Românii
sunt din ce în ce mai interesați să petreacă Revelionul în stradă, urmărind
spectacolele din locurile publice şi focurile de artificii. Sunt însă şi români
care aleg să petreacă noaptea de Revelion în stațiunile montane sau în cele
balneoclimaterice, la rude, la prieteni sau acasă. Pe lângă bradul de Crăciun, în casa în care este
organizată petrecerea de Revelion trebuie să fie ramuri de vâsc, o plantă
semiparazită care se dezvoltă pe crengile copacilor, dar despre care se spune
că aduce noroc. Petrecerea începe, de obicei, la ora 21 şi se încheie spre
dimineaţă, iar pe masa festivă de Revelion sunt aduse pe rând aperitive reci şi
calde, felul principal, iar la final desert, toate acestea fiind stropite cu
băuturi alcoolice şi non-alcoolice. Desigur, nu lipsește vinul spumant, servit
la trecere în Noul An.
Pe platourile cu aperitive
se află preparate din carne de porc și brânzeturi. Există și preparate
specifice, precum ouăle umplute, salata boeuf și piftia de porc, de pasăre sau
chiar de pește. Ouăle umplute sunt, de fapt, jumătăţi de ou care, după
fierbere, sunt umplute cu pateu de ficat, acoperite cu maioneză şi ornate cu
frunze de pătrunjel.
Salata boeuf a fost inventată în bucătăriile boierilor din
Valahia și are la bază o salată germană, un amestec de carne mărunțită, legume
fierte, sfeclă roșie, ceapă, castraveți murați și maioneză. Pentru a pregăti
salata de boeuf, avem nevoie de carne de vită și cartofi în cantități egale, de
câțiva castraveți murați și de câțiva gogoșari murați în oțet, de o conservă de
mazăre, de câțiva morcovi și de maioneză. Se fierb cartofii, morcovii și
carnea, având grijă ca legumele să nu se sfărâme, iar după ce se răcesc se taie
în cuburi foarte mici, la fel ca și castraveții și gogoșarii. Toate acestea se
amestecă într-un castron împreună cu maioneza după care totul se răstoarnă pe
un platou unde i se dă forma unui tort, acoperit cu un strat subțire de
maioneză. Se ornează cu felii subțiri de gogoșari și castraveți, cu rondele de
morcov și cu rondele provenite dintr-un ou fiert.
După astfel de aperitive, pe masa festivă de
Revelion se vor afla felurile principale de mâncare precum sarmalele, friptura
şi cârnaţii din carne de porc cu garnitură de varză călită. Tradiţia de a mânca
preparate pe bază de carne de porc este întâlnită în mai multe țări precum
Spania, Austria, Germania, Italia sau Ungaria. În multe ţări se servesc
purceluşi de lapte, iar în Austria pe masa de Revelion se află purceluşi de
marţipan, iar toate acestea pentru că tradiţia de a mânca de Anul Nou preparate
din carne de porc se bazează pe credinţa că porcul simbolizează progresul şi
prosperitatea.
Cozonacul umplut cu cremă
de nuci şi cu rahat, îngheţata, salata de fructe, o felie de tort sau
combinații ale acestor deserturi încheie masa de Revelion. Un preparat specific
petrecerii de Revelion este plăcinta cu răvaşe. Plăcinta este umplută cu brânză
dulce și stafide, dar conține și bilete de hârtie, pe care sunt scrise diferite
mesaje. Fiecare participant la petrecerea de Revelion primește un răvaș,
descoperind o predicţie pentru anul care tocmai a început.