Radio România Internațional

Tag: salata de vinete

  • Gustări şi mâncăruri din vinete

    Gustări şi mâncăruri din vinete

    În perioada verii,
    vinetele sunt nelipsite din alimentaţia românilor, fiind consumate în special
    sub formă de salată. Vinetele coapte pe jar sau pe plită se transformă uşor în
    salată sau umplutură pentru diferite alte legume. Tăiate în felii şi rumenite
    în tigaie, împănate sau umplute şi introduse în cuptor, cu diferite sosuri,
    acestea sunt câteva dintre modalităţile prin care vinetele se transformă în delicioase
    aperitive sau mâncăruri. Vinetele au ajuns în spaţiul românesc odată cu
    expansiunea otomană în Europa. În bucătăriile statelor din Balcani au pătruns
    diferite preparate şi mâncăruri din vinete, unele dintre ele având denumiri
    comune, precum musacaua.


    Salata
    de vinete este un excelent aperitiv, pentru această perioadă toridă. Vinetele
    trebuie coapte pe plită şi, după ce au fost curăţate de coajă, sunt lăsate la
    scurs, pe un fund de lemn, aşezat înclinat sau, pur şi simplu, într-o
    strecurătoare. În continaure, se mărunţesc, se adaugă puţin ulei şi se amestecă
    până când se transformă într-o pastă. Se mai adaugă o ceapă tocată mărunt şi
    sare după gust, iar la final salata poate fi decorată cu felii de roşii şi
    ţinută la rece înainte de a fi servită. Vinetele coapte pot fi amestecate cu
    pastă din dovlecei fierţi sau cu maioneză şi cu puţin mujdei de usturoi şi
    servite tot ca salată. De asemenea, această pastă de vinete poate fi utilizată
    pentru alte aperitive precum roşii umplute cu vinete sau ardei umpluţi cu
    vinete.


    În ceea ce priveşte
    mâncărurile din vinete, cea mai răspândită este musacaua, pregătită în cuptor
    şi alcătuită din straturi de vinete şi de carne de porc, vită sau oaie, la care
    se adaugă şi roşii. În partea sudică a României am întâlnit o mâncare cu
    denumire de origine: mâncare oltenească de vinete. Avem nevoie de jumătate de
    kg de carne de vită, de câteva vinete şi de câteva roşii, de o căpăţână de usturoi
    şi de o legătură de mărar. Vinetele trebuie tăiate în felii, date cu puţină
    sare şi apoi lăsate la scurs, după care se prăjesc în ulei. Carnea, tăiată în
    cubuleţe, se rumeneşte uşor în ulei şi se stinge cu puţină apă, după care se
    adaugă feliile de vinete, roşiile, tăiate în cubuleţe şi usturoiul tocat
    mărunt. Se mai adaugă puţin suc de roşii, mărarul, tocat mărunt şi se
    potriveşte de sare. După ce fierbe puţin, vasul în care am pregătit aşa-numita mâncare oltenească de vinete se dă
    la cuptor, pentru ca să mai scadă puţin sosul din ea. Într-o variantă mai
    veche, pentru această mâncare era pregătit un sos. O ceapă tocată mărunt era
    rumenită în puţin unt încins, adăugam şi făină, după care se stingea cu supă.
    Se turna suc de roşii şi se lăsa la fiert până când începea să se îngraşe, după
    care acest sos era turnat peste amestecul de carne şi de vinete pentru a
    desăvârşi această mâncare pregătită probabil pe vremuri la curţile boiereşti.

  • Gustări şi mâncăruri din vinete

    Gustări şi mâncăruri din vinete

    În perioada verii,
    vinetele sunt nelipsite din alimentaţia românilor, fiind consumate în special
    sub formă de salată. Vinetele coapte pe jar sau pe plită se transformă uşor în
    salată sau umplutură pentru diferite alte legume. Tăiate în felii şi rumenite
    în tigaie, împănate sau umplute şi introduse în cuptor, cu diferite sosuri,
    acestea sunt câteva dintre modalităţile prin care vinetele se transformă în delicioase
    aperitive sau mâncăruri. Vinetele au ajuns în spaţiul românesc odată cu
    expansiunea otomană în Europa. În bucătăriile statelor din Balcani au pătruns
    diferite preparate şi mâncăruri din vinete, unele dintre ele având denumiri
    comune, precum musacaua.


    Salata
    de vinete este un excelent aperitiv, pentru această perioadă toridă. Vinetele
    trebuie coapte pe plită şi, după ce au fost curăţate de coajă, sunt lăsate la
    scurs, pe un fund de lemn, aşezat înclinat sau, pur şi simplu, într-o
    strecurătoare. În continaure, se mărunţesc, se adaugă puţin ulei şi se amestecă
    până când se transformă într-o pastă. Se mai adaugă o ceapă tocată mărunt şi
    sare după gust, iar la final salata poate fi decorată cu felii de roşii şi
    ţinută la rece înainte de a fi servită. Vinetele coapte pot fi amestecate cu
    pastă din dovlecei fierţi sau cu maioneză şi cu puţin mujdei de usturoi şi
    servite tot ca salată. De asemenea, această pastă de vinete poate fi utilizată
    pentru alte aperitive precum roşii umplute cu vinete sau ardei umpluţi cu
    vinete.


    În ceea ce priveşte
    mâncărurile din vinete, cea mai răspândită este musacaua, pregătită în cuptor
    şi alcătuită din straturi de vinete şi de carne de porc, vită sau oaie, la care
    se adaugă şi roşii. În partea sudică a României am întâlnit o mâncare cu
    denumire de origine: mâncare oltenească de vinete. Avem nevoie de jumătate de
    kg de carne de vită, de câteva vinete şi de câteva roşii, de o căpăţână de usturoi
    şi de o legătură de mărar. Vinetele trebuie tăiate în felii, date cu puţină
    sare şi apoi lăsate la scurs, după care se prăjesc în ulei. Carnea, tăiată în
    cubuleţe, se rumeneşte uşor în ulei şi se stinge cu puţină apă, după care se
    adaugă feliile de vinete, roşiile, tăiate în cubuleţe şi usturoiul tocat
    mărunt. Se mai adaugă puţin suc de roşii, mărarul, tocat mărunt şi se
    potriveşte de sare. După ce fierbe puţin, vasul în care am pregătit aşa-numita mâncare oltenească de vinete se dă
    la cuptor, pentru ca să mai scadă puţin sosul din ea. Într-o variantă mai
    veche, pentru această mâncare era pregătit un sos. O ceapă tocată mărunt era
    rumenită în puţin unt încins, adăugam şi făină, după care se stingea cu supă.
    Se turna suc de roşii şi se lăsa la fiert până când începea să se îngraşe, după
    care acest sos era turnat peste amestecul de carne şi de vinete pentru a
    desăvârşi această mâncare pregătită probabil pe vremuri la curţile boiereşti.

  • Aperitive din vinete

    Aperitive din vinete

    Trebuie alese
    câteva vinete de mărime potrivită şi cu o formă regulată pentru a fi mai uşor
    de copt pe plită. Trebuie să fie şi proaspete, adică să aibă o culoare închisă,
    şi lucioase pentru că, dacă sunt îmbătrânite, pot deveni amare. Bine spălate şi
    şterse de apă, vinetele se pun pe plită şi rotite periodic pentru a se coace
    uniform. Când coaja s-a înnegrit, iar interiorul s-a înmuiat, vinetele trebuie
    luate de pe plită şi lăsate să se răcească, atât cât să poată fi curăţate de
    coajă. După aceea, vinetele sunt lăsate la scurs pe un fund de lemn înclinat
    sau într-o strecurătoare. Urmează mărunţirea acestora cu un tocător de lemn sau
    chiar în mixer până când se transformă într-o pastă. Sunt puse apoi în vasul în
    care vor fi servite, sunt frecate cu puţin ulei, se adaugă o ceapă tocată
    mărunt şi sare după gust, iar la final salata este decorată cu felii de roşii
    şi ţinută la frigider. Este recomandată consumarea salatei de vinete împreună
    cu ardei copţi. Vinetele coapte pot fi amestecate cu pastă din dovlecei fierţi
    sau cu maioneză şi cu puţin mujdei de usturoi şi servite tot ca salată. De
    asemenea, această pastă de vinete poate fi folosită pentru alte aperitive,
    precum roşii umplute cu vinete sau ardei umpluţi cu vinete.


    Vinetele pane reprezintă un alt
    aperitiv care necesită un timp redus de pregătire. Trebuie alese vinete tinere,
    cu coajă lucioasă. După ce au fost spălate şi curăţate de coajă, vinetele sunt
    tăiate rondele peste care se pune puţină sare, după care sunt lăsate puţin la
    scurs. Rondele de vinete sunt trecute apoi prin făină şi apoi prăjite în ulei.
    Peste feliile prăjite de vinete se toarnă puţin mujdei de usturoi şi, pentru un
    plus de aromă, se presară busuioc, proaspăt sau conservat. Acest aperitiv poate
    fi consumat cald sau rece.


    O variantă mai simplă
    este cea de vinete prăjite,
    cu mujdei. Vinetele sunt curăţate de coajă, tăiate rondele în felii subţiri, cu
    o grosime de jumătate de cm, însă de această dată nu mai sunt trecute prin
    făină, ci sunt puse direct în tigaia cu ulei încins. Prăjim feliile pe ambele
    părţi, după care le scoatem din tigaie cu o spumieră, le scurgem de ulei şi le
    aranjăm pe un platou. Separat, curăţăm câţiva căţei de usturoi, îi pisăm şi îi
    amestecăm cu mărar tocat şi cu puţin ulei. Turnăm acest amestec peste rondelele
    de vinete. Într-o variantă mai elaborată, acest preparat poartă denumirea de
    vinete a la grec. Usturoiul pisat se pune împreună cu câteva roşii, tăiate
    cubuleţe într-un vas cu puţină apă şi se lasă la fiert circa un sfert de oră.
    Spre final, adăugăm o legătură de frunze de pătrunjel, tocate mărunt şi puţin
    ulei. Acest sos este turnat apoi peste feliile de vinete de pe platou.

  • Aperitive din vinete

    Aperitive din vinete

    Trebuie alese
    câteva vinete de mărime potrivită şi cu o formă regulată pentru a fi mai uşor
    de copt pe plită. Trebuie să fie şi proaspete, adică să aibă o culoare închisă,
    şi lucioase pentru că, dacă sunt îmbătrânite, pot deveni amare. Bine spălate şi
    şterse de apă, vinetele se pun pe plită şi rotite periodic pentru a se coace
    uniform. Când coaja s-a înnegrit, iar interiorul s-a înmuiat, vinetele trebuie
    luate de pe plită şi lăsate să se răcească, atât cât să poată fi curăţate de
    coajă. După aceea, vinetele sunt lăsate la scurs pe un fund de lemn înclinat
    sau într-o strecurătoare. Urmează mărunţirea acestora cu un tocător de lemn sau
    chiar în mixer până când se transformă într-o pastă. Sunt puse apoi în vasul în
    care vor fi servite, sunt frecate cu puţin ulei, se adaugă o ceapă tocată
    mărunt şi sare după gust, iar la final salata este decorată cu felii de roşii
    şi ţinută la frigider. Este recomandată consumarea salatei de vinete împreună
    cu ardei copţi. Vinetele coapte pot fi amestecate cu pastă din dovlecei fierţi
    sau cu maioneză şi cu puţin mujdei de usturoi şi servite tot ca salată. De
    asemenea, această pastă de vinete poate fi folosită pentru alte aperitive,
    precum roşii umplute cu vinete sau ardei umpluţi cu vinete.


    Vinetele pane reprezintă un alt
    aperitiv care necesită un timp redus de pregătire. Trebuie alese vinete tinere,
    cu coajă lucioasă. După ce au fost spălate şi curăţate de coajă, vinetele sunt
    tăiate rondele peste care se pune puţină sare, după care sunt lăsate puţin la
    scurs. Rondele de vinete sunt trecute apoi prin făină şi apoi prăjite în ulei.
    Peste feliile prăjite de vinete se toarnă puţin mujdei de usturoi şi, pentru un
    plus de aromă, se presară busuioc, proaspăt sau conservat. Acest aperitiv poate
    fi consumat cald sau rece.


    O variantă mai simplă
    este cea de vinete prăjite,
    cu mujdei. Vinetele sunt curăţate de coajă, tăiate rondele în felii subţiri, cu
    o grosime de jumătate de cm, însă de această dată nu mai sunt trecute prin
    făină, ci sunt puse direct în tigaia cu ulei încins. Prăjim feliile pe ambele
    părţi, după care le scoatem din tigaie cu o spumieră, le scurgem de ulei şi le
    aranjăm pe un platou. Separat, curăţăm câţiva căţei de usturoi, îi pisăm şi îi
    amestecăm cu mărar tocat şi cu puţin ulei. Turnăm acest amestec peste rondelele
    de vinete. Într-o variantă mai elaborată, acest preparat poartă denumirea de
    vinete a la grec. Usturoiul pisat se pune împreună cu câteva roşii, tăiate
    cubuleţe într-un vas cu puţină apă şi se lasă la fiert circa un sfert de oră.
    Spre final, adăugăm o legătură de frunze de pătrunjel, tocate mărunt şi puţin
    ulei. Acest sos este turnat apoi peste feliile de vinete de pe platou.

  • Aperitive şi mâncăruri din vinete

    Aperitive şi mâncăruri din vinete

    În perioada verii,
    vinetele sunt nelipsite din alimentaţia românilor, fiind consumate în special
    sub formă de salată. Vinetele coapte pe jar sau pe plită se transformă uşor în
    salată sau umplutură pentru diferite alte legume. Tăiate în felii şi rumenite
    în tigaie, împănate sau umplute şi introduse în cuptor, cu diferite sosuri,
    acestea sunt câteva dintre modalităţile prin care vinetele se transformă în delicioase
    aperitive sau mâncăruri. Vinetele au pătruns în spaţiul românesc odată cu
    expansiunea otomană în Europa. Mai mult decât atât, turcii au răspândit în
    Balcani şi reţete de preparare a vinetelor, precum şi denumiri comune de
    mâncăruri precum musacaua.


    Salata
    de vinete     constituie un excelent aperitiv. Trebuie alese câteva
    vinete de mărime potrivită şi cu o formă regulată pentru a fi mai uşor de copt
    pe plită. Trebuie să fie şi proaspete, adică să aibă o culoare închisă, şi
    lucioase pentru că, dacă sunt îmbătrânite, pot deveni amare. Bine spălate şi
    şterse de apă, vinetele se pun pe plită şi se rotesc periodic pentru a se coace
    uniform. Când coaja s-a înnegrit, iar interiorul s-a înmuiat, vinetele trebuie
    luate de pe plită şi lăsate să se răcească, atât cât să poată fi curăţate de
    coajă.

    După aceea, sunt lăsate la scurs pe un fund de lemn înclinat
    sau într-o strecurătoare. Urmează mărunţirea acestora cu un tocător de lemn sau
    chiar în mixer până când se transformă într-o pastă. Sunt puse apoi în vasul în
    care vor fi servite, sunt frecate cu puţin ulei, se adaugă o ceapă tocată
    mărunt şi sare după gust, iar la final salata este decorată cu felii de roşii
    şi ţinută la frigider.

    Vinetele coapte pot fi amestecate cu pastă din dovlecei
    fierţi sau cu maioneză şi cu puţin mujdei de usturoi şi servite tot ca salată.
    De asemenea, această pastă de vinete poate fi utilizată pentru alte aperitive.
    Astfel, pot fi servite roşii umplute cu vinete sau ardei umpluţi cu vinete. Este
    recomandată consumarea salatei de vinete împreună cu ardei copţi.


    Vinetele pane reprezintă un alt
    aperitiv care necesită un timp redus de pregătire. Trebuie alese vinete tinere,
    cu coajă lucioasă. După ce au fost spălate şi curăţate de coajă, vinetele sunt
    tăiate rondele peste care se pune puţină sare, fiind lăsate puţin la scurs.
    Rondele de vinete sunt trecute apoi prin făină şi prăjite în ulei. Peste
    feliile prăjite de vinete se toarnă puţin mujdei de usturoi şi, pentru un plus
    de aromă, se presară busuioc, proaspăt sau conservat. Acest aperitiv poate fi
    consumat cald sau rece.


    Vinetele
    pot fi pregătite în diferite variante şi la cuptor, cea mai populară fiind
    musacaua, un amestec de vinete, tăiate felii şi de carne tocată de porc, vită
    sau oaie, cu roşii şi condimente. O altă mâncare exclusiv vegetală, pregătită
    în cuptor, şi-a păstrat şi denumirea turcească. Vinetele, tăiate pe lung în
    jumătate, sunt umplute cu un amestec de legume călite: roşii, ceapă, ardei gras
    şi usturoi. Se numeşte imambayaldî – care ar însemna imamul a leşinat …
    probabil de plăcere după ce a consumat-o. Legumele pot fi înlocuite cu brânză
    rasă sau sfărâmată.

  • Aperitive şi mâncăruri din vinete

    Aperitive şi mâncăruri din vinete

    În perioada verii,
    vinetele sunt nelipsite din alimentaţia românilor, fiind consumate în special
    sub formă de salată. Vinetele coapte pe jar sau pe plită se transformă uşor în
    salată sau umplutură pentru diferite alte legume. Tăiate în felii şi rumenite
    în tigaie, împănate sau umplute şi introduse în cuptor, cu diferite sosuri,
    acestea sunt câteva dintre modalităţile prin care vinetele se transformă în delicioase
    aperitive sau mâncăruri. Vinetele au pătruns în spaţiul românesc odată cu
    expansiunea otomană în Europa. Mai mult decât atât, turcii au răspândit în
    Balcani şi reţete de preparare a vinetelor, precum şi denumiri comune de
    mâncăruri precum musacaua.


    Salata
    de vinete     constituie un excelent aperitiv. Trebuie alese câteva
    vinete de mărime potrivită şi cu o formă regulată pentru a fi mai uşor de copt
    pe plită. Trebuie să fie şi proaspete, adică să aibă o culoare închisă, şi
    lucioase pentru că, dacă sunt îmbătrânite, pot deveni amare. Bine spălate şi
    şterse de apă, vinetele se pun pe plită şi se rotesc periodic pentru a se coace
    uniform. Când coaja s-a înnegrit, iar interiorul s-a înmuiat, vinetele trebuie
    luate de pe plită şi lăsate să se răcească, atât cât să poată fi curăţate de
    coajă.

    După aceea, sunt lăsate la scurs pe un fund de lemn înclinat
    sau într-o strecurătoare. Urmează mărunţirea acestora cu un tocător de lemn sau
    chiar în mixer până când se transformă într-o pastă. Sunt puse apoi în vasul în
    care vor fi servite, sunt frecate cu puţin ulei, se adaugă o ceapă tocată
    mărunt şi sare după gust, iar la final salata este decorată cu felii de roşii
    şi ţinută la frigider.

    Vinetele coapte pot fi amestecate cu pastă din dovlecei
    fierţi sau cu maioneză şi cu puţin mujdei de usturoi şi servite tot ca salată.
    De asemenea, această pastă de vinete poate fi utilizată pentru alte aperitive.
    Astfel, pot fi servite roşii umplute cu vinete sau ardei umpluţi cu vinete. Este
    recomandată consumarea salatei de vinete împreună cu ardei copţi.


    Vinetele pane reprezintă un alt
    aperitiv care necesită un timp redus de pregătire. Trebuie alese vinete tinere,
    cu coajă lucioasă. După ce au fost spălate şi curăţate de coajă, vinetele sunt
    tăiate rondele peste care se pune puţină sare, fiind lăsate puţin la scurs.
    Rondele de vinete sunt trecute apoi prin făină şi prăjite în ulei. Peste
    feliile prăjite de vinete se toarnă puţin mujdei de usturoi şi, pentru un plus
    de aromă, se presară busuioc, proaspăt sau conservat. Acest aperitiv poate fi
    consumat cald sau rece.


    Vinetele
    pot fi pregătite în diferite variante şi la cuptor, cea mai populară fiind
    musacaua, un amestec de vinete, tăiate felii şi de carne tocată de porc, vită
    sau oaie, cu roşii şi condimente. O altă mâncare exclusiv vegetală, pregătită
    în cuptor, şi-a păstrat şi denumirea turcească. Vinetele, tăiate pe lung în
    jumătate, sunt umplute cu un amestec de legume călite: roşii, ceapă, ardei gras
    şi usturoi. Se numeşte imambayaldî – care ar însemna imamul a leşinat …
    probabil de plăcere după ce a consumat-o. Legumele pot fi înlocuite cu brânză
    rasă sau sfărâmată.

  • Salată de vinete

    Salată de vinete

    Pe lângă roşii şi ardei, vinetele sunt nelipsite din alimentaţia românilor sub formă de salată în lunile călduroase de vară şi de mâncăruri mai mult sau mai puţin sofisticate în perioada toamnei. Coapte pe jar sau pe plită, vinetele se transformă uşor în salată sau umplutură pentru diferite alte legume. Tăiate în felii şi rumenite în tigaie, împănate sau umplute şi apoi introduse în cuptor, cu diferite sosuri, acestea sunt câteva dintre modalităţile prin care vinetele se transformă în delicioase aperitive sau mâncăruri. Vinetele au pătruns în spaţiul românesc odată cu expansiunea otomană în Europa. Mai mult decât atât, turcii au răspândit în Balcani şi reţete de preparare a vinetelor, precum şi denumiri comune de mâncăruri precum musacaua.



    Salata de vinete este un excelent aperitiv pentru această perioadă toridă, fiind uşor de preparat. Trebuie alese câteva vinete de mărime potrivită şi cu o formă regulată pentru a fi mai uşor de copt pe plită. Trebuie să fie şi proaspete, adică să aibă o culoare închisă, şi lucioase pentru că, dacă sunt îmbătrânite, pot deveni amare. Bine spălate şi şterse de apă, vinetele se pun pe plită şi rotite periodic pentru a se coace uniform. Când coaja s-a înnegrit, iar interiorul s-a înmuiat, vinetele trebuie luate de pe plită şi lăsate să se răcească, atât cât să poată fi curăţate de coajă. Pentru a se răci mai repede, le putem cresta astfel încât să se scurgă zeama din ele.



    După ce le-am îndepărta coaja şi cotorul, vinetele sunt lăsate la scurs pe un fund de lemn înclinat sau într-o strecurătoare. Urmează măruntirea acestora cu un tocător de lemn sau chiar în mixer până când se transformă într-o pastă. Le punem apoi în vasul în care vor fi servite şi le amestecăm cu puţin ulei, adaugăm o ceapă tocată mărunt şi sare după gust. Această pastă de vinete poate fi utilizată pentru a obţine alte aperitive car epot fi puse pe un platou rece. Astfel, cu această pastă de vinete putem umple roşii sau ardei.



    Salata poate fi decorată cu felii de roşii şi ţinută la frigider înainte de a fi consumată. Vinetele coapte pot fi amestecate cu pastă din dovlecei fierţi sau chiar cu maioneză şi cu puţin mujdei de usturoi. Astfel, pot fi servite tot ca salată. De asemenea, Este recomandată consumarea saletei de vinete împreună cu ardei copţi.

  • Salată de vinete

    Salată de vinete

    Pe lângă roşii şi ardei, vinetele sunt nelipsite din alimentaţia românilor sub formă de salată în lunile călduroase de vară şi de mâncăruri mai mult sau mai puţin sofisticate în perioada toamnei. Coapte pe jar sau pe plită, vinetele se transformă uşor în salată sau umplutură pentru diferite alte legume. Tăiate în felii şi rumenite în tigaie, împănate sau umplute şi apoi introduse în cuptor, cu diferite sosuri, acestea sunt câteva dintre modalităţile prin care vinetele se transformă în delicioase aperitive sau mâncăruri. Vinetele au pătruns în spaţiul românesc odată cu expansiunea otomană în Europa. Mai mult decât atât, turcii au răspândit în Balcani şi reţete de preparare a vinetelor, precum şi denumiri comune de mâncăruri precum musacaua.



    Salata de vinete este un excelent aperitiv pentru această perioadă toridă, fiind uşor de preparat. Trebuie alese câteva vinete de mărime potrivită şi cu o formă regulată pentru a fi mai uşor de copt pe plită. Trebuie să fie şi proaspete, adică să aibă o culoare închisă, şi lucioase pentru că, dacă sunt îmbătrânite, pot deveni amare. Bine spălate şi şterse de apă, vinetele se pun pe plită şi rotite periodic pentru a se coace uniform. Când coaja s-a înnegrit, iar interiorul s-a înmuiat, vinetele trebuie luate de pe plită şi lăsate să se răcească, atât cât să poată fi curăţate de coajă. Pentru a se răci mai repede, le putem cresta astfel încât să se scurgă zeama din ele.



    După ce le-am îndepărta coaja şi cotorul, vinetele sunt lăsate la scurs pe un fund de lemn înclinat sau într-o strecurătoare. Urmează măruntirea acestora cu un tocător de lemn sau chiar în mixer până când se transformă într-o pastă. Le punem apoi în vasul în care vor fi servite şi le amestecăm cu puţin ulei, adaugăm o ceapă tocată mărunt şi sare după gust. Această pastă de vinete poate fi utilizată pentru a obţine alte aperitive car epot fi puse pe un platou rece. Astfel, cu această pastă de vinete putem umple roşii sau ardei.



    Salata poate fi decorată cu felii de roşii şi ţinută la frigider înainte de a fi consumată. Vinetele coapte pot fi amestecate cu pastă din dovlecei fierţi sau chiar cu maioneză şi cu puţin mujdei de usturoi. Astfel, pot fi servite tot ca salată. De asemenea, Este recomandată consumarea saletei de vinete împreună cu ardei copţi.

  • Gustări şi mâncăruri din vinete

    Gustări şi mâncăruri din vinete

    În perioada verii, vinetele sunt nelipsite din alimentaţia românilor, fiind consumate în special sub formă de salată. Vinetele coapte pe jar sau pe plită se transformă uşor în salată sau umplutură pentru diferite alte legume. Tăiate în felii şi rumenite în tigaie, împănate sau umplute şi introduse în cuptor, cu diferite sosuri, acestea sunt câteva dintre modalităţile prin care vinetele se transformă în delicioase aperitive sau mâncăruri. Vinetele au pătruns în spaţiul românesc odată cu expansiunea otomană în Europa. Mai mult decât atât, turcii au răspândit în Balcani şi reţete de preparare a vinetelor, precum şi denumiri comune de mâncăruri precum musacaua.



    Salata de vinete este un excelent aperitiv pentru această perioadă toridă care se prepară foarte uşor. De fapt, dacă este cald afară, chiar că nici nu mai contează dacă trebuie să puneţi vinete la copt. Trebuie alese câteva vinete de mărime potrivită şi cu o formă regulată pentru a fi mai uşor de copt pe plită. Trebuie să fie şi proaspete, adică să aibă o culoare închisă, şi lucioase pentru că, dacă sunt îmbătrânite, pot deveni amare. Bine spălate şi şterse de apă, vinetele se pun pe plită şi rotite periodic pentru a se coace uniform. Când coaja s-a înnegrit, iar interiorul s-a înmuiat, vinetele trebuie luate de pe plită şi lăsate să se răcească, atât cât să poată fi curăţate de coajă.


    După aceea, vinetele sunt lăsate la scurs pe un fund de lemn înclinat sau într-o strecurătoare. Urmează măruntirea acestora cu un tocător de lemn sau chiar în mixer până când se transformă într-o pastă. Sunt puse apoi în vasul în care vor fi servite, sunt frecate cu puţin ulei, se adaugă o ceapă tocată mărunt şi sare după gust, iar la final salata este decorată cu felii de roşii şi ţinută la frigider. Vinetele coapte pot fi amestecate şi cu pastă din dovlecei fierţi sau cu maioneză şi cu puţin mujdei de usturoi şi servite tot ca salată. De asemenea, această pastă de vinete poate fi utilizată pentru alte aperitive precum roşii umplute cu vinete sau ardei umpluţi cu vinete. Este recomandată consumarea saletei de vinete împreună cu ardei copţi.



    Vinetele pane reprezintă un alt aperitiv care necesită un timp redus de pregătire. Trebuie alese vinete tinere, cu coajă lucioasă. După ce au fost spălate şi curăţate de coajă, vinetele sunt tăiate rondele peste care se pune puţină sare, după care sunt lăsate puţin la scurs. Rondele de vinete sunt trecute apoi prin făină şi apoi prăjite în ulei. Peste feliile prăjite de vinete se toarnă puţin mujdei de usturoi şi, pentru un plus de aromă, se presară busuioc, proaspăt sau conservat. Acest aperitiv poate fi consumat cald sau rece.



    În ceea ce priveşte mâncărurile din vinete, cea mai răspândită este musacaua, pregătită în cuptor şi alcătuită din straturi de vinete şi de carne de porc, vită sau oaie, la care se adaugă şi roşii. Se poate pregăti şi o altă mâncare exclusiv vegetală, care în România şi-a păstrat şi denumirea turcească. Este pregătită, de asemenea, în cuptor, vinetele fiind umplute cu un amestec de legume călite: roşii, ceapă, ardei gras şi usturoi. Se numeşte imambayaldî — care ar însemna “imamul a leşinat” … probabil de plăcere după ce a consumat-o.

  • Gustări şi mâncăruri din vinete

    Gustări şi mâncăruri din vinete

    În perioada verii, vinetele sunt nelipsite din alimentaţia românilor, fiind consumate în special sub formă de salată. Vinetele coapte pe jar sau pe plită se transformă uşor în salată sau umplutură pentru diferite alte legume. Tăiate în felii şi rumenite în tigaie, împănate sau umplute şi introduse în cuptor, cu diferite sosuri, acestea sunt câteva dintre modalităţile prin care vinetele se transformă în delicioase aperitive sau mâncăruri. Vinetele au pătruns în spaţiul românesc odată cu expansiunea otomană în Europa. Mai mult decât atât, turcii au răspândit în Balcani şi reţete de preparare a vinetelor, precum şi denumiri comune de mâncăruri precum musacaua.



    Salata de vinete este un excelent aperitiv pentru această perioadă toridă care se prepară foarte uşor. De fapt, dacă este cald afară, chiar că nici nu mai contează dacă trebuie să puneţi vinete la copt. Trebuie alese câteva vinete de mărime potrivită şi cu o formă regulată pentru a fi mai uşor de copt pe plită. Trebuie să fie şi proaspete, adică să aibă o culoare închisă, şi lucioase pentru că, dacă sunt îmbătrânite, pot deveni amare. Bine spălate şi şterse de apă, vinetele se pun pe plită şi rotite periodic pentru a se coace uniform. Când coaja s-a înnegrit, iar interiorul s-a înmuiat, vinetele trebuie luate de pe plită şi lăsate să se răcească, atât cât să poată fi curăţate de coajă.


    După aceea, vinetele sunt lăsate la scurs pe un fund de lemn înclinat sau într-o strecurătoare. Urmează măruntirea acestora cu un tocător de lemn sau chiar în mixer până când se transformă într-o pastă. Sunt puse apoi în vasul în care vor fi servite, sunt frecate cu puţin ulei, se adaugă o ceapă tocată mărunt şi sare după gust, iar la final salata este decorată cu felii de roşii şi ţinută la frigider. Vinetele coapte pot fi amestecate şi cu pastă din dovlecei fierţi sau cu maioneză şi cu puţin mujdei de usturoi şi servite tot ca salată. De asemenea, această pastă de vinete poate fi utilizată pentru alte aperitive precum roşii umplute cu vinete sau ardei umpluţi cu vinete. Este recomandată consumarea saletei de vinete împreună cu ardei copţi.



    Vinetele pane reprezintă un alt aperitiv care necesită un timp redus de pregătire. Trebuie alese vinete tinere, cu coajă lucioasă. După ce au fost spălate şi curăţate de coajă, vinetele sunt tăiate rondele peste care se pune puţină sare, după care sunt lăsate puţin la scurs. Rondele de vinete sunt trecute apoi prin făină şi apoi prăjite în ulei. Peste feliile prăjite de vinete se toarnă puţin mujdei de usturoi şi, pentru un plus de aromă, se presară busuioc, proaspăt sau conservat. Acest aperitiv poate fi consumat cald sau rece.



    În ceea ce priveşte mâncărurile din vinete, cea mai răspândită este musacaua, pregătită în cuptor şi alcătuită din straturi de vinete şi de carne de porc, vită sau oaie, la care se adaugă şi roşii. Se poate pregăti şi o altă mâncare exclusiv vegetală, care în România şi-a păstrat şi denumirea turcească. Este pregătită, de asemenea, în cuptor, vinetele fiind umplute cu un amestec de legume călite: roşii, ceapă, ardei gras şi usturoi. Se numeşte imambayaldî — care ar însemna “imamul a leşinat” … probabil de plăcere după ce a consumat-o.