Fonduri
de coeziune pentru România
România va primi
în viitorul proiect de buget european pentru perioada 2021-2027, mai multe fonduri de coeziune – 27 miliarde
euro, conform propunerilor publicate marţi de Comisia Europeană, ceea ce înseamnă cu 8% mai mult faţă de perioada
actuală. Executivul comunitar a propus modernizarea politicii de
coeziune în cadrul viitorului buget multianual al Uniunii,care va avea la dispoziţie fonduri totale de
373 de miliarde euro. Prin
politica de coeziune, Uniunea are ca obiectiv reducerea decalajelor de
dezvoltare între statele membre sau între diferite regiuni. Intr-o declaraţie
pentru Radio România, comisarul european pentru Politica Regională, Corina
Creţu, a menţionat câteva dintre priorităţile in acest sector pentru perioada
2021-2027: In primul rând, o politică în inovare, în
sprijinirea micilor întreprinderi, tehnologii digitale, deci o politică
inteligentă; a doua prioritate se referă la investiţiile în toate regiunile.
Practic, în noua perioadă de programare, de după 2020, vom acorda mai mult
sprijin autorităţilor locale, urbane şi teritoriale, care vor fi mult mai mult
implicate în gestionarea fondurilor europene, pentru că noi credem că regiunile
şi oraşele ştiu mai bine decât noi, la Bruxelles, în ce trebuie să investească
şi care sunt nevoile acestora. Potrivit comisaruluiCorina Creţu,75% din fondurile de coeziune alocate in viitorul cadru bugetar al UE
vor fi direcţionate în continuare către regiunile care au cea mai mare nevoie
de investiţii.
Prinţul
Charles din nou în România
Moştenitorul
Coroanei britanice, Prinţul Charles, a revenit în România în aceste zile. El a
fost primit de preşedintele Klaus Iohannis, care a apreciat, încă o dată,
dedicaţia şi implicarea Alteţei Sale Regale în activităţi caritabile în România
şi în promovarea frumuseţii naturale, a tradiţiilor autentice şi a
biodiversităţii mediului rural românesc. Cei doi au reiterat nivelul foarte bun
al Parteneriatului Strategic româno-britanic, care are la bază cooperarea
intensificată în domeniul economic şi în cel al securităţii. Preşedintele
Iohannis a reconfirmat, totodată, rolul de liant al relaţiei bilaterale
reprezentat de comunitatea de români care trăieşte şi lucrează în Marea Britanie.
Prinţul Charles s-a întîlnit şi cu premierul Viorica Dăncilă. Printre
subiectele abordate: situaţia economică
din România, agenda regională, dar şi teme de interes comun, precum cea a
viitoarei Preşedinţii române a Consiliului UE şi a arhitecturii generale
europene post-Brexit. În acest context, Viorica Dăncilă a subliniat că
protejarea drepturilor şi intereselor cetăţenilor români care trăiesc în Marea
Britanie reprezintă o prioritate pentru Guvernul de la Bucureşti. Moştenitorul
Coroanei britanice s-a întâlnit şi cu Principesa Margareta, custodele coroanei
regale, fiica cea mare a fostului
Suveran al Romaniei, Mihai I, care a decedat , în 2017, la 97 de ani. La
funeralii acestuia a participat si prinţul Charles. Regele Mihai I era verişor de gradul al
III-lea cu Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii. De două decenii, Prinţul Charles vine aproape
anual în România, unde deţine câteva proprietăţi. El are o fundaţie caritabilă
care încurajează păstrarea patrimoniului, agricultura şi dezvoltarea durabilă
în România. Anul trecut, Prinţul Charles a venit în mai multe rânduri în
România, atât în vizită privată, cât şi în vizită oficială. In 2017, Klaus Iohannnis l-a decorat pe
moştenitorul coroanei britanice cu
Ordinul Naţional Steaua României în Grad de Mare Cruce, în semn de
preţuire pentru activitatea sa în România şi pentru promovarea imaginii
acesteia în lume.
O
decizie a CCR provoacă reacţii pro şi
contra în România
Curtea Constituţională a României a constatat,
miercuri, că există conflict între puteri în cazul respingerii revocării şefei
DNA, Laura Codruţa Kovesi, de către şeful statului. Ministrul Justiţiei,
Tudorel Toader, este cel care sesizase CCR după ce preşedintele Klaus Iohannis
i-a respins ca neintemeiată solicitarea de demitere din funcţie a procurorului
şef al DNA. Toader a considerat ca refuzul preşedintelui este de natură să
creeze un blocaj instituţional. În opinia preşedinţiei, însă, acest refuz nu
este cauza unui blocaj instituţional, ci reprezintă finalizarea unei proceduri
şi exercitarea unei atribuţii legale a şefului statului. Ministrul
Toader a spus că soluţia dată de CCR are
la bază principiul constituţional potrivit căruia procurorii îşi desfăşoară
activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei şi a subliniat ca orice
decizie a Curţii trebuie repectată. Klaus Iohannis a spus că aşteaptă motivarea
deciziei Curţii, după care va acţiona în consecinţă. Coaliţia de guvernare a
apreciat decizia drept firească, în timp ce Opoziţia acuză confiscarea
atribuţiilor preşedintelui. Manifestaţii de protest au avut loc, în Bucureşti
şi în ţară faţă de hotărârea CCR care îl obligă pe preşedintele Iohannis să o
revoce pe şefa DNA. Respingerea
cererii de revocare a survenit dupa avizul negativ dat de CSM cererii
ministrului, aviz consultativ, dar obligatoriu în această procedură.
O noua ediţie a Salonului
International Bookfest la Bucureşti
La Bucureşti se desfăşoară în aceste zile Salonul internaţional de
Carte Bookfest 2018, care reuneşte peste 150 de edituri şi are ca invitat de
onoare Statele Unite. Sub motto-ul Celebrating the South, evenimentul
prilejuieşte publicului român întâlnirea cu autori americani din diverse
domenii. În paralel, au loc sute de evenimente, proiecţii de filme şi lansări
de carte.Pentru al treilea an consecutiv, Bookfest este organizat sub
înaltul patronaj al preşedintelui României, Klaus Iohannis.