Radio România Internațional

Tag: Salvati Copii

  • Jurnal românesc – 19.12.2022

    Jurnal românesc – 19.12.2022

    O campanie de
    informare privind modificările legislative adoptate în acest an referitoare la
    delegarea temporară a autorităţii părinteşti de către românii plecaţi la muncă
    peste hotare a fost lansată de Organizaţia Salvaţi Copiii România, Ministerul
    Familiei şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi
    Adopţie.

    Copiii cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate trăiesc o
    dramă. (…) În lipsa părinţilor, mulţi dintre copiii rămaşi în grija rudelor nu
    au avut acces la servicii de sănătate sau educaţie, ba chiar trăiau în condiţii
    improprii    , a declarat ministrul Familiei, Gabriela Firea. Aceasta a
    menţionat că a fost înfiinţat un departament care se va ocupa de problemele
    copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în afara ţării şi se lucrează la
    Observatorul Naţional al Copilului, o bază de date care va cuprinde informaţii
    despre toţi copiii din România. Campania va include transmiterea de materiale
    informative şi recomandări către Direcţiile generale de asistenţă socială şi
    protecţia copilului şi Serviciile publice de asistenţă socială, activităţi de
    informare şi suport socio-educaţional pentru copii şi aparţinători prin
    intermediul centrelor locale Salvaţi Copiii, dezbateri regionale şi judeţene,
    caravane locale de informare organizate în mediul rural şi campanii de
    conştientizare la puncte de trecere a frontierei aeriene şi terestre. Salvaţi
    Copiii arată că 39% dintre părinţii care lucrează în străinătate nu vor veni
    acasă pentru sărbătorile de iarnă la sfârşitul acestui an. Aproape 74.000 de
    copii, înregistraţi în evidenţele serviciilor publice de asistenţă socială, au
    cel puţin un părinte plecat în străinătate, iar dintre aceştia, peste 21.000 au
    părintele unic sau ambii părinţi plecaţi peste hotare.




    Ministerul
    Afacerilor Externe a salutat finalizarea procedurilor de atribuire către
    România a complexului Luceafărul din oraşul sârbesc Vârşeţ. Conform
    instituţiei, concretizarea cu succes a acestui demers diplomatic a fost
    posibilă ca urmare a semnării la Bucureşti, la 27 iunie, a Acordului între
    Guvernele României şi Serbiei privind acordarea dreptului de proprietate asupra
    clădirii Luceafărul României. Imobilul
    va putea fi folosit de către partea română pentru activităţi consulare, pentru
    promovarea culturii şi tradiţiilor româneşti, precum şi ca spaţiu pentru
    menţinerea unui contact susţinut şi permanent cu persoanele aparţinând
    minorităţii române din Serbia. Complexul Luceafărul din Vârşeţ a
    fost construit începând cu anul 1894 şi dat în folosinţă în 1904 de elita
    românească din regiune. Destinaţia iniţială a fost Banca
    Luceafărul, care a finanţat activitatea agricolă a românilor din
    zonă şi care a devenit epicentrul acţiunilor de promovare a identităţii
    culturale şi spirituale româneşti în Voivodina. Complexul a aparţinut etnicilor
    români vreme de peste 50 de ani, până în 1947, când a fost naţionalizat de
    conducerea comunistă a Serbiei.




    Expoziția de
    pictură Bule de eter, a pictorului și arhitectului româno-libanez
    Hamid Nicola Katrib este deschisă la Galeria Macadam a Institutului Cultural
    Român de la Paris. Proiectul, organizat de galeria bucureșteană HNK, prezintă
    creaţii care sondează frontiera dintre realitate și suprarealism. Hamid Nicola
    Katrib este artist plastic și arhitect de interior. S-a născut în Bacău, dar
    s-a mutat apoi în Beirut, unde a crescut și studiat arhitectura la Academia
    Libaneză de Arte Frumoase. Imediat după absolvire, a început să colaboreze cu
    studiouri prestigioase de design interior din Liban, ai căror clienți erau
    membrii coroanei regale arabe. La 24 de ani s-a întors în România, iar în scurt
    timp a urcat în topul Forbes 30 Under 30, ca cel mai de succes antreprenor
    într-un domeniu artistic. A expus în țară și în străinătate, iar spațiul
    galeriei sale a devenit un adevărat hub de creație. În prezent, locuiește și
    crează la București. Expoziția Bule de eter poate fi vizitată până
    la 5 ianuarie 2023.




    O expoziție de
    desene realizate de elevii români din raioanele ucrainene Herța, Noua Suliță,
    Hliboca și Storojineț a fost deschisă la Palatul Național al Românilor din
    Cernăuți. Cele 55 de lucrări aparțin premianților concursului de desene
    Ștefan, Ștefan, Domn cel Mare, desfășurat în perioada 17 octombrie
    – 1 noiembrie cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la trecerea marelui Voievod
    Ștefan cel Mare în rândul sfinților și marcării a 525 de ani de la Bătălia din
    Codrii Cosminului, când oastea condusă de domnitorul Moldovei a înfrânt trupele
    Uniunii Polono-Lituaniene, în frunte cu regele Ioan Albert. Agenţia BucPress
    transmite că ideea organizării concursului a aparținut Societății culturale
    Valea Prutului din regiunea Cernăuți. Concursul a urmărit cultivarea dragostei
    și a respectului pentru personalitatea voievodului şi pentru istoria
    neamului.(Sorin Titus Iordan)


  • Jurnal românesc – 19.05.2021

    Jurnal românesc – 19.05.2021

    Dintre aceştia, mai mult de 22.600 de minori aveau ambii părinţi plecaţi peste hotare sau proveneau din familii în care părintele unic susţinător este plecat. Salvaţi Copiii atrage atenţia că cifrele includ doar copiii aflaţi în evidenţa serviciilor publice de asistenţă socială şi că, în realitate, numărul este mult mai mare. Potrivit unei analize realizate de organizaţie la începutul lunii mai, 9% dintre aceşti copii au părinţii plecaţi peste hotare de peste 10 ani, 18% între 7 şi 9 ani, 37% între 4 şi 6 ani, 32% între un an şi 3 ani şi 4% de mai putin de un an. Salvaţi Copiii a avertizat că pandemia a accentuat dificultăţile emoţionale şi sociale ale copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate.

    Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a afirmat că este nevoie de servicii integrate pentru copiii vulnerabili, mai ales în condiţiile în care restricţiile de deplasare au adâncit separarea de părinţii. Avem obligaţia (…) să găsim soluţii şi pe termen scurt, dar şi pe termen mediu şi lung, pentru că aceşti copii nu au nevoie doar de sprijin psihologic, ci trebuie realmente îndrumaţi să găsească o cale în viaţă, au nevoie de (…) consiliere educaţională, de consiliere pentru ocupare, de servicii medicale, de servicii sociale, a spus Turcan. Ea a anunţat că în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a fost inclus un proiect prin care vor fi construite 150 de centre de zi, destinate educaţiei copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate.

    Rusia este pregătită să lucreze la intensificarea legăturilor cu România, a declarat preşedintele Federaţiei Vladimir Putin cu ocazia prezentări scrisorilor de acreditare de către noul ambasador al României la Moscova, Constantin Istrate. Contăm pe dezvoltarea unor relaţii reciproc avantajoase cu România, suntem gata să lucrăm împreună pentru a intensifica legăturile politice, economice şi umanitare, a spus şeful statului rus în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Kremlin în care şi-au prezentat scrisorile de acreditare 23 de ambasadori. Totodată, Putin a apreciat că există un bun potenţial de cooperare cu România referitor la problemele din regiunea Mării Negre. Cristian Istrate este expert specializat în tematici de securitate, NATO și controlul armamentelor. Între 2006-2011 a fost ambasador al României la Oslo, iar în perioada 2011-2013 a ocupat funcţia de director general al Departamentului Afaceri Strategice din cadrul Centralei Ministerului Afacerilor Externe. Din 2013, a fost reprezentantul permanent al României pe lângă organizaţiile internaţionale de la Viena.

    Ambasadorul Statelor Unite la Chişinău, Dereck Hogan, a declarat că SUA acordă o mare atenţie rezolvării conflictului transnistrean şi că Washington-ul consideră că Transnistria trebuie să se afle sub controlul administrativ al guvernului Republicii Moldova. Diplomatul a spus că, dacă după alegerile legislative anticipate din 11 iulie se va forma un guvern care va avea susţinerea majorităţii parlamentare, acest fapt va impulsiona rezolvarea conflictului de pe Nistru. În acest context, ambasadorul a arătat că SUA vor monitoriza atent alegerile şi sunt gata să colaboreze cu orice Guvern este dispus să îmbunătățească nivelul de viață al cetățenilor. De partea cealaltă, Moscova a transmis că îşi va continua eforturile pentru înlesnirea unui acord echitabil în problema transnistreană. Următoarele negocieri în formatul 5+2, din care fac parte Republica Moldova, partea trasnistreană, Rusia, Ucraina, OSCE, plus Uniunea Europeană şi Statele Unite în calitate de observatori, sunt programate la finalul lunii mai şi reprezintă o nouă şansă pentru relansarea dialogului între Chişinău şi Tiraspol.

    Reprezentanta României la Eurovision 2021, Roxen, a ratat calificarea în marea finală a celei de-a 65-a ediţii a concursului muzical european, care are loc la Rotterdam, în Olanda. Românca în vârstă de 21 de ani a interpretat piesa Amnesia, însă nu a reuşit să adune suficiente voturi din partea fanilor şi a juriilor naţionale. Din prima semifinală s-au calificat artiştii din Azerbaidjan, Belgia, Cipru, Israel, Lituania, Malta, Norvegia, Rusia, Suedia și Ucraina. A doua semifinală se va desfăşura pe 20 mai. În marea finală din 22 mai se califică 20 de cântăreţi cărora li se alătură reprezentanţii ţării gazdă şi ai celor cinci ţări fondatoare Eurovision – Franţa, Germania, Italia, Spania şi Marea Britanie. România nu s-a mai calificat într-o finală Eurovision din 2018. Cele mai bune rezultate ale ţării noastre au fost două locuri 3 cu Luminiţa Anghel & Sistem – în 2005 şi Paula Seling şi Ovi – în 2010 şi un loc 4 obţinut de Mihai Trăistariu – în 2006.


  • Pericolele lumii virtuale pentru cei mici

    Pericolele lumii virtuale pentru cei mici

    Izolarea și restricțiile impuse de
    pandemie, care au mutat cursurile de la școală în mediul online, i-au obligat
    pe copii se petreacă mai mult timp ca de obicei pe internet. Acest fapt a avut consecințele sale, unele
    dintre cele extrem de neplăcute după cum relevă un studiu recent realizat de
    organizația non-guvernamentală Salvați Copiii din România. Comparativ cu
    situația de dinaintea stării de urgență, 59 % dintre copiii români au impresia
    că petrec prea mult timp pe internet sau folosind dispozitive digitale. De
    asemenea, pentru 22 % dintre ei perioada pandemiei a însemnat o înmulțire a
    situațiilor de pe internet care i-a deranjat sau i-a făcut să creadă că n-ar fi
    trebuit să descopere conținutul respective. De asemenea, temerile părinților
    s-au accentuat, 55 % dintre ei fiind mai îngrijorați ca în trecut de faptul că
    cei mici ar putea intra în contact pe internet cu adulți care încearcă să îi
    exploateze sau să abuzeze sexual, în timp ce 48 % sunt mai preocupați de faptul
    că copiii lor ar putea fi victime ale unor mesaje nepotrivite.

    O parte dintre
    aceste concluzii au fost extrase din reclamațiile pe care organizația Salvați
    Copiii le-a primit printr-un instrument online dedicată raportăriil
    conținuturilor dăunătoare de pe internet.
    Disponibil pe siteul oradenet.ro, formularul esc_ABUZ a condus la concluziei alarmante, după cum
    aflăm de la Andreea Hurezeanu coordonatoarea programului de securitate
    online destinat minorilor și derulat de organizația Salvați Copiii.

    Pe parcursul anului 2020, au fost primite peste 1500 de sesizări. Iar
    în 72% dintre acestea se refereau la materiale care reprezentau abuz sexual
    asupra copiilor, nuditate infantilă sau copii care pozează în ipostaze
    sexualizante. La fel ca și în anii precedenți, într-o proporție covârșitoare -
    în jur de 85% – victimele au fost de genul feminin. Iar în ceea ce privește
    vârsta, în 8% din cazuri au fost înfățișați copii până în 5 ani, 76% prezintă
    copii care au între 6 și 10 ani. Categoria 11 și 14 ani a fost reprezentată de
    14% dintre raportări, iar 2% dintre cazuri se concentrau pe adolescenții între
    15 și 18 ani.



    Nu s-au monitorizat rețelele sociale
    în mod special, ci toate siteurile accesate de copii și apoi reclamate ca fiind
    prea ușor accesibile minorilor care navighează pe internet. În aceste condiții,
    cum își pot proteja părinții copii? Iată câteva recomandări ale organizației
    Salvați Copiii. Andreea Hurezeanu.

    În cele mai multe cazuri, părinții nu știu
    că există programe de control parental care-i ajută pe copii să acceseze
    conținuturi potrivite minorilor. Din cauza asta se întâmplă să fie accesibile
    tot felul de imagini și de clipuri video care nu sunt potrivite pentru copii,
    dar care totuși există pe internet. De aceea e foarte important ca utilizatorii
    adulți în momentul în care găsesc astfel de conținuturi deranjate să te
    raporteze. Mai ales în contextul în care pandemia ne-a obligat să petrecem,
    oarecum, mai mult timp navigând pe internet, durata excesivă petrecută de copii
    în mediul online reprezintă un prim risc. Pe măsură ce ei petrec mai mult timp
    pe internet se pot confrunta cu situații precum cyberbullying (hărțuirea sau
    agresivitatea pe internet), sextingul, dependența de internet, accesul la știri
    false, etc. Toate acestea reprezintă pericole la care copii pot fi expuși pe internet.
    De pildă, cyberbullyingul este extrem de frecvent prin hărțuire online,
    agresivitatea verbală, iar România se află pe unul dintre locurile fruntașe la
    cyberbullying în UE între copii.



    În afară programelor de control
    parental și a reclamațiilor post-factum, comunicarea părinți-copii și
    cultivarea încrederii celor mici în adulți constituie alte forme de reducerea a
    riscurilor ridicate de navigarea pe internet. Andreea Hurezeanu. Noi i-am sfătuit, în primul rând, pe părinți să păstreze o
    comunicare deschisă cu copiii. Acesta este principalul atu pe care părinții îl
    au în gestionarea relației pe care minorii o au cu ceea ce petrece pe internet.
    Dacă între copil și părinte este o relație deschisă și o comunicare permanentă,
    copilul va avea curaj să-i povestească mamei, tatălui sau altor persoane în
    care are încredere despre întâmplările neplăcute la care a asistat pe internet.
    Dincolo de instalarea unui program de control parental, există nevoia de a
    menține o relație deschisă părinte-copil, de a strânge informații despre
    riscurile pe internet și de a discuta cu minorii despre aceste pericole. Tot
    printr-o relație de prieteniei cu copiii, părinții îi pot ajuta să depășească
    momentele dificile și neplăcute cauzate de anumite probleme apărute online.


    Tocmai pentru a reduce numărul
    acestor probleme, Salvati Copiii a lansat campania de informare Unskippable
    Stories (Povești peste care nu putem trece). Campania prezintă o serie de
    șase clipuri audio-video ce înfățișează conversații între abuzatori și victime,
    inspirate din cazuri reale. Acestea vor fi difuzate în mediul online, pe
    diverse rețele sociale, sub forma unor mesaje scurte, care nu pot fi
    dezactivate sau ignorate, întocmai cum poveștile copiilor, victime ale
    abuzurilor pe internet, nu pot fi trecute cu vederea.



  • Situaţia neonatologiei în România

    Situaţia neonatologiei în România

    Dotarea corespunzătoare
    a clinicilor de neonatologie este esenţială pentru buna gestionare a naşterilor
    premature. În România, rata mortalităţii infantile este de două ori mai mare
    decât media Uniunii Europene. Rata mortalităţii infantile este un bun criteriu
    pentru a observa nu doar distanţa dintre România şi statele europene mai
    dezvoltate. În judeţele sărace ale României, rata mortalităţii infantile este
    de două ori mai mare decât cea din marile oraşe, unde există maternităţi dotate
    cu aparatură medicală performantă, conform unei analize întocmite de Salvaţi
    Copiii.

    Gabriela
    Alexandrescu     preşedintele executiv Salvaţi Copiii România: Nu s-a mai dezvoltat un program naţional de dotare de acum 12 ani, din
    2007. Dat fiind numărul mare de cazuri de naşteri premature, al copiilor cu
    risc, aceste echipamente au fost folosite intens, plus că numărul paturilor de
    terapie intensivă neonatală este la jumătate, aşa că multe secţii au lucrat la
    foc continuu, au primit mai mulţi copii decât aveau capacitatea. Lipsa acestor
    dotări care să asigure un suport vital a fost una dintre cauze. O altă cauză
    este şi cea legată de educaţia mamelor, de gradul de cuprindere la medicul de
    familie şi de control al sarcinii. Aproape jumătate dintre sarcini nu figurează
    în evidenţa unui medic de specialitate. Foarte multe femei nasc în maternităţi
    care nu au posibilitatea, echipa şi dreptul legal de a îngriji copii mai mici
    de un kilogram şi jumătate.



    Cât despre
    cauzele care conduc la o rată ridicată a mortalităţii infantile în România, Gabriela
    Alexandrescu consideră că aceastea sunt atât de natură socio-culturală, cât şi
    legate de lipsa serviciilor medicale în zonele mai slab dezvoltate din România: Este un cumul de factori: educaţia, lipsa serviciilor de bază de la
    nivelul comunităţilor, în special în comunităţile rurale, unde există o lipsă
    majoră de medici de familie, o lipsă de evaluare a gravidei, imposibilitatea
    multor femei de a se deplasa în alte localităţi pentru a-şi face analizele în
    sarcină. Toate acestea au creat o situaţie destul de dificilă pentru familiile
    din România. Avem o rată dublă a mortalităţii infantile şi avem diferenţe şi în
    interiorul ţării, între diferitele judeţe. Avem peste 23 de judeţe care
    depăşesc media naţională a mortalităţii, în top fiind, din păcate, judeţele
    Botoşani şi Călăraşi. Acestea au o mortalitate de trei ori mai ridicată decât
    Clujul sau Bucureştiul.


    Media naţională a ratei mortalităţii infantile a fost, în
    2017, de 7,2 la o mie de copii născuţi vii, cauza principală fiind naşterile
    premature. Organizaţia Salvaţi Copiii se implică activ în demersurile de
    dotare conformă a unităţilor medicale.

    Gabriela Alexandrescu:
    Prin ceea ce putem face noi, organizaţia
    Salvaţi Copiii, încercăm să acoperim aceste lipsuri. În ultimii ani, din 2012
    până anul trecut, am donat mai mult de 515 echipamente în 88 de maternităţi,
    pentru 42 de mii de nou-născuţi. Am investit peste patru milioane de euro, bani
    pe care i-am primit de la companii şi persoane fizice. Totul s-a făcut prin
    sprijinul oamenilor din România. Vâzând şi înţelegând că aşteptând până ce
    ministerul şi autorităţile publice să aloce sume relevante, stă în puterea
    noastră să ne salvăm copiii. Dacă nu asigurăm nici dreptul la viaţă al
    copiilor, despre ce mai putem vorbi în rest?


    În România,
    există şi foarte multe cazuri de malformaţii cardiace în rândul nou-născuţilor.
    Mulţi copii se nasc cu aceste probleme şi singura clinică unde aceştia pot fi
    trataţi imediat după naştere este Institutul
    de Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu Mureş. Acolo, medicii lucrează
    continuu, însă efortul lor nu este suficient. Dintr-un necesar anual de aproape
    o mie de operaţii pe cord, clinica de la Târgu Mureş asigură în jur de 230. În acelaşi
    timp, alţi medici se confruntă cu lipsa dotărilor necesare. Adriana Dan, şeful secţiei de Neonatologie a Spitalului Universitar de Urgenţă din
    Bucureşti:

    Clinicile de neonatologie din România sunt
    clasificate pe grade de competenţă şi de dotare. Maternităţile de gradul 3,
    cele mai bine dotate şi cele mai bine pregătite din punctul de vedere al
    resurselor umane, sunt relativ puţine, cam douăzeci, în România. Aceste unităţi
    sunt capabile să asigure îngrijirea prematurilor cu nevoile cele mai mari.
    Funcţionăm cu echipamente puţine, vechi, uzate fizic şi moral. Pentru
    supravieţuirea prematurilor este esenţial să dispunem de incubatoare, de
    ventilatoare, de monitoare de funcţii vitale, de consumabile de calitate şi de
    unică folosinţă care să prevină multiplele complicaţii pe care aceşti copii cu
    imunitate scăzută le pot face.


    Am întrebat-o pe Adriana
    Dan ce simte un medic neonatolog care, în ciuda neajunsurilor din sistemul
    medical, are parte de reuşite în profesia sa:

    Pe de o parte, avem o
    fericire omenească că am putut ajuta un suflet fragil şi o familie care îşi
    doreşte şi aşteaptă atât de mult acest copil. Pe de altă parte, este o mândrie
    profesională, pentru că înseamnă că ceea ce facem noi este important. La
    întâlnirile noastre anuale de pe 17 noiembrie, când este Ziua Internaţională a
    Prematurităţii, ne reîntâlnim cu bebeluşii pe care i-am salvat şi care au doi
    ani, cinci ani sau sunt chiar elevi la şcoală. Este o bucurie în a şti că o
    parte din ceea ce este acel copil ţi se datorează şi ţie. Este deosebit.



    O satisfacţie pe
    care, cel mai probabil, doar un medic care salvează viaţa unui copil abia
    născut o poate avea. Dar, pentru ca aceste succese să devină tot mai multe,
    România are nevoie de clinici de neonatologie performante. În 2019, Salvaţi Copiii România achiziţionează echipamente pentru 49
    de maternităţi.

  • Proiect de educaţie digitală pentru copiii nevăzători din România

    Proiect de educaţie digitală pentru copiii nevăzători din România

    E-sight
    este un proiect de educaţie digitală şi integrare socială prin intermediul
    tehnologiilor moderne pentru copiii cu deficienţe de vedere. El s-a
    derulat în perioada mai 2014-iunie 2015, a fost derulat de către
    Organizaţia Salvaţi Copiii şi finanţat de către Fundaţia Orange. De acest
    proiect au beneficiat 400 de copii din unităţile de învăţământ speciale din
    Bucureşti, Timişoara, Cluj Napoca, Buzău, Târgu Frumos şi Arad, iar peste 1000
    de copii au fost informaţi cu privire la resursele destinate lor. La baza
    acestui proiect au stat rezultatele cercetării realizate de Organizaţia Salvaţi
    Copiii, care au arătat că 65% dintre copiii cu deficienţe de vedere ar dori ca
    publicul larg să cunoască provocările cu care ei se confruntă, fie că este
    vorba de accesul la educaţie sau la servicii online. De asemenea, majoritatea
    participanţilor la studiu şi-au manifestat dorinţa ca materialele şi creaţiile
    lor să fie împărtăşite cu persoane din comunitate.


    Prin activităţile acestui proiect şi
    prin rezultatele obţinute s-a demonstrat încă o dată nevoia de integrare
    socială a copiilor cu deficienţe de vedere, este de părere Teodora Stoica, de la Organizaţia Salvaţi
    Copiii: Primul
    obiectiv al proiectului a fost acela de a sprijini exprimarea
    liberă a copiilor şi de a stimula interacţiunea lor cu ceilalţi. Cel de-al
    doilea obiectiv a fost acela de a creşte gradul de conştientizare cu privire la
    situaţia copiilor nevăzători şi, nu în ultimul rând, am dorit să asigurăm
    accesul acestor copii la resurse educaţionale care să fie adaptate nevoilor
    lor. Pentru a duce la bun sfârşit primul obiectiv, am organizat o serie de
    activităţi nonformale. Aşadar, am format un grup de 55 de tineri
    voluntari care au mers în Bucureşti, Arad, Timişoara, Cluj Napoca,
    Târgu Frumos şi Buzău şi au derulat activităţi nonformale cu
    copiii. Rezultatele acestor activităţi au fost proiecte artistice precum
    picturi, colaje, planşe şi figurine…Apoi ne-am dorit să creştem gradul de
    conştientizare cu privire la situaţia persoarelor nevăzătoare şi atunci
    am decis să organizăm expoziţii. In
    perioada 29 mai-17 iunie am organizat în oraşele Buzău, Arad, Cluj
    Napoca, Timişoara şi Târgu Frumos o serie de expoziţii în care am
    prezentat lucrările pe care copiii le-au făcut în cadrul activităţilor
    nonformale.



    Proiectul Esight a inclus şi dezvoltarea unei platforme online www.e.sight.ro cu
    informaţii şi aplicaţii necesare acestor copii ( tutoriale, aplicaţii
    mobile, programe de citire). De asemenea, Biblioteca Naţională a României propune
    facilitarea accesului la informaţie a persoanelor nevăzătoare, contribuind la
    integrarea lor în mediul cultural şi educativ şi mai apoi pe piaţa muncii, după
    cum ne spune Claudia Serbănuţă, director general al BNR: O
    să propunem publicului, inclusiv celor cu dizabilităţi de vedere, servicii de
    împrumut al cărţilor în format accesibil. Deci, până la sfârşitul anului
    aş vrea, dacă nu aveţi permis de bibliotecă, să ne scrieţi ca să obţineţi
    unul şi de pe orice calculator să puteţi descărca cărţi pe care să le
    citiţi. Este un prim serviciu de acest fel în România şi am vrea să ne
    spuneţi ce poveşti vreţi să citiţi. Ceea ce încearcă Biblioteca Naţională
    Română este să vă faciliteze întâlnirea cu acea lucrare care să vă dea
    încredere că sunteţi mult mai puternici decât credeţi şi să vă dea puterea,
    dumneavoastră şi celor care vă ajută, să mergeţi mai departe.

    Proiectul E sight a presupus şi realizarea unui documentar care a prezentat
    povestea Liviei Frona, o fetiţă nevăzătoare din Târgu Frumos în vârstă de
    10 ani, pasionată de pian: Imi place foarte mult să cânt la
    pian, deoarece simt o legătură cu el. Compozitorul meu preferat este
    Mozart. Atunci când cânt la pian simt o bucurie mare în suflet. Pe viitor
    vreau să devin pianistă şi, dacă se poate, aş vrea să ajung acolo unde s-a
    născut Mozart, în Austria.

    La fel de talentat este şi Eu­sebiu Toma. Are 17 ani, este în clasa a XI-a
    şi iubeşte muzi­ca popu­lară: La început a fost destul de
    greu pentru că nu mă aşteptam să fiu
    în stare să ajung la nivelul acesta.. Aveam de învăţat…. toată viaţa
    noastră este o cursă..pe care trebuie să o câştigăm, până la urmă. Am
    început la cînt la vârsta de 9 ani, aveam o orgă de jucărie… Părinţii mei au
    vorbit cu un profesor de la Liceul Pedagogic din Botoşani, au văzut că-mi place să cânt şi la început am lipit nişte buline pe orgă,
    fiecare cu diferite forme să învăţ clapele. Si aşa am cântat uşor, uşor..
    Când eram în clasa a 5-a, mama mi-a luat un fluier şi memoram melodiile,
    nu aveam portativ, ca nevăzător îmi era greu.. Am început să învăţ fiecare
    piesă după ce o înregistram pe telefon. Apoi am trecut la clarinet, caval,
    ocarină şi vreau să iau şi câteva instrumente de suflat: cimpoi, tilincă…



    Persoanele cu
    deficienţe de vedere reprezintă un grup defavorizat la nivelul societăţii
    româneşti, indică studiile efectuate în ultimii ani care plasează România
    pe ultimele locuri la integrarea acestora pe piaţa muncii. Doar 1 din 15 tineri
    nevăzători îşi găsesc un loc de muncă. Simona Penescu, director executiv
    interimar al Fundaţiei Orange România: La nivel
    teoretic, la nivel legislativ, stăm destul de bine. Există o lege
    care obligă companiile mari să angajeze persoane cu deficienţe. Problema este
    că stăm foarte prost la partea practică, la implementarea legii. Sunt foarte
    multe cazuri în care angajatorii preferă să plătească amendă la stat, decât să
    angajeze persoane cu deficit de vedere, pentru că le este teamă. Am putea
    să organizăm nişte discuţii, nişte workshopuri cu angajatorii să le explicăm.
    Culmea, puţinii angajatori care angajează persoane cu deficienţe de vedere sunt
    extrem de multumiţi de munca pe care o prestează aceste persoane. Deci trebuie
    să-i facem să înţeleagă abilităţile persoanelor cu dizabilităţi.



    Odată
    cu terminarea liceului posibilităţile de continuare a studiilor pentru tinerii
    cu deficienţe de vedere sunt extrem de reduse. Cei care reuşesc să se integreze
    educaţional sunt ajutaţi de părinţi, care suportă costul echipamentelor performante
    necesare pentru adaptarea cursurilor la nevoile lor. De exemplu, licenţa
    pentru un program care redă vocal textul afişat de un ecran de calculator costă
    în jur de 1000 de euro.



    In România trăiesc aproximativ 3200 de copii şi peste 100 de mii de adulţi cu handicap vizual.