sută lei
    (22 euro).

    Preşedintele Cartel Alfa,
    Bogdan Hossu, a precizat la încheierea şedinţei Consiliului Naţional Tripartit: Partea sindicală în principal a ridicat problema creşterii cu 200 de
    lei, adică de la 1250 lei (277 euro), de la 1 ianuarie să fie 1450 lei (322
    euro). A rămas ca imediat după alegeri, să mai fie o nouă întâlnire. Probabil
    pe 14 decembrie, când este şedinţă de guvern, se va da hotărârea de guvern cu
    salariul minim garantat în plată pentru anul 2017.

    Începând de anul viitor, nivelul salariului minim ar urma să fie
    stabilit printr-un mecanism de calcul la care lucrează în prezent un grup de
    experţi independenţi,
    propuşi de partenerii sociali. Acest
    studiu oferă o imagine a persoanelor remunerate în România cu salariul minim şi
    evidenţiază expunerea lor la riscul de sărăcie. De asemenea, studiul propune mai multe scenarii privind creşterea salariului minim şi
    impactul pe care l-ar avea aplicarea fiecăruia asupra mediului economic.


    Ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, a afirmat că pentru stabilirea salariului minim sunt
    necesari mai mulţi paşi, printre care şi centralizarea propunerilor făcute de
    confederaţiile sindicale şi de cele patronale. În ceea ce priveşte salarizarea unitară, el a spus că pentru
    a asigura rezolvarea tuturor inechităţilor referitoare la veniturile din
    sistemul public, este nevoie de alocarea a 19,5 miliarde de lei (4,3 miliarde
    euro) până în anul 2022.

    Potrivit unui
    comunicat al Guvernului, în 2017 creşterea medie a salariilor plătite din
    fonduri publice va fi de 37,3%, corelată cu creşterea economică prognozată, iar
    raportul dintre salariul minim şi cel maxim va fi redus la 1/13. Cel mai mare
    salariu va fi cel al preşedintelui, iar cel
    al premierului va fi redus cu 300 de lei faţă de nivelul net de 15.825 lei
    (3516 euro), cât încasa la începutul anului. De asemenea, vor fi acordate sporuri pentru
    funcţii greu ocupabile (30%), cum ar fi medicii şi specialiştii din domeniul
    informatic, pentru a compensa situaţiile în care recrutarea de personal este
    dificilă. Proiectul de lege urmează să fie transmis partenerilor sociali în
    perspectiva consultărilor care vor
    avea loc la Ministerul Muncii.

  • Jurnal românesc – 10.06.2016

    Jurnal românesc – 10.06.2016

    Clienţii cu împrumuturi ipotecare care dau casele în plată vor fi scutiţi de la plata impozitului pe tranzacţie, care, în unele situaţii, ajunge şi la câteva mii de lei. Ministrul Finanţelor, Anca Dragu, lucrează deja la textul unei ordonanţe de urgenţă care să modifice Codul Fiscal în acest scop. Ea a spus că scutirea se va aplica doar pentru o singură locuinţă dată băncilor în schimbul stingerii creditului. Ministrul Finanţelor, Anca Dragu, a precizat şi că se vor găsi soluţii şi pentru cei care au fost deja executaţi silit. Actul normativ ar urma să fie finalizat până la sfârşitul lunii iunie, înainte de vacanţa parlamentară.

    In peste 40% dintre dosarele instrumentate de Directia Anticoruptie
    a fost reţinută acuzaţia de abuz în serviciu, a afirmat procurorul-şef al
    instituţiei, Laura Codruţa Kovesi. Ea a precizat că, în 2015, în dosarele de
    abuz în serviciu, prejudiciul este estimat la peste 600 de milioane de euro.
    Statul român nu va recupera banii, în cazul în care Curtea Constituţională a
    României va decide să dezincrimineze
    această infracţiune, a avertizat Kovesi.




    Guvernul de la Bucureşti a
    aprobat proiectul de ordonanţă de urgenţă privind
    salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016. Proiectul îşi
    propune să corecteze disfuncţionalităţile şi inechităţile din sistem, prin
    introducerea unei grile de premiere bazată pe criterii de performanţă şi care
    presupune salarii egale la funcţii şi vechime egale. Ministrul
    Muncii, Dragoş Pîslaru, a declarat că 50 % din beneficiile grilei de salarizare
    vor fi valabile din luna august, iar întreaga grilă de salarizare va fi
    aplicabilă la finele lui 2017. Proiectul de ordonanţă va fi trimis
    Parlamentului spre dezbatere şi aprobare.






    România înregistrează cea mai mare rată a
    mortalităţii infantile dintre statele membre UE, a afirmat, joi, consilierul
    prezidenţial Diana Păun. Ea a precizat că valoarea este de 9 la mie faţă de
    media europeană, care este de doar 3,1 la mie. Mortalitatea maternă, deşi a
    înregistrat o evoluţie descendentă, se menţine la cote ridicate, cu valori de
    două ori peste media UE, a mai spus Diana Păun, la o dezbatere dedicată
    problemelor cu care se confruntă sistemul naţional de sănătate, organizată de
    Avocatul Poporului.

    Peste 100 de persoane au
    participat, joi după-amiază, în Cimitirul Săracilor din Sighetu Marmaţiei, la
    comemorarea victimelor comunismului care au murit în închisoarea din această
    localitate. Ulterior slujbei religioase, participanţii au marcat Ziua Eroilor
    şi Ziua Memoriei, în incinta Memorialului Victimelor şi Rezistenţei din Sighetu
    Marmaţiei, comemorând suferinţa din închisorile comuniste, deportările şi lupta
    de rezistenţă împotriva comunismului. De asemenea, au fost evocate mărturii
    despre deportările din anii 50, când sute de familii din Banat şi alte zone din
    Transilvania au fost mutate forţat în Bărăgan, dar şi dramele unor familii de
    şvabi şi saşi care au fost deportaţi în URSS, în aceeaşi perioadă. Cu ocazia aceluiaşi eveniment,
    Memorialul Victimelor şi Rezistenţei din Sighetu Marmaţiei a găzduit lansarea
    mai multor volume de carte memorialistică şi istorie contemporană reflectând
    perioada comunismului stalinist din România.

  • Reglementări privind salarizarea bugetarilor

    Reglementări privind salarizarea bugetarilor

    Peste 650 de mii de angajaţi la stat vor primi salarii
    mai mari din septembrie. Guvernul de la Bucureşti a adoptat o ordonanţă privind
    salarizarea unitară a bugetarilor care îşi propune să corecteze
    disfuncţionalităţile din sistem, astfel încât angajaţii pe aceeaşi funcţie şi
    cu aceleaşi studii să aibă acelaşi salariu.

    Ministrul muncii, Dragoş Pâslaru: La muncă egală plată egală – acest principiu este un principiu cheie pe
    care noi îl aplicăm având în vedere că persoanele care aveau aceeaşi funcţie,
    aceeaşi vechime, aflate în acelaşi birou aveau salarii diferite datorită unor
    prevederi legale hatice din trecut. Acest lucru îl corectăm, îl corectăm pentru
    întreaga administraţie publică din România, mai ales în zona funcţionarilor
    publici centrali şi locali.

    Cele
    mai mari creşteri salariale vor fi în sistemul de sănătate, pentru că acolo au
    fost identificate cele mai multe probleme, a explicat ministrul muncii. Dragoş
    Pâslaru: În sectorul de sănătate există nişte disfuncţionalităţi majore în modul
    în care sunt salarizaţi cei din sectorul medical; a fost necesar aici să venim
    cu o reaşezare a grilei, astfel încât, un medic de o funcţie şi o vechime,
    indiferent unde ar fi în ţară, să aibă acelaşi salariu de bază. Pentru sectorul
    de educaţie, venim cu o grilă, la fel ca la sănătate.

    Efortul bugetar
    pentru aplicarea actului normativ este estimat la aproape 900 de milioane de
    lei (200 milioane euro) anul acesta şi la 2,6 miliarde de lei (circa 580
    miliarde de euro) în 2017.

    Sindicaliştii din educaţie au cerut corecţii
    salariale mai mari, însă autorităţile au spus că nu sunt bani suficienţi. De
    aceea, dascălii nu au susţinut proiectul propus de Ministerul Muncii. Marea
    parte din nemulţumirile sindicatelor nu sunt legate de conţinutul ordonanţei în
    sine, ci de faptul că de majorări nu beneficiază mai multe categorii. Ordonanţa
    a fost însă primită bine de sindicatele din Cartel Alfa. Preşedintele
    Confederaţiei, Bogdan Hossu, spune că această majorare este un prim pas şi
    aşteaptă de la viitorul guvern, care va fi instalat după alegeri, să continue
    majorările salariale.

    Bogdan Hossu: Trebuie să ţinem cont că noul guvern va
    avea toate posibilităţile ca, în funcţie de decizia proprie, să majoreze
    această alocare, care, subliniez, este în limita creşterii economice, îngheţând
    parametrii bugetari alocaţi fondului de salariu.

    Ordonanţa privind
    salarizarea bugetarilor a fost adoptată după mai multe runde de negocieri cu
    sindicaliştii, iar problema salarizării unitare a dus şi la demisia ministrului
    muncii, Ana Costea.

  • Retrospectiva săptămânii 15.05- 21.05.2016

    Retrospectiva săptămânii 15.05- 21.05.2016

    Scandalul dezinfectanţilor diluaţi din
    spitalele româneşti se extinde



    Cel mai recent scandal
    din sistemul sanitar românesc, cel al dezinfectanţilor diluaţi din spitale, a
    adus subiectul sănătăţii pe agenda viitoarei şedinţe a Consiliului Suprem de
    Apărare a Ţării, din 27 mai. Preşedintele Klaus Iohannis a precizat, joi, într
    -o conferinţă de presă, că a luat decizia după ce acest scandal a arătat ce pagube
    imense pot apărea din cauza nepăsării şi a corupţiei din sistemul de sănătate
    publică.
    Şeful statului a mai spus că trebuie găsiţi vinovaţii şi predaţi justiţiei. Scandalul a izbucnit dupa ce o
    investigaţie jurnalistică dezvăluia, cu ceva timp în urmă, că substanţele
    dezinfectante furnizate de compania Hexi Pharma unităţilor sanitare ar avea o
    concentraţie chiar şi de zeci de ori mai mică decât normele. Controalele
    efectuate în zeci de spitale au confirmat concluziile investigaţiei
    jurnalistice. Gravitatea situaţiei a dus chiar la sistarea operaţiilor, pentru
    câteva zile, în unele spitale. Depăşit de situaţie, ministrul Sănătăţii Patriciu Achimaş Cadariu a demisionat. El a fost inlocuit de economistul Vlad Voiculescu, fost director de
    cabinet în ministerul Finanţelor. Acesta a fost implicat, de-a lungul timpului,
    în activităţi caritabile în domeniul sănătăţii din Romania. Intre timp, Parchetul General a
    început urmărirea penală împotriva companiei Hexi Pharma, acuzată de
    zădărnicirea combaterii bolilor şi falsificarea de produse. Parchetul trebuie
    să stabilească, între altele, de cât timp sunt folosiţi dezinfectanţii, în
    condiţiile în care
    Serviciul Român de Informatii susţine că, în ultimii cinci ani, a trimis
    informări, în mod constant, despre calitatea proastă a acestora beneficiarilor
    direcţi – spitalele, dar şi preşedintelui României, primului ministru, miniştrilor,
    prefecţilor, consiliilor judeţene.



    Proiectul OUG privind salarizarea bugetară
    din România în dezbatere publică



    Proiectul de ordonanţă de urgenţă
    privind salarizarea bugetarilor din România a fost lansat marţi spre dezbatere
    publică. Principalele modificări se referă la
    restructurarea completă a sistemului de salarizare în Sănătate şi Educaţie şi
    introducerea unui sistem de premiere bazat pe criterii de performanţă pentru
    angajaţii din cele două domenii, care ar urma să beneficieze de bonusuri de la 1 ianuarie 2017. Proiectul mai prevede eliminarea diferenţelor de
    salarizare pentru funcţii egale şi muncă egală în cadrul aceleiaşi unităţi. Premierul Dacian Cioloş a precizat că proiectul va corecta unele
    disfuncţionalităţi din sistem, dar nu pe toate. Potrivit
    Ministrului muncii,
    Dragoş Pîslaru, în urma aplicării acestor măsuri, peste 1, 2 milioane de
    angajaţi la stat vor avea salarii mai
    mari şi nimănui nu i se va reduce retribuţia. In replică, preşedintele Blocului
    Naţional Sindical, Dumitru Costin, spune că doar 400.000 de bugetari din cei 1,
    2 milioane vor beneficia de creşteri salariale. Sindicatele sunt nemulţumite de
    proiect şi ameninţă cu proteste. Sindicaliştii din
    învăţământ au anunţat că vor organiza, pe 1 iunie, un marş de protest,
    iar cei din administraţia publică locală ameninţă cu declanşarea conflictului
    de muncă şi boicotarea alegerilor locale.



    Vizita oficială a preşedintelui României, Klaus
    Iohannis, în
    Lituania



    Preşedintele Romaniei,
    Klaus Iohannis, a facut o vizită oficială de două zile în Lituania, unde a
    discutat cu oficialii de la Vilnius despre relaţiile bilaterale, migraţie, securitatea regională şi poziţia
    comună pe care cele două ţări o vor avea la summitul NATO de la Varşovia din
    luna iulie. După convorbirile cu omoloaga sa, Dalia Grybauskaite, Klaus
    Iohannis a afirmat că Bucureştiul şi Vilniusul au un parteneriat puternic, au
    interese, viziuni şi valori commune. România şi Lituania au poziţii similare
    referitoare la migraţie, în sensul că Europa trebuie să-şi protejeze graniţele,
    prin întărirea controlului la frontierele externe, a mai spus Iohannis. El a
    subliniat că abordarea prin sancţiuni pentru statele membre UE care se opun relocării
    migranţilor nu rezolvă nimic.Şeful statului
    român a declarat, pe de altă parte, că
    este importantă o ‘abordare echilibrată’ în ceea ce priveşte consolidarea
    flancului estic al NATO.



    Muzeul Satului din Bucureşti a
    împlinit 80 de ani de existenţă



    Muzeului Satului
    din Bucureşti,
    unul din cele mai vechi spaţii de
    expunere în aer liber din Europa şi unul dintre cele mai vizitate locuri din
    România, a aniversat, marţi, 80 de ani de existenţă, prin inaugurarea unei noi
    aripi. Sociologul Dimitrie Gusti a
    avut ideea, în perioada interbelică, de a aduce în Capitală zeci de gospodării
    din toate regiunile României. În prezent, muzeul adăposteşte 370 de monumente şi 60 de mii
    de obiecte de patrimoniu. Conceput
    ca un muzeu sociologic, misiunea lui este de a înfăţişa vizitatorilor
    realitatea vieţii satului, aşa cum era sau este ea trăită de ţăranul român. Aproximativ 500.000 de turişti români şi străini
    vizitează anual acest muzeu.



    CFR Cluj a câştigat ediţia 2016 a
    Cupei României la fotbal



    CFR Cluj a câştigat ediţia a 78-a a Cupei României la
    fotbal, marţi, pe Arena Naţională din Bucureşti, după ce a învins-o pe Dinamo
    Bucureşti cu scorul de 5-4 la loviturile de departajare. CFR şi-a trecut în palmares a patra cupă,
    în timp ce Dinamo rămâne cu 13
    astfel de trofee. Meciul a avut o semnificaţie aparte pentru Dinamo, în
    condiţiile în care, recent, fostul său jucător camerunez Patrick Ekeng şi-a
    pierdut viaţa pe gazon, din cauza unor probleme cardiace. Cupa României este al
    doilea trofeu decernat în acest sezon, după ce Astra Giurgiu a câştigat titlul
    de campioană.

  • Jurnal românesc – 19.05.2016

    Jurnal românesc – 19.05.2016

    SUA
    sprijină România pentru a-şi moderniza Armata, a declarat ambasadorul american
    la Bucureşti, Hans Klemm. El a mai spus că România şi SUA au o strânsă
    colaborare, prin intermediul Parteneriatului Strategic bilateral şi al
    apartenenţei comune la NATO. Declaraţiile diplomatului american au fost făcute
    cu ocazia deschiderii, la Bucureşti, a Expoziţiei Black Sea Defense &
    Aerospace. Deschisă până pe 20 mai, expoziţia internaţională este dedicată
    industriei aeronautice, apărării, securităţii naţionale şi securităţii private.






    Secretarul de
    stat pentru afaceri strategice in Ministerul de Externe, Daniel Ioniţă, a
    condus delegaţia României la reuniunea Comitetului Miniştrilor al Consiliului
    Europei, care a avut loc miercuri, la Sofia. El a reafirmat angajamentul Bucureştiului de a contribui la
    eforturile comunităţii internaţionale pentru combaterea terorismului
    internaţional, menţionând iniţiativa româno-spaniolă de infiintare a unei Curţi
    Penale Internaţionale pentru judecarea crimelor de terorism. Consiliul Europei trebuie să promoveze
    valori fundamentale, precum universalitatea drepturilor omului, a democraţiei
    şi a principiilor statului de drept, pe care România le susţine şi le promovează,
    a mai
    spus Ioniţă.




    Noul proiect de
    ordonanţă de urgenţă privind salarizarea personalului plătit din fonduri
    publice se află în dezbatere publică pentru două săptămâni, pe pagina de
    internet a Ministerului Muncii. Cu un impact bugetar de peste două miliarde de
    lei, actul normativ prevede creşteri salariale şi acordarea unor bonusuri în
    funcţie de performanţe. Ministrul muncii, Dragoş Pâslaru, a declarat că, în
    urma aplicării noilor măsuri, nu vor exista scăderi de venituri şi că
    prioritatea Executivului rămâne soluţionarea celorlalte diferenţe de salariu
    din sectorul public, printr-un nou proiect de lege. Sindicatele susţin că
    proiectul aflat în dezbatere publică rezolvă doar problemele din sănătate şi
    din administraţia centrală. Cele din educaţie au anunţat, deja, că vor organiza, pe 1
    iunie, un marş de protest.






    Tariful
    rovinietei pentru vehiculele de transport de marfă ar urma, în general, să se
    majoreze, conform unui proiect de lege adoptat de Guvern. Creşterea va fi
    valabilă în cazul categoriilor de vehicule de transport marfă cu masa cuprinsă
    între 3,5 şi 12 tone, însă sunt prevăzute şi ieftiniri în cazul maşinilor de
    mare tonaj pentru care se procură roviniete valabile 7, 30 sau 90 de zile. Pe
    pagina de internet a Executivului sunt publicate detaliat toate modificările,
    care vor intra în vigoare în cazul în care Parlamentul va adopta actul normativ
    propus de Guvern pentru transpunerea în legislaţia naţională a unor prevederi
    din Directiva Europeană în domeniu. Pentru autoturisme, preţul rovinietei
    rămâne acelaşi.






    Ministrul
    Finanţelor Publice, Anca Dragu, a anunţat că Executivul a decis suplimentarea
    cu 500 de milioane de lei a plafonului de garanţii pentru 2016 destinat
    programului ‘Prima Casă’. Potrivit acesteia, numărul solicitărilor de finanţare
    s-a dublat în primele patru luni ale anului, pe fondul aplicării Legii dării în
    plată. Executivul va analiza dacă va suplimenta din nou acest fond, caz în care
    e nevoie de o rectificare bugetară, a precizat ministrul.

  • Salariile din sectorul public, în dezbatere

    Salariile din sectorul public, în dezbatere

    Ministerul Muncii a lansat marţi
    spre dezbatere publică proiectul de ordonanţă de urgenţă privind salarizarea
    bugetarilor din Romania. Principalele modificări se
    referă la restructurarea completă a sistemului de salarizare în Sănătate şi
    Educaţie şi introducerea unui sistem de premiere bazat pe criterii de
    performanţă pentru angajaţii din cele două domenii, care ar urma să beneficieze
    de bonusuri de la 1 ianuarie 2017. Proiectul mai
    prevede eliminarea diferentelor de salarizare pentru funcţii egale şi muncă egală în
    cadrul aceleiaşi unităţi, prin aducerea salariilor la nivelul maxim aflat în
    plată la nivelul unităţii pentru toate familiile ocupaţionale (grup de meserii
    înrudite sau nu pentru care pregătirea profesională este comună – n.red).

    Premierul Dacian Cioloş a precizat că proiectul va corecta unele
    disfuncţionalităţi din sistem,cu accent pe domeniul Sănătăţii, dar nu pe toate, pentru că Executivul este nevoit să se încadreze în anumite limite bugetare.

    Potrivit Ministrului muncii, Dragoş Pîslaru, în urma
    aplicării acestor măsuri, peste 1, 2 milioane de persoane vor avea salarii mai
    mari şi, cu siguranţă, nimănui nu i se va reduce retribuţia. Dragoş Pîslaru:
    Ne-am asigurat, cifră cu cifră, că salariile pe care le vom pune, de
    exemplu, în grila de la sănătate, sunt mai mari decât salariile maxime aflate
    în plată în sistem. Iar în celălalt tip de corecţie, aşa cum veţi vedea, este
    vorba de alinierea tuturor salariilor din aceeaşi unitate la maximum aflat în
    plată. Deci, nu mai există vreo suspiciune cum că ar scădea vreun salariu
    cuiva.

    In replică, preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru
    Costin, spune că doar 400.000 de angajaţi din sectorul bugetar vor beneficia de
    creşteri salariale, iar restul de 800 de mii nu vor beneficia. Proiectul privind
    salarizarea personalului plătit din fonduri publice a stârnit nemulţumirea
    sindicatelor, în special din educaţie, care susţin că acesta rezolvă doar problemele din sănătate şi
    administraţia centrală.

    Anton Hadăr, preşedintele Federaţiei Sindicale din
    Învăţământul Superior Alma Mater: Avem de-a face cu cârpeli.
    În ceea ce priveşte sistemul educaţional, cârpelile măcar dacă ar ţine loc de
    ceva bun, nu pot să acopere nici măcar a suta parte din ceea ce ne trebuie nouă
    în sistem.

    Sindicaliştii din administraţia publică locală ameninţă cu
    declanşarea conflictului de muncă şi boicotarea alegerilor locale. Pompiliu
    Buzduga, vicepreşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţie: Nu este normal ca şapte ministere să primească 70% măriri
    salariale, iar administraţia locală să nu primească niciun leu.

    Impactul
    bugetar generat de modificările aduse sistemului de salarizare a personalului
    plătit din fonduri publice se ridică la aproape 2,3 miliarde de lei, din care
    1,2 miliarde de lei vor fi alocate pentru corectarea inechitătilor, iar 1,022
    miliarde de lei pentru reforma în sănătate.

  • Demisia ministrului Muncii

    Demisia ministrului Muncii

    Ministrul român
    al Muncii, Ana Costea, şi-a înaintat demisia, iar
    premierul Dacian Cioloş i-a acceptat-o. Gestul survine în contextul în care
    sindicatele din sistemul bugetar şi-au exprimat nemulţumirea în legătură cu
    proiectul de ordonanţă privind salarizarea din sector, iar Ana Costea şi-a
    retras susţinerea faţă de document.

    Sindicaliştii spun despre acest proiect că
    măreşte diferenţa între cei cu venituri mari şi cei cu venituri mici. Potrivit
    proiectului, dascălii ar pierde bani, în timp ce în sănătate majorările
    salariilor vor fi de doar câţiva lei, au acuzat sindicaliştii.

    Preşedintele
    Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin, a declarat că Ana Costea ar fi
    putut să facă multe lucruri la Ministerul Muncii, dar nu a fost lăsată. Dumitru
    Costin: ‘Aşteptam lucruri bune din poziţia de ministru al muncii. Am constatat
    însă că, uşor-uşor, i s-au luat, din mandat, lucruri importante, cum ar fi
    acest demers de scriere a unui proiect de lege a salarizării în sectorul
    bugetar. Am aflat că, de aproape două luni, răspunderea aceasta fusese mutată
    la Secretariatul General al Guvernului, iar pe de altă parte, când eu i-am
    cerut doamnei ministru să retragă acest proiect, domnia sa a condiţionat
    retragerea proiectului de demisia domniei sale. Pentru mine a fost mai mult
    decât evident că proiectul respectiv nu era al ei. A fost obligată să şi-l
    asume. Până la urmă, a făcut bine că a plecat, ar fi putut să facă lucruri
    bune, dar n-a fost lăsată’.

    Un fost ministru al muncii, vicepreşedintele
    PSD, Rovana Plumb, a declarat că demisia Anei Costea amână rezolvarea
    dezechilibrelor din sistemul de salarizare a bugetarilor. În schimb,
    copreşedintele PNL, Alina Gorghiu, spune că gestul este firesc pentru că prin
    acţiunile sale ministrul demisionar ar fi prejudiciat imaginea guvernului.

    Între timp, premierul Dacian Cioloş a anunţat că executivul va continua
    săptămâna viitoare discuţiile cu partenerii sociali despre salarizarea
    bugetarilor, pentru a găsi o soluţie acceptabilă şi fezabilă din punct de
    vedere bugetar şi legal.

    Purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu, a
    precizat că discuţiile despre majorarea salariilor din sistemul bugetar trebuie
    să ţină cont şi de resursele financiare existente. Dan Suciu: ‘Acest guvern a preluat un buget deja făcut pentru 2016 de fostul
    guvern. În bugetul deja făcut, nu există elemente care să susţină majorări
    salariale. Ceea ce vom încerca să facem, dacă ajungem la un acord cu partea
    sindicală, este să găsim surse suplimentare. După ce vom revedea structura
    bugetului, vom vedea dacă găsim şi ce surse suplimentare de finanţare găsim
    pentru eventualele modificări pe care le facem în buget’.

    Într-un comunicat de presă, ministerul Muncii
    a precizat că, în total, a elaborat cel puţin zece variante ale legii
    salarizării. Din lipsă de fonduri s-a ales, însă, varianta unei ordonanţe de
    urgenţă care trebuia să uşureze aplicarea unei viitoare legi a salarizării.

  • Creşteri bugetare pentru salariaţi

    Creşteri bugetare pentru salariaţi

    Salariul mediu
    net în România a fost de 2 mii de lei în luna februarie, potrivit datelor
    Institutului Naţional de Statistică. Este echivalentul a aproximativ 450 de
    euro, venit indecent de mic faţă de cele similare ale cetăţenilor din
    alte ţări ale Uniunii Europene, în special din Vest. Este ştiut că România este
    devansată doar de Bulgaria într-un clasament al salarilor mici. Cele mai
    scăzute salarii medii nete sunt câştigate de salariaţii din hoteluri şi
    restaurante, care obţin în jur de 1.150 de lei. La polul opus, cu peste 5.100
    de lei, se află angajaţii din domeniul tehnologiei informaţiei.

    În cazul
    marilor grupe de bugetari români, cele mai mari salarii medii au fost în
    administraţie şi ordine publică, iar cele mai mici în sănătate şi învăţământ.
    Dacă în sănătate, salariul mediu net se situează în jurul mediei naţionale, fiind de 2 mii de lei, în învăţământacesta este inferior
    – 1.880 de lei. Or, potrivit purtătorului de cuvânt al actualului Guvern
    tehnocrat de la Bucureşti, Dan Suciu, bugetarii cu salarii mici ar putea
    beneficia, din luna august, cu plata de la 1 septembrie, de majorări salariale
    de până la 20%, potrivit unui proiect de ordonanţă discutat în şedinţa de
    miercuri. Documentul urmează să fie adoptat săptămâna viitoare. Atât îşi poate
    permite Executivului în acest an, a punctat Dan Suciu: Prin
    ordonanţa aceasta vor apărea modificări în jumătatea inferioară a grilei de
    salarizare, pentru că la nivelul salariilor mai mici apar aceste disfuncţionalităţi.
    Majorările sunt până la 20%, de exemplu, la asistenţi sociali; sigur, la alte
    categorii sunt mult mai reduse, sunt mai degrabă modice – 1%.     Dar avem majorări pe toate clasele salariale. În medie, vorbim de o creştere salarială de aproximativ
    5%. Să nu uităm, însă, că ea vine după o creştere salarială pe tot sectorul
    public de 10% şi să nu uităm că, de la 1 mai, vorbim de un nou salariu minim pe
    economie.

    Preşedintele Confederaţiei Naţionale
    Sindicale Cartel Alfa, Bogdan Hossu, este de părere, în schimb, că
    măsura va duce la creşterea numărului de clase de salarizare care se suprapun,
    ceea ce va crea noi probleme. Bogdan Hossu: De la 1
    mai, va creşte salariul minim pe economie la 1.250 de lei, deci de la 26 de
    clase suprapuse astăzi, se va ajunge, probabil, pe la 30 de clase suprapuse,
    ceea ce va crea, evident, disfuncţionalităti în sistem şi oricum, conform
    legislaţiei în vigoare, Guvernul, ordonatorii de credite în principal, vor
    trebui pentru salariaţii din sectorul bugetar, aflaţi sub noul salariu minim, să
    facă creşterile respective.

    Impactul financiar al creşterii dorite de
    Guvern cu până 20% a salariilor mici va fi în jur de 500 de milioane de lei net
    pentru acest an şi de aproximativ 1,5 miliarde de lei net anul viitor. O parte din banii pentru aceste majorări vor veni din
    dividendele pe care companiile de stat le virează la buget.

  • Retrospectiva săptămânii 9 – 15.08.2015

    Retrospectiva săptămânii 9 – 15.08.2015

    Secetă prelungită în România



    Seceta cumplită din această vară care a afectat aproape toată Româniapericlitează atât producţiile agricole, cât
    şi circulaţia navală pe sectorul românesc al Dunării. Căldura excesivă şi lipsa precipitaţiilor
    din ultimele două luni au afectat peste 900 sute de mii de hectare de teren
    agricol. Seceta a compromis peste un sfert din culturile de cereale din acest
    an – avertizează reprezentanţii fermierilor. Cele mai afectate sunt culturile
    de porumb, soia, grâu, rapiţă, floarea-soarelui, dar şi legumele si fructele. Fermierii estimează pierderi de peste două
    miliarde de euro, sumă care ar putea creşte, dacă temperaturile se menţin
    ridicate şi nu va ploua. Şisistemul de irigaţii, distrus în
    proporţie de 90%, are nevoie de reabilitare. În prezent, sunt irigabile doar
    300 de mii de hectare, faţă de 3,3
    milioane de hectare câte erau în 1989. Ministerul Agriculturii spune
    că ar fi nevoie de 1 miliard de euro pentru a repune pe picioare sistemul
    naţional de irigaţii şi speră să o facă din fonduri europene. Reprezentanţii celor mai importante asociaţii ale
    producătorilor agricoli din România vor analiza, luni, 17 august, la Ministerul
    Agriculturii, efectele secetei asupra culturilor agricole şi principalele
    soluţii pentru diminuarea pagubelor înregistrate din cauza acestui fenomen. Seceta a afectat, în egală măsură, şi
    traficul navelor pe Dunăre, care se desfăşoară cu dificultate. Apa a scăzut
    îngrijorător de mult şi navigaţia a fost restricţionată. Transportatorii maritimi sunt obligaţi să reducă
    mult viteza de deplasare, mai ales în punctele critice. Apoi, din cauza îngustării căii de navigaţie, pe unele segmente,
    navele sunt nevoite să aştepte pentru a traversa zona. În Delta pe care Dunărea o formează la vărsarea
    în Marea Neagră, zeci de canale sunt colmatate şi sute de exemplare de peşti au
    murit din cauza nivelului mic al apei şi a temperaturilor ridicate. Situaţia nu se va îmbunătăţi în perioada următoare,
    întrucât prognoza hidrologilor indică o scădere continuă a nivelului fluviului
    pentru încă cel puţin o săptămână.



    Inflaţia anuală la un nou minim istoric



    Inflaţia anuală în România s-a menţinut în teritoriu
    negativ în iulie, la minus 1,7%,şi a atins un nou minim istoric în ultimii 25 de
    ani, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică. Motor al creşterii economice româneşti, consumul a
    fost potenţat de ieftinirile din luna iulie la alimente, al căror preţ a scăzut, în medie, cu 1,17% faţă
    de luna precedentă şi cu 7,25% faţă de luna
    similară din 2014. În privinţa mărfurilor nealimentare, preţurile au urcat în
    iulie, faţă de iunie, cu 0,48% şi cu 1,26% comparativ cu iulie 2014.Datele INSrelevă o ieftinire importantă doar la medicamente şi
    la articole medicale, în timp ce o creştere semnificativă s-a înregistrat la
    gaze.Şi tarifele la servicii
    s-au majorat în iulie, cu 0,09% faţă de luna iunie, şi cu 2,20% comparativ cu
    luna similară a anului trecut.



    Discuţii privind Codul Fiscal şi
    o nouă lege a salarizării în sectorul public



    Premierul român, Victor Ponta, a reafirmat că măsurile de relaxare fiscală
    prevăzute în noul Cod Fiscal sunt sustenabile, iar impactul aplicării lor poate
    fi amortizat datorită creşterii economice, dar şi ca urmare a colectării mai
    eficiente a taxelor. În schimb, el susţine că, dacă noul Cod nu va fi votat în
    Parlament, angajaţii din sectorul public nu vor putea beneficia de o nouă lege
    a salarizării.În opinia sa, actuala dispută asupra Codului este una
    sută la sută politică.Ponta a răspuns, astfel, numeroaselor critici şi
    avertismente legate de sustenabilitatea măsurilor de relaxare fiscală venite
    din partea preşedintelui, guvernatorului Băncii Naţionale, dar şi a unor
    reprezentanţi ai creditorilor internaţionali ai României (FMI şi Comisia
    Europeană). Aceştia au atras atenţia că aplicarea concomitentă a unor astfel de măsuri poate produce grave
    dezechilibre macroeconomice. Noul Cod Fiscal trimis pe 17 iulie de şeful
    statului Klaus Iohannis spre reexaminare Parlamentului va fi reanalizat, într-o
    sesiune extraordinară, la sfârşitul lunii. Înaintea acestei sesiuni, partidele
    parlamentare au acceptat, după dispute aprinse, să aibă consultări pe tema
    Codului.



    Anunţ surprinzător al
    Casei Regale din România


    Regele Mihai i-a retras nepotului
    său Nicolae titlul de ‘Principe al României’, calificativul de ‘Alteţă Regală’
    şi l-a exclus din Linia de Succesiune la Coroana României – s-a anunţat,
    luni, la Bucureşti. Fostul suveran i-a
    conferit aceste titluri în 2010. Nicolae, a afirmat, într-un comunicat,
    că îşi asumă această decizie şi o consideră binevenită. El a explicat că
    poziţiile pe care le deţinea îi impuneau un mod de viaţă pe care l-a găsit
    dificil de acceptat. Nicolae, în vârstă de 30 de ani, era al treilea în linia
    de succesiune la Coroana României, după
    Principesa Margareta şi Principesa Elena (mama sa). Obligat de comunişti să
    abdice, Regele Mihai – ultimul suveran român – a luat calea exilului în 1948.
    S-a stabilit în Elveţia, de unde a revenit în ţară după Revoluţia
    anti-totalitară din 1989.



    Fonduri europene pentru
    refugiaţi şi securizarea frontierelor



    Comisia Europeană a aprobat, săptămâna aceasta, alocarea
    a 2,4 miliarde de euro pe perioada 2014-2020 pentru a sprijini 19 ţări, între
    care şi România, să-şi securizeze frontierele şi să-şi amelioreze capacităţile de primire a refugiaţilor. Principalii beneficiari sunt Italia şi Grecia, ţări
    care de la începutul anului se confruntă cu un aflux de solicitanţi de azil,
    proveniţi în special din Orientul Mijlociu şi Africa. România va primi aproape 100 de milioane de euro.Ţările
    europene care fac faţă în prima linie acestui val de migraţie au solicitat ca
    şi ceilalţi membri ai Uniunii să împartă povara. Comisia Europeană a făcut un
    nou apel către statele membre să accepte redistribuirea numărului de refugiaţi.
    Potrivit celui mai recent bilanţ al
    Înaltului Comisariat ONU pentru refugiaţi, peste 224 de mii de imigranţi au
    ajuns în Europa prin Marea Mediteraneană de la începutul anului.

  • Discuţii privind salarizarea bugetarilor

    Discuţii privind salarizarea bugetarilor

    In urma cu trei ani, guvernul de la Bucuresti a redactat o lege-cadru a salarizarii unitare, care stabilea un raport intre salariul de baza minim si cel maxim de 1 la 15, limita numarul de clase de salarizare la 110 si plafona primele si sporurile la maximum 30% din salariul de baza. Din cauza constrângerilor financiare, salariile bugetarilor nu au mai putut fi stabilite insa conform acelei legi, astfel că au rămas aceleaşi dezechilibre, cu un raport între salariul de bază minim şi cel maxim de 1 la 35, cu peste 400 clase de salarizare şi o pondere a sporurilor şi primelor de 51% din câştigul salarial.



    Guvernul lucreaza acum la o noua lege a salarizării din sectorul public. Ea prevede ca salariile bugetarilor să includă o sumă fixă, dar şi o parte variabilă, care va depinde de performanţele profesionale individuale ale angajaţilor si de incadrarea in cheltuielile de personal alocate fiecarui ordonator principal de credite.



    In Romania, numărul angajaţilor din sectorul bugetar se ridică la 1,2 milioane de persoane. Prin noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice, lefurile de bază pentru fiecare clasă de salarizare vor fi determinate ca valori nominale folosind un coeficient de 800 lei, corespunzător salariului minim brut pe ţară, la 1 iulie, iar diferenţa dintre două clase de salarizare succesive va fi păstrată la 2,5%. Totodata, cuantumul sporurilor, primelor, compensaţiilor şi indemnizaţiilor va fi stabilit astfel încât, împreună cu salariile de bază să nu depăşească creşterile salariale prevăzute pentru fiecare an în parte prin legile anuale speciale.



    Guvernantii considera ca noua lege va fi mai buna decat precedenta, in timp ce altii sunt de parere ca aceasta urmăreşte tăieri de salarii.



    Fostul ministru al muncii, Sulfina Barbu, vicepresedinte al PDL, in opozitie, cere explicaţii cu privire la modul în care poate fi aplicată legea. Sulfina Barbu: “Trebuie să explice guvernul actual cum va declasifica un funcţionar care astăzi ocupă o anumită funcţie, are un statut, are o vechime, are o clasificare deja în listă. Noi considerăm că este ilegal să declasifici un funcţionar şi să-l duci la o categorie inferioară.”



    Nemulţumite de acest proiect sunt şi cadrele didactice care au depus la guvern sute de petiţii cu zeci de mii de semnături, pentru deblocarea posturilor şi modificarea grilei de salarizare în învăţământ, astfel încât sporul de vechime să nu mai fie inclus în salariul de încadrare. De asemenea, cadrele medicale considera noua oferta a guvernului inutila pentru sectorul sanitar si anunta declansarea unor actiuni sindicale de protest, in luna septembrie. România are circa 40 de mii de medici, dar, din cauza salariilor mici, numai în primele trei luni ale anului au plecat din ţară aproape 600 de cadre.