De câţiva ani a crescut
interesul românilor de a petrece
Revelionul în stradă, urmărind spectacolele din locurile publice şi focurile de artificii. Sunt însă şi români care preferă să petreacă noaptea de Revelion acasă sau la restaurant, în jurul mesei pe
care sunt aduse diferite preparate tradiţionale pentru această noapte specială.
Pe lângă brad, locuinţa este decorată cu crenguţe de vâsc despre care se spune
că aduc noroc. Masa festivă de Revelion începe după ora 21, iar musafirii sunt
îmbiaţi cu diverse aperitive precum ouă umplute, salată boeuf, brânzeturi,
preparate din carne de porc şi piftie.
Ouăle umplute reprezintă unul
dintre aperitivele mesei de Revelion. Acest aperitiv este uşor de preparat.
Avem nevoie de 10 ouă pentru umplut şi de un altul pentru maioneză, iar pentru
umplutură folosim pate de ficat sau brânză. Se lasă ouăle la fiert până se fac
tari şi, până se răcesc, se pregăteşte maioneza din gălbenuşul unui ou crud,
care se amestecă cu puţin muştar şi cu ulei care se adaugă puţin câte puţin
până când obţinem cantitatea dorită. Apoi, se taie ouăle în jumătate, pe lung,
iar gălbenuşurile vor fi amestecate cu pateul, cu puţin piper măcinat şi cu
sare după gust. Cu acest amestec vor fi umplute jumătăţile de ou, după care vor
fi puse pe un platou şi ornate cu maioneză şi, eventual, cu o frunză de
pătrunjel.
O altă vedetă a mesei
festive de Anul Nou este salata boeuf, care are la bază o salată germană
amestecată cu maioneză şi care a fost modificată, se pare, în secolul al
19-lea, în bucătăriile boierilor din partea sudică a României. Pentru a pregăti
salata de boeuf, avem nevoie de carne de vită şi cartofi în cantităţi egale, de
câţiva castraveţi muraţi şi de câţiva gogoşari muraţi în oţet, de o conservă de
mazăre, de câţiva morcovi şi de maioneză. Se fierb cartofii, morcovii şi
carnea, având grijă ca legumele să nu se sfărâme, iar după ce se răcesc se taie
în cuburi foarte mici, la fel ca şi castraveţii şi gogoşarii. Toate acestea se
amestecă într-un castron împreună cu maioneza după care totul se răstoarnă pe
un platou unde i se dă forma unui tort, acoperit cu un strat subţire de
maioneză. Se ornează cu felii subţiri de gogoşari şi castraveţi, cu rondele de
morcov şi cu rondele provenite dintr-un ou fiert. În Germania există o salată
asemănătoare, cu un amestec de carne, legume fierte, sfeclă roşie, ceapă şi
castraveţi muraţi, cunoscută în România sub denumirea de salată berlineză.
După aceste aperitive, pe masa festivă de Revelion
sunt aduse felurile principale, precum sarmalele, friptura şi cârnaţii din
carne de porc cu garnitură de varză călită. Tradiţia de a mânca preparate pe
bază de carne de porc este întâlnită în mai multe tări precum Spania, Austria,
Germania, Italia sau Ungaria. În multe ţări se servesc purceluşi de lapte, iar
în Austria pe masa de Revelion se află purceluşi de marţipan, iar toate acestea
pentru că tradiţia de a mânca de Anul Nou preparate din carne de porc se
bazează pe credinţa că porcul simbolizează progresul şi prosperitatea.
Cozonacul şi plăcinta cu
răvaşe reprezintă, de obicei, desertul mesei de Revelion. Plăcinta cu răvaşe este
cu brânză dulce şi cu stafide, dar în interior se află şi bileţele pe care sunt
scrise diferite mesaje. Fiecare mesean care va servi această plăcintă va
descoperi o predicţie pentru anul care vine sau un amănunt care îl
caracterizează. Pentru că este ultima rubrică gastronomică din acest an, nu ne
rămâne decât să vă urăm Poftă bună şi La mulţi ani!.
