Ministerul Muncii de
la Bucureşti a început, luni, discuţii cu sindicatele asupra legii salarizării
unitare. Ministrul de resort, Lia Olguţa Vasilescu, a precizat că actul
normativ ar urma să fie finalizat în iulie, aşa cum este prevăzut în programul
de guvernare al Cabinetului PSD-ALDE. Ea a declarat, recent, că, până în 2020,
salariile de până la 4.000 de lei se vor dubla, iar cele care depăşesc acest
prag vor fi majorate cu 45%. Ministrul Lia Olguţa Vasilescu a mai precizat că,
de la 1 iulie, va creşte punctul de pensie la o mie de lei.
Preţurile locuinţelor
din România vor
creşte uşor şi în acest an, dar cu o rată sub media din Uniunea Europeană,
apreciază analiştii pieţei imobiliare care s-au întâlnit, luni, la o conferinţă
de profil. Adrian Erimescu, reprezentantul unei platforme online de
monitorizare a pieţei imobiliare din ţară, a prezentat un clasament al celor
mai scumpe oraşeîn funcţie de preţurile cerute pentru
construcţiile imobliare. Astfel, preţurile medii cerute în principalele şase
oraşe din România în ultimul trimestru din 2016 sunt 1230 de euro/metru
pătrat în Cluj, care este astfel cel mai scump oraş din România. Este urmat de
Bucureşti, cu 1160 de euro pe metru pătrat, Timişoara 1020 de euro/metru
pătrat, Constanta, cu 960 de euro/mp, Braşov 910 euro pe metru pătrat şi Iaşi
880 euro pe mp.
Doar jumatate dintre români utilizează cu regularitate internetul, iar dintre aceştia mulţi evită cumpărăturile şi plăţile online, potrivit celui mai recent raport al Comisiei Europene privind economia digitală. In
clasamentul european al indexului economiei şi societăţii digitale (DESI) 2017,
România este pe ultimul loc în UE. Indexul măsoara 5 parametri ai dezvoltarii
digitale a unei ţări: conectivitatea, resursa umană, gradul de utilizare a
internetului, integrarea tehnologiei digitale, serviciile publice digitale. Danemarca, Finlanda, Suedia şi Olanda au cele
mai avansate economii digitale din UE, în timp ce România, Bulgaria, Grecia şi
Italia au cele mai scăzute scoruri DESI – arată raportul CE. In privinţa
integrării tehnologiei digitale de către afaceri, firmele din România, Polonia
şi Bulgaria erau rămase cel mai în urmă, în 2016, în timp ce afacerile din
Danemarca, Irlanda şi Finalnda erau cele mai avansate.
Italia şi Spania
rămân ţările cu cea mai numeroasă comunitate de imigranţi români din UE, releva
un studiu publicat de Ziarul Romanesc (Germania). Pe locurile următoare se află
Germania şi Marea Britanie Studiul arată
că, în special în Italia şi Spania, românii se mulţumesc cu slujbe mai puţin
importante ca cele avute acasă, cel puţin în prima perioadă după sosire.
Câştigurile salariale sunt, însă, în peste 90% din cazuri mai mari ca cele din
ţară. În Germania şi Marea Britanie se observă o migraţie într-o proporţie mai
mare a românilor cu înaltă calificare, cuplată cu un val al românilor care au
părăsit Spania în momentul în care această ţară a intrat în criză. Un raport al
Naţiunilor Unite arată că, după valurile masive de emigranţi din România care
au profitat de deschiderea graniţelor, în 2007, fluxul plecărilor a rămas
constant. În perioada 2010-2015, România a pierdut
aproximativ 437.000 de locuitori ca urmare a migraţiei. Se estimează că aproape
3,5 milioane de români sunt plecaţi din ţară. Din 2006 până în 2015, românii
din străinătate au trimis acasă 52 de miliarde de euro, o sumă care depăşeşte
cu 11 miliarde valoarea investiţiilor
străine.