Tag: Salvamont Gorj

  • Transalpina

    Transalpina

    Ne îndreptăm azi către una
    dintre cele mai frumoase şosele din România, dar şi cea mai înaltă, aflată la o
    altitudine de peste 2.000 de metri. Este mai puţin cunoscută, întrucât lucrările
    de asfaltare au început în 2009, abia în 2012 fiind asfaltată în proporţie de
    99%, însă are o istorie bogată. Conform unor surse, drumul ar fi fost construit
    prima oară de legiunile romane în timpul războaielor cu dacii, motiv pentru
    care pe unele hărţi apare trecut sub denumirea de coridorul IV strategic roman.
    Cert este că şoseaua a fost reconstruită în perioada interbelică şi dată în
    folosinţă în 1938, când a fost inaugurată de regele Carol al II-lea, motiv
    pentru care azi i se mai spune şi Drumul regelui. Istoria mai consemnează o
    reabilitare în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, când germanii aveau
    nevoie de această cale de acces din motive militare.


    În prezent, Transalpina este o zonă care atrage
    mulţi turişti prin oferta bogată de activităţi: drumeţii pe trasee montane, ciclism,
    sporturi cu mingea, enduro, excursii in împrejurimi la peşterile şi mănăstirile
    din zonă, parapantă sau tiroliană. Există şi mulţi turişti care caută să se
    relaxeze în aerul oxigenat, pe pajişti însorite sau la umbra brazilor, admirând
    peisaje spectaculoase. Sabin Cornoiu, directorul serviciului public judeţean
    Salvamont Gorj. Nu vrem s-o spunem noi, o spune toată lumea
    care a trecut pe această şosea. Este şoseaua cea mai frumoasă din România şi
    care e situată la cea mai mare altitudine. În primul rând peisajul parcurs este
    extraordinar, atât pe porţiunea de la Sebeş până la Obârşia Lotrului, unde sunt
    munţi mai puţin înalţi, cât şi pe cea de-a doua parte, de la Obârşia Lotrului
    la Rânca, pe unde se traversează masivul Parâng. Peisajul care se vede aici
    este deosebit, pentru că partea nordică a Munţilor Parâng este deosebit de
    spectaculoasă, iar toată lumea care trece pe aici regăseşte ceva din frumuseţea
    marilor munţi ai Europei. Este un peisaj foarte frumos cu goluri alpine, cu
    căldări glaciare spectaculoase. De asemenea, sunt foarte multe puncte de
    belvedere în care turistul poate vedea aceste frumuseţi care până acum erau
    accesibile doar celor care mergeau pe jos pe munte.


    Sabin Cornoiu, directorul serviciului public
    judeţean Salvamont Gorj, se adresează iubitorilor de vacanţe active. Se poate face alpinism. Însă amintim şi elementul cel mai uşor,
    drumeţia montană pentru că Transalpina oferă un acces rapid la zona de creastă
    şi de aici turiştii pot pleca foarte uşor în drumeţie pe creasta Parângului. E
    un traseu bine marcat, sub îngrijirea noastră. De pe creastă pot ajunge în zona
    celor mai spectaculoase lacuri glaciare din România. Pentru alpinism şi
    escaladă, se află în apropiere zone pentru practicarea acestor sporturi. Sunt
    trasee care încep de la 10-20 de metri, cu dificultate de 6-7 grade pentru
    escaladă, până la 300 de metri, cu dificultate de gradul 6 pentru alpinism.


    Baza Salvamont din staţiunea montană Rânca, de pe
    Transalpina, funcţionează şi ca punct de informare turistică, precizează Sabin
    Cornoiu. Este foarte bine semnalizată. Foarte mulţi turişti români şi străini
    vin la noi şi ne cer sfaturile şi am avut ocazia să ascultăm din partea lor şi
    părerile despre Transalpina. Toată lumea este încântată şi o compară cu marile
    drumuri alpine din Europa. Mi-au spus că
    este într-adevăr la fel de frumoasă ca Grossglockner din Austria sau ca alte
    drumuri din munţii înalţi ai Europei. Pentru noi, gorjenii, este o mare satisfacţie.
    Toţi operatorii turistici din staţiunea Rânca sunt mulţumiţi deja de creşterea
    explozivă a numărului de turişti şi sperăm să facem faţă tuturor
    solicitărilor.


    Vă aşteptăm şi data viitoare cu o nouă destinaţie.
    Până atunci, drum bun şi vreme frumoasă!

  • Atracţii turistice în Gorj (reluare din 13.06.2013)

    Atracţii turistice în Gorj (reluare din 13.06.2013)

    Astăzi călătorim în partea sud-vestică a României, mai exact în Gorj, judeţ care oferă numeroase posibilităţi de petrecere a timpului liber.



    Zona muntoasă din partea de nord a judeţului, cu multe peşteri şi cascade, a constituit punctul de plecare pentru dezvoltarea unui nou tip de turism în România, turismul de aventură. Dacă doriţi o vacanţă plină de neprevăzut, fără limită de vârstă, fără pregătire fizică şi fără cunoştinţe tehnice prealabile, în Gorj vă aşteaptă instructori calificaţi care vor fi ghizii dumneavoastră într-o experienţă de neuitat. Sabin Cornoiu, directorul serviciului public Salvamont Gorj, ne prezintă oferta pentru turism de aventură: În ultimii zece ani, în munţii din judeţul Gorj s-au dezvoltat foarte multe activităţi de turism de aventură. Cel mai cunoscut şi cel mai solicitat de către turişti este raftingul, o activitate care are mare succes în România şi, spre bucuria noastră, Jiul a confirmat că este cel mai atractiv râu pentru rafting de agrement din ţară. Tot în Gorj avem două mii de peşteri, două dintre ele sunt amenajate pentru publicul larg, dar câteva dintre ele sunt incluse în programele de vizitare de turism de aventură. Putem vorbi şi de canoeing şi cascade, o activitate nouă în turismul de aventură din România, o activitate deosebită, unde totul se desfăşoară ca într-un parc acvatic, cu deosebirea că aici cadrul este natural. E o activitate cu succes la public şi care se desfăşoară foarte bine în lunile de vară când apa e caldă. Avem şi mountain-bike, cicloturism, alpinism, escaladă, vânătoare, rapel, tiroliană, avem până la 15-20 de activităţi ce se pot desfăşura în judeţul Gorj.”



    Puteţi petrece momente de neuitat în echipă, însoţiţi de instructori autorizaţi şi folosind echipamente specifice puse la dispoziţie de operatorii turistici. Preţul unei zile de aventură începe de la 80 de euro şi poate ajunge la 200 de euro, depinzând de dimensiunile grupului.



    Dacă aventura nu vă face cu ochiul, puteţi să faceţi tot în Gorj un periplu cultural, alegând să vizitaţi oraşul Târgu Jiu, locul de baştină al părintelui artei moderne, Constantin Brâncuşi (1876-1957). Ansamblul sculptural Constantin Brâncuşi de la Târgu Jiu, cunoscut şi sub numele de Ansamblul monumental de la Târgu Jiu, este un omagiu adus eroilor căzuţi în timpul Primului Război Mondial, proiectat şi construit de Brâncuşi. Ansamblul se întinde pe o axă est-vest care traversează oraşul, pornind de la malul Jiului, din parcul municipal unde se află lucrările din piatră, “Masa Tăcerii”, “Aleea Scaunelor” şi “Poarta Sărutului”, continuând cu “Calea Eroilor”, pe care se găseşte Biserica Sfinţii Apostoli, şi culminând cu Coloana fără sfârşit, din fontă alămită şi oţel, înălţată în mijlocul unui promontoriu.



    “Masa Tăcerii” este lucrată în calcar şi reprezintă masa dinaintea confruntării cu bătălia la care urmează să participe combatanţii. Timpul este măsurat simbolic cu clepsidrele-scaune care înconjoară masa.



    “Poarta Sărutului”, construită din travertin, este poarta prin care se face trecerea spre o altă viaţă. Motivul sărutului, prezent pe stâlpii porţii, ar putea fi interpretat şi ca ochii care privesc spre interior.



    “Coloana fără sfârşit” sau a sacrificiului infinit”, considerată de către criticul de artă Sydnei Geist punctul de vârf al artei moderne”, reprezintă un adevărat testament spiritual” al artistului, un adevărat axis mundi, menit parcă să sprijine în veşnicie bolta cerului. Înaltă de 29,33 m, este constituită din 17 module romboidale din fontă.



    Ansamblul a fost inaugurat la data de 27 octombrie 1938 şi va deveni obiectiv UNESCO în anul 2014.



    În cursul unei vizite în Gorj, vă puteţi opri şi la câteva mănăstiri (ortodoxe), unele dintre ele ridicate cu sute de ani în urmă. Mănăstirea Polovragi se află în partea estică a judeţului Gorj, iar construcţia sa a început în anul 1505 şi a fost desăvârşită în anii 1699-1700, în timpul domnitorului Constantin Brâncoveanu. Putem menţiona şi mănăstirea Tismana, a cărei construcţie a început în secolul al 14-lea, biserica din interior fiind înconjurată de ziduri înalte. Specific acestei mănăstiri este culoarea de fundal a pereţilor, preparată după o reţetă necunoscută astăzi, dar care poartă numele de “roşu de Tismana”. Apoi, mai este şi mănăstirea Lainici, situată la intrarea în defileul Jiului.

  • Atracţii turistice în Gorj

    Atracţii turistice în Gorj

    Astăzi călătorim în partea sud-vestică a României, mai exact în Gorj, judeţ care oferă numeroase posibilităţi de petrecere a timpului liber.


    Zona muntoasă din partea de nord a judeţului, cu multe peşteri şi cascade, a constituit punctul de plecare pentru dezvoltarea unui nou tip de turism în România, turismul de aventură. Dacă doriţi o vacanţă plină de neprevăzut, fără limită de vârstă, fără pregătire fizică şi fără cunoştinţe tehnice prealabile, în Gorj vă aşteaptă instructori calificaţi care vor fi ghizii dumneavoastră într-o experienţă de neuitat. Sabin Cornoiu, directorul serviciului public Salvamont Gorj, ne prezintă oferta pentru turism de aventură: În ultimii zece ani, în munţii din judeţul Gorj s-au dezvoltat foarte multe activităţi de turism de aventură. Cel mai cunoscut şi cel mai solicitat de către turişti este raftingul, o activitate care are mare succes în România şi, spre bucuria noastră, Jiul a confirmat că este cel mai atractiv râu pentru rafting de agrement din ţară. Tot în Gorj avem două mii de peşteri, două dintre ele sunt amenajate pentru publicul larg, dar câteva dintre ele sunt incluse în programele de vizitare de turism de aventură. Putem vorbi şi de canoeing şi cascade, o activitate nouă în turismul de aventură din România, o activitate deosebită, unde totul se desfăşoară ca într-un parc acvatic, cu deosebirea că aici cadrul este natural. E o activitate cu succes la public şi care se desfăşoară foarte bine în lunile de vară când apa e caldă. Avem şi mountain-bike, cicloturism, alpinism, escaladă, vânătoare, rapel, tiroliană, avem până la 15-20 de activităţi ce se pot desfăşura în judeţul Gorj.”



    Puteţi petrece momente de neuitat în echipă, însoţiţi de instructori autorizaţi şi folosind echipamente specifice puse la dispoziţie de operatorii turistici. Preţul unei zile de aventură începe de la 80 de euro şi poate ajunge la 200 de euro, depinzând de dimensiunile grupului.



    Dacă aventura nu vă face cu ochiul, puteţi să faceţi tot în Gorj un periplu cultural, alegând să vizitaţi oraşul Târgu Jiu, locul de baştină al părintelui artei moderne, Constantin Brâncuşi (1876-1957). Ansamblul sculptural Constantin Brâncuşi de la Târgu Jiu, cunoscut şi sub numele de Ansamblul monumental de la Târgu Jiu, este un omagiu adus eroilor căzuţi în timpul Primului Război Mondial, proiectat şi construit de Brâncuşi. Ansamblul se întinde pe o axă est-vest care traversează oraşul, pornind de la malul Jiului, din parcul municipal unde se află lucrările din piatră, “Masa Tăcerii”, “Aleea Scaunelor” şi “Poarta Sărutului”, continuând cu “Calea Eroilor”, pe care se găseşte Biserica Sfinţii Apostoli, şi culminând cu Coloana fără sfârşit, din fontă alămită şi oţel, înălţată în mijlocul unui promontoriu.



    “Masa Tăcerii” este lucrată în calcar şi reprezintă masa dinaintea confruntării cu bătălia la care urmează să participe combatanţii. Timpul este măsurat simbolic cu clepsidrele-scaune care înconjoară masa.



    “Poarta Sărutului”, construită din travertin, este poarta prin care se face trecerea spre o altă viaţă. Motivul sărutului, prezent pe stâlpii porţii, ar putea fi interpretat şi ca ochii care privesc spre interior.



    “Coloana fără sfârşit” sau a sacrificiului infinit”, considerată de către criticul de artă Sydnei Geist punctul de vârf al artei moderne”, reprezintă un adevărat testament spiritual” al artistului, un adevărat axis mundi, menit parcă să sprijine în veşnicie bolta cerului. Înaltă de 29,33 m, este constituită din 17 module romboidale din fontă.



    Ansamblul a fost inaugurat la data de 27 octombrie 1938 şi va deveni obiectiv UNESCO în anul 2014.



    În cursul unei vizite în Gorj, vă puteţi opri şi la câteva mănăstiri (ortodoxe), unele dintre ele ridicate cu sute de ani în urmă. Mănăstirea Polovragi se află în partea estică a judeţului Gorj, iar construcţia sa a început în anul 1505 şi a fost desăvârşită în anii 1699-1700, în timpul domnitorului Constantin Brâncoveanu. Putem menţiona şi mănastirea Tismana, a cărei construcţie a început în secolul al 14-lea, biserica din interior fiind înconjurată de ziduri înalte. Specific acestei mănăstiri este culoarea de fundal a pereţilor, preparată după o reţetă necunoscută astăzi, dar care poartă numele de “roşu de Tismana”. Apoi, mai este şi mănăstirea Lainici, situată la intrarea în defileul Jiului.



    Pentru a vă putea bucura de toate aceste tentaţii este de ajuns să participaţi la concursul Radio România Internaţional 85 de ani de radio”.