Radio România Internațional

Tag: salau

  • Şalău la cuptor

    Şalău la cuptor

    Răpitor de apă dulce, şalăul (Sander lucioperca – lat., pikeperch – eng. Zander – ger.) este unul dintre peştii cu carne albă, din care se obţin preparate care îşi găsesc locul în cele mai rafinate restaurante. În zilele noastre, preparatelor din şalău li se acordă o atenţie deosebită, la fel ca la altădată, la curţile domneşti sau boiereşti.

     

    Un preparat cu un nume, probabil, din vremuri apuse este şalăul „bonne femme”, pregătit în cuptor. După filetarea şalăului, acesta se taie în 4 părţi egale, care se condimentează cu piper şi se dă la cuptor într-o tavă unsă cu unt, împreună cu ceapa tocată, timp de circa 10 minute, la foc moderat. Din făină, lapte şi unt sau din făină şi smântână se obţine un sos, în care turnăm puţin vin şi un gălbenuş de ou. Se omogenizează şi se lasă la fiert timp de 10 minute, la foc potrivit, după care se amestecă cu ciuperci tăiate felii şi călite uşor în unt. Acest amestec este turnat peste bucăţile de peşte, care au început să se rumenească în cuptor. Se presară caşcaval ras şi se mai lasă la cuptor 20 de minute la foc mic. Se serveşte cald, eventual cu o garnitură de piure de cartofi.

     

    În cazul în care avem trunchiuri de şalău şi pentru nu mai pierde timp cu filetarea peştelui, îl putem pregăti la fel de bine în cuptor, după ce le-am spălat pentru a îndepărta surplusul de sare şi după ce le-am tăiat în rondele cu o grosime de două degete. Avem nevoie de 2 … 3 trunchiuri de şalău şi de un kg de cartofi, de ulei de măsline, de două lâmăi şi de circa 200 de ml de vin alb. Tăiem cartofii în cubuleţe şi îi punem într-o tavă mai înaltă, împreună cu rondelele de şalău. Condimentăm cu piper negru măcinat şi presărăm coaja a două lâmâi pe care apoi le stoarcem, zeama rezultată fiind turnată peste rondelele de peşte şi peste cartofii din tavă. Turnăm şi 200 de ml de vin alb şi lăsăm tava în cuptorul deja încălzit circa 30 de minute. Dacă sosul din tavă a scăzut, mai adăugăm pe parcurs puţin vin. Dacă peştele a fost sărat, nu mai este nevoie ca, aproape de final, să mai adăugăm sare. După ce am scos tava din cuptor, presărăm frunze tocate de pătrunjel, peştele putând fi servit imediat.

     

     

     

  • Preparate din peşte

    Preparate din peşte

    Ziua
    de Bunavestire şi cea de Florii sunt singurele din perioada Postului Paştelui
    când creştinii ortodocşi au dezlegare la peşte, în rest fiind restricţie totală
    la alimentele de origine animală. Şi, pentru că la 25 martie este marcată
    Bunavestire, sărbătoare importantă a calendarului creştin, vă propunem un
    meniu bazat pe peşte.


    O astfel de masă începe, desigur, cu
    un platou de aperitive.
    Pe lângă salata de icre, pe platou pot fi puse rondele de ştiucă umplută, o
    specialitate care se obţine cu multă muncă, bucăţi de peşte marinat şi
    chifteluţe. Acestea se pot obţine din orice fel de peşte,
    însă este preferat peştele mai mare, cu oase mai mari sau mai puţine, aşa cum
    este somnul. Avem nevoie de un kg de carne de peşte, de două … trei cepe, de
    câţiva căţei de usturoi, de două ouă, de puţină făină, de piper şi sare.
    În unele variante se foloseşte piure de cartofi, în alte variante este de ajuns
    să punem miezul a două felii de pâine, dar în niciun caz nu trebuie să uităm să
    punem o legătură de mărar. După ce a fost dezosată şi după ce a fost
    îndepărtată pielea, carnea de peşte trebuie trecută prin maşina de tocat. Pasta
    rezultată este amestecată apoi într-un bol cu cepele tocate mărunt, cu mărarul,
    de asemenea, tocat, cu feliile de pâine, cu ouăle, cu piper şi sare, după gust.
    Căţeii de usturoi, pisaţi, sunt adăugaţi în compoziţia care trebuie omogenizată
    cu mâna pentru a găsi şi îndepărta eventualele oase de peşte rămase în
    tocătură. În continuare, cu ajutorul unei linguri, formăm chifteluţele pe care
    le rostogolim prin făină înainte de a le pune la prăjit în tigaie.


    În continuare, poate fi servită o ciorbă de peşte, cu multe
    legume. Nefiind încă sezonul legumelor de grădină, la ciorbă pot fi puse rădăcinoase precum morcovi, ţelină, ceapă şi
    cartofi. O astfel de ciorbă, specifică Deltei Dunării, este storceagul. Toate
    legumele trebuie mărunţite şi puse la fiert împreună cu bucăţi de file de peşte
    într-o oală de 4 .. 5 litri. Spre final se acreşte cu puţin oţet, cu borş sau
    cu zeamă de lămâie. Spre deosebire de traditionala ciorbă de peşte, la storceag
    se adaugă la final, un gălbenuş de ou amestecat cu câteva linguri de smântână.


    Ca fel principal, vă propunem rasolul
    de ştiucă sau de şalău. Pentru
    o masă de 4 persoane, avem nevoie de o ştiucă sau de un şalău de peste un kg,
    de 4 morcovi, de 8 cartofi de mărime medie, de o ţelină, de două cepe. Curăţăm
    legumele, le spălăm şi le punem la fiert într-un vas în care să încapă şi
    peştele. Cartofii şi morcovii îi putem lăsa întregi, ţelina o tăiem în 4
    bucăţi, cepele le lăsăm, de asemenea, întregi. După circa 20 de minute adăugăm
    peştele, eviscerat şi curăţat de solzi şi lăsăm să fiarbă la foc potrivit maxim
    20 de minute. Spre final, adăugăm sare, după gust. Trebuie să scoatem cu grijă
    peştele pentru ca să nu se desprindă carnea de pe oase. Punem peştele pe
    platou, înconjurat de legumele fierte şi presărăm frunze tocate de pătrunjel,
    după care îl porţionăm. Poate fi servit cu maioneză.

  • Preparate din peşte

    Preparate din peşte

    Ziua
    de Bunavestire şi cea de Florii sunt singurele din perioada Postului Paştelui
    când creştinii ortodocşi au dezlegare la peşte, în rest fiind restricţie totală
    la alimentele de origine animală. Şi, pentru că la 25 martie este marcată
    Bunavestire, sărbătoare importantă a calendarului creştin, vă propunem un
    meniu bazat pe peşte.


    O astfel de masă începe, desigur, cu
    un platou de aperitive.
    Pe lângă salata de icre, pe platou pot fi puse rondele de ştiucă umplută, o
    specialitate care se obţine cu multă muncă, bucăţi de peşte marinat şi
    chifteluţe. Acestea se pot obţine din orice fel de peşte,
    însă este preferat peştele mai mare, cu oase mai mari sau mai puţine, aşa cum
    este somnul. Avem nevoie de un kg de carne de peşte, de două … trei cepe, de
    câţiva căţei de usturoi, de două ouă, de puţină făină, de piper şi sare.
    În unele variante se foloseşte piure de cartofi, în alte variante este de ajuns
    să punem miezul a două felii de pâine, dar în niciun caz nu trebuie să uităm să
    punem o legătură de mărar. După ce a fost dezosată şi după ce a fost
    îndepărtată pielea, carnea de peşte trebuie trecută prin maşina de tocat. Pasta
    rezultată este amestecată apoi într-un bol cu cepele tocate mărunt, cu mărarul,
    de asemenea, tocat, cu feliile de pâine, cu ouăle, cu piper şi sare, după gust.
    Căţeii de usturoi, pisaţi, sunt adăugaţi în compoziţia care trebuie omogenizată
    cu mâna pentru a găsi şi îndepărta eventualele oase de peşte rămase în
    tocătură. În continuare, cu ajutorul unei linguri, formăm chifteluţele pe care
    le rostogolim prin făină înainte de a le pune la prăjit în tigaie.


    În continuare, poate fi servită o ciorbă de peşte, cu multe
    legume. Nefiind încă sezonul legumelor de grădină, la ciorbă pot fi puse rădăcinoase precum morcovi, ţelină, ceapă şi
    cartofi. O astfel de ciorbă, specifică Deltei Dunării, este storceagul. Toate
    legumele trebuie mărunţite şi puse la fiert împreună cu bucăţi de file de peşte
    într-o oală de 4 .. 5 litri. Spre final se acreşte cu puţin oţet, cu borş sau
    cu zeamă de lămâie. Spre deosebire de traditionala ciorbă de peşte, la storceag
    se adaugă la final, un gălbenuş de ou amestecat cu câteva linguri de smântână.


    Ca fel principal, vă propunem rasolul
    de ştiucă sau de şalău. Pentru
    o masă de 4 persoane, avem nevoie de o ştiucă sau de un şalău de peste un kg,
    de 4 morcovi, de 8 cartofi de mărime medie, de o ţelină, de două cepe. Curăţăm
    legumele, le spălăm şi le punem la fiert într-un vas în care să încapă şi
    peştele. Cartofii şi morcovii îi putem lăsa întregi, ţelina o tăiem în 4
    bucăţi, cepele le lăsăm, de asemenea, întregi. După circa 20 de minute adăugăm
    peştele, eviscerat şi curăţat de solzi şi lăsăm să fiarbă la foc potrivit maxim
    20 de minute. Spre final, adăugăm sare, după gust. Trebuie să scoatem cu grijă
    peştele pentru ca să nu se desprindă carnea de pe oase. Punem peştele pe
    platou, înconjurat de legumele fierte şi presărăm frunze tocate de pătrunjel,
    după care îl porţionăm. Poate fi servit cu maioneză.

  • Preparate din şalău

    Preparate din şalău

    Răpitor de apă dulce, şalăul (Sander lucioperca – lat.) este unul dintre peştii cu carne albă,
    din care se obţin preparate care îşi
    găsesc locul în cele mai rafinate restaurante. În zilele noastre, preparatelor
    din şalău li se acordă o atenţie deosebită, la fel ca la altădată, la curţile
    domneşti sau boiereşti.


    Şalăul cu smântână este un preparat pe care l-am
    întâlnit într-o carte de bucate în care au fost adunate vechi reţete de la o
    curte boierească din Moldova (estul României). Pentru a obţine 4 porţii, avem
    nevoie de un şalău de peste un kg, de o ceapă, de 400 de ml de smântână, de o
    linguriţă de cimbru uscat, de piper şi sare. Peştele trebuie curăţat, spălat şi
    filetat, după care se condimentează şi se pune pe plită. Într-un vas mai
    întins, călim ceapa mărunţită în puţin ulei, după care se adaugă smântâna şi
    cimbrul măcinat. După ce smântâna s-a fluidizat, punem peştele cu grijă şi
    lăsăm compoziţia la foc mic timp de câteva minute. Se serveşte cald, eventual
    cu o garnitură de legume fierte.


    Un preparat cam cu aceleaşi ingrediente şi un
    nume, probabil, din vremuri apuse este şalăul bonne femme. Faţă de reţeta de
    şalău cu smântână, anterior prezentată, şalăul bonne femme este pregătit în
    cuptor. După filetarea şalăului, acesta se taie în 4 părţi egale, care se
    condimentează cu piper şi se dă la cuptor într-o tavă unsă cu unt, împreună cu
    ceapa tocată, timp de circa 10 minute, la foc moderat. Se fac un sos din făină,
    lapte şi unt sau din făină şi smântână, în care turnăm puţin vin şi un gălbenuş
    de ou. Se omogenizează şi se lasă la fiert timp de 10 minute, la foc potrivit.
    Acest sos se toarnă peste bucăţile de şalău, împreună cu ciuperci tocate şi
    călite uşor în unt. Se presară caşcaval ras şi se lasă la cuptor 20 de minute
    la foc mic. Se serveşte cald, eventual cu o garnitură de piure de cartofi.


    Un alt preparat rafinat este şalăul cu maioneză.
    Avem nevoie de un şalău de peste un kg, de un morcov, de o rădăcină de
    păstârnac, de 300 de grame de maioneză, de o lămâie, de o legătură de
    pătrunjel, de oţet, o foaie de dafin, piper şi sare. Curăţăm zarzavatul, îl
    tăiem în cubuleţe şi îl punem la fiert. În apa în care a fiert zarzavatul punem
    foaia de dafin, câteva boabe de piper, foarte puţin oţet şi, desigur, şalăul
    întreg şi îl lăsăm la foc mic circa 15 minute. Îl lăsăm apoi să se răcească în
    zeama în care a fiert, după care îl punem pe un platou, cu legumele fierte în
    jurul lui, întindem maioneză peste el, presărăm frunze tocate de pătrunjel şi
    ornăm cu câteva felii subţiri de lămâie.

  • Preparate din şalău

    Preparate din şalău

    Răpitor de apă dulce, şalăul (Sander lucioperca – lat.) este unul dintre peştii cu carne albă,
    din care se obţin preparate care îşi
    găsesc locul în cele mai rafinate restaurante. În zilele noastre, preparatelor
    din şalău li se acordă o atenţie deosebită, la fel ca la altădată, la curţile
    domneşti sau boiereşti.


    Şalăul cu smântână este un preparat pe care l-am
    întâlnit într-o carte de bucate în care au fost adunate vechi reţete de la o
    curte boierească din Moldova (estul României). Pentru a obţine 4 porţii, avem
    nevoie de un şalău de peste un kg, de o ceapă, de 400 de ml de smântână, de o
    linguriţă de cimbru uscat, de piper şi sare. Peştele trebuie curăţat, spălat şi
    filetat, după care se condimentează şi se pune pe plită. Într-un vas mai
    întins, călim ceapa mărunţită în puţin ulei, după care se adaugă smântâna şi
    cimbrul măcinat. După ce smântâna s-a fluidizat, punem peştele cu grijă şi
    lăsăm compoziţia la foc mic timp de câteva minute. Se serveşte cald, eventual
    cu o garnitură de legume fierte.


    Un preparat cam cu aceleaşi ingrediente şi un
    nume, probabil, din vremuri apuse este şalăul bonne femme. Faţă de reţeta de
    şalău cu smântână, anterior prezentată, şalăul bonne femme este pregătit în
    cuptor. După filetarea şalăului, acesta se taie în 4 părţi egale, care se
    condimentează cu piper şi se dă la cuptor într-o tavă unsă cu unt, împreună cu
    ceapa tocată, timp de circa 10 minute, la foc moderat. Se fac un sos din făină,
    lapte şi unt sau din făină şi smântână, în care turnăm puţin vin şi un gălbenuş
    de ou. Se omogenizează şi se lasă la fiert timp de 10 minute, la foc potrivit.
    Acest sos se toarnă peste bucăţile de şalău, împreună cu ciuperci tocate şi
    călite uşor în unt. Se presară caşcaval ras şi se lasă la cuptor 20 de minute
    la foc mic. Se serveşte cald, eventual cu o garnitură de piure de cartofi.


    Un alt preparat rafinat este şalăul cu maioneză.
    Avem nevoie de un şalău de peste un kg, de un morcov, de o rădăcină de
    păstârnac, de 300 de grame de maioneză, de o lămâie, de o legătură de
    pătrunjel, de oţet, o foaie de dafin, piper şi sare. Curăţăm zarzavatul, îl
    tăiem în cubuleţe şi îl punem la fiert. În apa în care a fiert zarzavatul punem
    foaia de dafin, câteva boabe de piper, foarte puţin oţet şi, desigur, şalăul
    întreg şi îl lăsăm la foc mic circa 15 minute. Îl lăsăm apoi să se răcească în
    zeama în care a fiert, după care îl punem pe un platou, cu legumele fierte în
    jurul lui, întindem maioneză peste el, presărăm frunze tocate de pătrunjel şi
    ornăm cu câteva felii subţiri de lămâie.

  • Mâncăruri din Delta Dunării

    Mâncăruri din Delta Dunării


    Delta Dunării reprezintă una dintre
    marile atracţii turistice ale României. Această destinaţie turistică este
    preferată de cei care doresc să se relaxeze, departe de
    zgomotul oraşelor, în liniştea deplină ce caracterizează această împărăţie a
    apelor şi a păsărilor.


    Din punct de vedere gastronomic, Delta Dunării are o
    specificitate, deoarece peştele a reprezentat dintotdeauna principla sursă de hrană a
    locuitorilor ei care, deloc lipsiţi de imaginaţie, sunt în măsură să îl
    pregătească într-o diversitate culinară de neînchipuit. Carnea de peşte este folosită nu numai pentru
    tradiţionalul borş pescăresc sau pentru a fi pusă la fript pe plită.



    La aperitive pot fi servite chifteluţe
    sau rondele din carne tocată. Chiftelele se pot obţine din orice fel de peşte,
    însă este preferat peştele mai mare, cu oase mai mari sau mai puţine, aşa cum
    este somnul. Tot pe platoul de aperitive, pe lângă salata de icre, putem întâlni plăcinta din carne de peşte şi rondele tăiate dintr-o specialitate care se obţine
    cu multă muncă şi pentru care este nevoie de dexteritate şi anume ştiuca
    umplută.


    Cel mai la îndemână fel de mâncare este borşul pescăresc, pregătit acasă sau pe un grind, într-un ceaun pus pe pirostrii. Se pun în
    oală, la fiert, mai întâi peşti mărunţi, evisceraţi, necurăţaţi de solzi, dar
    bine spălaţi. Zeama astfel obţinută este strecurată, iar apoi sunt adăugate apă
    şi legume tăiate mărunt, de obicei ceapă, ardei graşi, roşii, orez.

    Când
    legumele sunt aproape fierte, sunt adăugate şi bucăţi mari de peşte. Se lasă la
    fiert la foc potrivit, îndepărtându-se în permanenţă spuma. Zeama trebuie
    acrită spre final, fie cu borş, fie cu roşii, dar cel mai des cu oţet, aşa cum
    se obişnuieşte în Delta Dunării. Se lasă să mai dea un clocot, se retrage oala
    de pe foc, se adaugă frunze de pătrunjel, tăiate mărunt. Zeama este servită
    într-un castron şi, alături, pe un platou, sunt aduse bucăţile de peşte pentru
    a fi consumate împreună cu mujdei de usturoi.


    De multe ori, în Delta Dunării peştele este pregătit pe o tablă încinsă de foc, pe care se
    presară un strat de sare de 2 …
    3 milimetri grosime. Este vorba de saramură, care se pregăteşte din diferite specii de peşte, unii mai mici, precum biban, caras, roşioară, alţii mai mari, precum
    plătica, şalăul, somnul sau crapul. Înainte de fi puşi la fript, peştii trebuie curăţaţi de intestine şi de branhii,
    dar nu şi de solzi în cazul bibanului şi şalăului.

    Se lasă pe plită până se rumenesc, după care bucăţile de
    peşte sunt întoarse pe partea cealaltă cu grijă, pentru a nu se rupe. Acum sunt
    îndepărtaţi şi solzii de pe bucăţile de peşte care sunt aşezate apoi într-un vas în care se toarnă apă fierbinte, atât cât să le acopere. Pentru
    condimentare, în saramură poate fi adăugat ardei iute sau usturoi, tăiat în
    feliuţe subţiri, frunze de pătrunjel, tocate mărunt, cimbru şi busuioc, bucăţi de roşie. Saramura de peşte este servită caldă, cu mămăligă şi cu un pahar de vin alb, sec sau demisec, bine
    răcit.

  • Mâncăruri din Delta Dunării

    Mâncăruri din Delta Dunării


    Delta Dunării reprezintă una dintre
    marile atracţii turistice ale României. Această destinaţie turistică este
    preferată de cei care doresc să se relaxeze, departe de
    zgomotul oraşelor, în liniştea deplină ce caracterizează această împărăţie a
    apelor şi a păsărilor.


    Din punct de vedere gastronomic, Delta Dunării are o
    specificitate, deoarece peştele a reprezentat dintotdeauna principla sursă de hrană a
    locuitorilor ei care, deloc lipsiţi de imaginaţie, sunt în măsură să îl
    pregătească într-o diversitate culinară de neînchipuit. Carnea de peşte este folosită nu numai pentru
    tradiţionalul borş pescăresc sau pentru a fi pusă la fript pe plită.



    La aperitive pot fi servite chifteluţe
    sau rondele din carne tocată. Chiftelele se pot obţine din orice fel de peşte,
    însă este preferat peştele mai mare, cu oase mai mari sau mai puţine, aşa cum
    este somnul. Tot pe platoul de aperitive, pe lângă salata de icre, putem întâlni plăcinta din carne de peşte şi rondele tăiate dintr-o specialitate care se obţine
    cu multă muncă şi pentru care este nevoie de dexteritate şi anume ştiuca
    umplută.


    Cel mai la îndemână fel de mâncare este borşul pescăresc, pregătit acasă sau pe un grind, într-un ceaun pus pe pirostrii. Se pun în
    oală, la fiert, mai întâi peşti mărunţi, evisceraţi, necurăţaţi de solzi, dar
    bine spălaţi. Zeama astfel obţinută este strecurată, iar apoi sunt adăugate apă
    şi legume tăiate mărunt, de obicei ceapă, ardei graşi, roşii, orez.

    Când
    legumele sunt aproape fierte, sunt adăugate şi bucăţi mari de peşte. Se lasă la
    fiert la foc potrivit, îndepărtându-se în permanenţă spuma. Zeama trebuie
    acrită spre final, fie cu borş, fie cu roşii, dar cel mai des cu oţet, aşa cum
    se obişnuieşte în Delta Dunării. Se lasă să mai dea un clocot, se retrage oala
    de pe foc, se adaugă frunze de pătrunjel, tăiate mărunt. Zeama este servită
    într-un castron şi, alături, pe un platou, sunt aduse bucăţile de peşte pentru
    a fi consumate împreună cu mujdei de usturoi.


    De multe ori, în Delta Dunării peştele este pregătit pe o tablă încinsă de foc, pe care se
    presară un strat de sare de 2 …
    3 milimetri grosime. Este vorba de saramură, care se pregăteşte din diferite specii de peşte, unii mai mici, precum biban, caras, roşioară, alţii mai mari, precum
    plătica, şalăul, somnul sau crapul. Înainte de fi puşi la fript, peştii trebuie curăţaţi de intestine şi de branhii,
    dar nu şi de solzi în cazul bibanului şi şalăului.

    Se lasă pe plită până se rumenesc, după care bucăţile de
    peşte sunt întoarse pe partea cealaltă cu grijă, pentru a nu se rupe. Acum sunt
    îndepărtaţi şi solzii de pe bucăţile de peşte care sunt aşezate apoi într-un vas în care se toarnă apă fierbinte, atât cât să le acopere. Pentru
    condimentare, în saramură poate fi adăugat ardei iute sau usturoi, tăiat în
    feliuţe subţiri, frunze de pătrunjel, tocate mărunt, cimbru şi busuioc, bucăţi de roşie. Saramura de peşte este servită caldă, cu mămăligă şi cu un pahar de vin alb, sec sau demisec, bine
    răcit.