Radio România Internațional

Tag: Salvati Copiii Romania

  • Puncte nevralgice ale situației copiilor din România

    Puncte nevralgice ale situației copiilor din România

    Recent,
    organizația Salvații Copiii din România a dat publicității o radiografie a
    situației minorilor din țara noastră, din care se detașează 10 puncte extrem de
    critice. Printre ele sunt numără probleme care trenează de foarte mulți ani și
    care, deși sunt arhicunoscute, nu sunt și îndreptate. De pildă, unul din cinci copii români nu ajunge
    să finalizeze școala la timp, anual peste 7.000 de copii români se nasc din
    mame minore, aproape 1.200 dintre aceste mame fiind la a doua sau chiar a treia
    naștere, peste jumătate de milion de copii au avut recent cel puțin un părinte
    plecat la muncă în străinătate, iar la țară, rata mortalității infantile
    continuă să fie sensibil mai ridicată în comparație cu mediul urban (6,5 vs.
    4,2 la mie). Acestor probleme li se adaugă altele poate mai puțin discutate în
    spațiul public, dar la fel de grave. Una dintre acestea privește sănătatea
    emoțională sau psihică a copiilor. Peste 41% dintre fetele de 15 ani au
    probleme legate de somn în timp ce 57% dintre ele resimt frecvent nervozitate. Directorul
    de advocacy al organizației Salvați Copiii, George Roman, atrage atenția asupra
    acestei chestiuni.

    Bunăstarea emoțională se referă la modul în care autoritățile înțeleg să
    investească în servicii de sănătate mentală și de protecție a copiilor care au
    nevoie de sprijin suplimentar, cum ar fi copiii cu cerințe educaționale
    speciale sau copiii cu dizabilități. Și nu avem nici avem scoruri pozitive.
    Inclusiv Organizația Mondială a Sănătății a pus în evidență faptul că sunt
    copiii din România cu probleme legate de somn şi de autocontrol. Uneori se simt izolați, excluși din grupurile lor, la nivelul instituțiilor
    de educație sau în comunitate. E nevoie de bani pentru a avea parte de ședințe
    de consiliere psihologică, pentru că serviciile sociale, direcțiile generale de
    protecție a drepturilor copilului au un număr foarte limitat de psihologi, nu
    toți dintre ei pregătiți să asigure consiliere sau psihoterapie, iar
    organizațiile neguvernamentale sunt puține la număr și supraaglomerate. De
    exemplu, la Centrul de Sănătate Mentală a Organizației Salvați Copiii există o
    coadă de câteva luni, uneori se așteaptă între 3 şi 6 luni, pentru cazuri care
    ar avea nevoie de servicii, având în vedere că noi le acordăm gratuit.


    O parte din
    problemele emoționale ale copiilor sunt cauzate și de lipsa părinților plecați
    la muncă în străinătate. De altfel, mirajul plecării îi atrage și pe tineri
    parcă crescuți cu aceste deziderat în minte. George Roman revine cu detalii.

    Mai mult de jumătate dintre
    copii nu vor să rămână în România, iar două dintre motivele esențiale pe care
    le-au menționat copiii sunt legate de calitatea sistemului de educație. Cam o
    treime dintre ei au spus că vor să plece fix din cauza acestui lucru, pentru că
    şcoala nu este atractivă și consideră că nu se pot forma din punct de vedere
    profesional şi educațional în România. Dar există și un procent
    destul de important, semnificativ, în opinia noastră, cel al copiilor care vor
    să plece, pentru că aici se consideră amenințați de sărăcie: între 21% şi 22%
    dintre copii au spus acest lucru. Nu vor să trăiască săraci în România și
    încearcă să se împlinească material în alte state, având probabil mulți dintre
    ei și exemplul propriilor părinți.


    Un alt aspect extrem de grav se referă la abuzul sexual. Dintre
    sesizările penale referitoare la victimele minore mai puțin de 20% sunt
    finalizate prin trimiterea în judecată a agresorilor. Iată cum comentează
    directorul de advocacy George Roman.

    Noi părem a fi cel mai puțin interesați
    de combaterea acestui fenomen al abuzului sexual. În afara câtorva
    profesioniști din sistemul judiciar extraordinar de bine pregătiți, la nivel
    național de politici sociale sunt puține investiții. Vă pot da ca exemplu un
    program pe care Salvați Copiii în colaborare cu Direcția Generală de Protecția
    Drepturilor Copilului din Sectorul 6 București l-a dezvoltat în ultimii doi
    ani. Este, cred, unul dintre puținele exemple în care copilul implicat în
    situații judiciare primește protecția necesară în timpul audierii lui pentru a
    nu fi retraumatizat sau batjocorit pur și simplu prin audieri care pot ajunge
    şi la un număr de 14. Un copil abuzat sexual ar fi obligat să rememoreze trauma
    prin care a trecut în fața oricui este implicat direct sau indirect în
    procedurile judiciare. Și aici mă refer la audierile repetate de la poliție,
    parchet, instanțe şi servicii sociale.


    În puținele cazuri când
    sesizările de abuz sexual al unui adult asupra unui minor ajung în fața
    instanțelor, condamnările sunt nu doar rare, dar 3 din 5 sentinţe sunt însoţite
    de suspendarea executării pedepsei. Iar asta presupune că agresorul se va putea
    întoarce în comunitatea în care trăiește și victima sa, conchide George Roman,
    directorul de advocacy al organizației Salvați Copiii care speră ca, totuși,
    anul viitor radiografia situației copilului să înregistreze și redresări.


  • Jurnal românesc – 13.07.2023

    Jurnal românesc – 13.07.2023

    România şi-a îndeplinit obiectivele stabilite pentru summit-ul de la Vilnius, unde s-a făcut un pas decisiv în direcţia consolidării Alianţei, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, după summitul anual al NATO. Șeful statului a amintit că adoptarea noilor planuri de apărare ale NATO oferă cel mai înalt nivel de securitate pentru Flancul Estic la Marea Neagră și arată că Alianţa are un răspuns pentru orice ameninţare de securitate care ar afecta Bucureștiul. În cadrul summit-ului, Klaus Iohannis a mulțumit tuturor aliaţilor prezenţi în România pentru contribuţiile lor şi a salutat anunţul Spaniei de a disloca militari aici. Totodată, a reafirmat necesitatea sprijinului consolidat al NATO pentru partenerii vulnerabili, în special pentru Republica Moldova. El a anunţat o nouă contribuţie financiară pentru Chişinău, pe care România o va transfera la fondul voluntar NATO, dedicat acestui stat. Cât privește războiul din țara vecină, Klaus Iohannis a susţinut un progres clar pentru concretizarea cât mai rapidă a aspiraţiilor euroatlantice ale Ucrainei şi a subliniat că România îi va oferi sprijin atât timp cât va fi necesar, până când Kievul va câştiga războiul.

    Parlamentul European (PE) a adoptat miercuri o rezoluţie bazată pe petiţia depusă în PE de societatea civilă din România prin care se solicită contestarea legalităţii veto-ului Austriei împotriva aderării Bucurestiului la spaţiul Schengen. Documentul a fost adoptat cu 526 voturi pentru, 57 împotrivă şi 42 de abţineri. Proiectul de rezoluţie îndeamnă Comisia Europeană să estimeze costurile neaderării pentru România şi Bulgaria şi să analizeze opţiunile privind mecanismele de compensare financiară. Reamintim că, la sfârșitul anului trecut, in consiliul JAI, nu a fost adoptată o decizie în unanimitate cu privire la intrarea în spaţiul Schengen a celor două ţări membre ale UE din 2007, după ce Austria și Olanda s-au opus. Cancelarul austriac Karl Nehammer a motivat această poziție aducând în discuție migranții ilegali ajunși în țara sa despre care afirmă că mulți ar fi venit prin România și Bulgaria, date contrazise însă de autoritățile de la București. La rândul său, Olanda a precizat că susține aderarea României, dar nu la pachet cu Bulgaria.

    Avram Iancu anunță că va înota pentru a susține aderarea României la spațiul Schengen. Bibliotecarul din Petroşani va pleca duminică, 16 iulie, într-o cursă pe întreg cursul fluviului Rin. Va fi o provocare de 35 de zile prin care şi-a propus să sprijine, prin mijloacele sale, aderarea României la spaţiul de liberă circulație. Avram Iancu va înota cei peste o mie de km ai fluviului fără costum de neopren sau alte elemente ajutătoare, la fel ca atunci când a devenit primul om din lume care a reuşit să străbată fluviul Dunărea doar prin forţa braţelor. Startul va fi dat duminică, de la podul vechi din Konstanz (Germania). Evoluţia înotătorului va putea fi urmărită pe un sistem modern de livetracker. Aşa cum fluviile străbat ţările şi continentele fără să ţină cont de graniţe, tot aşa îmi doresc ca milioane de români să circule liber de la Marea Nordului până la Marea Neagră, a declarat Avram Iancu.

    American Councils for International Education invită studenţii, masteranzii şi doctoranzii cetăţeni români, cu vârsta între 20 şi 27 de ani, să candideze pentru a participa la Programul Elie Wiesel Study Tour, ce se va desfăşura în perioada 27 august – 9 septembrie. Potrivit Ambasadei SUA la Bucureşti, cei interesaţi se pot înscrie online până pe 23 iulie, iar organizatorii vor selecta 15 participanţi, în urma evaluării dosarului. Programul, aflat la cea de-a şasea ediţie, îşi propune să ofere studenţilor interesaţi de tematica drepturilor omului şi de istoria Holocaustului ocazia de a înţelege mai multe despre aceste subiecte şi de a-și aprofunda cunoştinţele. După finalizarea programului, fiecare dintre cei 15 participanţi trebuie să organizeze o activitate de diseminare pe tematica programului.

    Salvaţi Copiii România organizează, în perioada iulie – august, tabere în zonele Păltiniş – Sibiu şi Zărneşti – Braşov pentru 1.000 de copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în alte state şi care sunt incluşi în programele de suport ale organizaţiei. Potrivit unui comunicat, taberele se înscriu în seria demersurilor recreative şi de socializare din programele de suport ale organizaţiei, care au rolul, pe de o parte, de a ocupa timpul liber al copiilor cu activităţi relevante şi, pe de altă parte, de a preveni izolarea socială şi înstrăinarea acestora. Datele unui studiu naţional realizat de Salvaţi Copiii România la finalul anului trecut arată că aproape 14% dintre copiii români care au vârste de până la 17 ani au avut cel puţin un părinte plecat la muncă în alte state în ultimul an.

  • Creştem împreună

    Creştem împreună

    Fenomenul copiilor rămaşi acasă doar cu un părinte sau în grija unor rude, din pricina plecării la muncă în străinătate a părinţilor, a căpătat în România dimensiuni greu de cunoscut. Astfel, conform situaţiei prezentate de Diecţia Protecţia Copilului, la finalul anului 2012, erau înregistraţi în evidenţele autorităţilor responsabile de asistenţa socială, un număr total de 79.901 copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Dintre aceştia, 41% erau complet lipsiţi de grija părintească: 22.993 aveau ambii părinţi plecaţi, iar 9.991 proveneau din familii în care părintele unic susţinător era plecat. Deşi cifrele sunt mari, o serie de studii arată că datele oficiale prezintă doar o parte din dimensiunea reală a fenomenului.



    Un nou pas în spijinirea celor mici, a fost făcut cu sprijinul organizaţiei “Salvaţi copiii România”, prin proiectul Creştem împreună”. Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv al Organizaţiei Salvaţi Copiii, vorbeşte despre obiectivul programului: “Obiectivul programului este să găsim împreuna cele mai bune modalităţi de a proteja copiii care au părinţii plecaţi în străinătate şi ca urmare, să dezvoltăm servicii complexe, suport pentru aceşti copii. Să-i ajutăm să facă faţă temelor şi şcolii, pentru că fără o protecţie parentală adecvată este greu ca un copil sa fie bine pregătit pentru şcoală. Îi ajutăm să comunice în mod permanent cu părinţii lor care sunt în altă ţară, prin dotarea cu echipamente:computere şi internet. Totodată, îi ajutăm pe cei care rămân cu copiii în grijă, pentru că sunt foarte muţti bunici sau rude, care nu sunt pregătiţi să se ocupe de un copil, mai ales de un adolescent. Un lucru important pentru noi este să implicăm autorităţile, astfel încât să multiplicăm aceste exemple de bună practică, pentru că astfel de copii se află peste tot în ţară.”



    Proiectul “Creştem împreună” s-a concretizat prin deschiderea mai multor programe “Şcoală după şcoală” în 14 judeţe din România. Astfel de centre există în Piteşti, judeţul Argeş, Braşov, Bucureşti, Reşiţa, Mangalia, Târgovişte, Craiova, Lupeni şi Petrila, în judeţul Hunedoara, Iaşi, Sighişoara, Piatra Neamţ, Suceava şi Negreşti, judeţul Vaslui.



    În perioada 2010-2012, 2080 copii au fost incluşi în program, dintre care 785 au mama plecată în străinătate, 876 au tatăl plecat în străinătate, iar 419 copii au ambii părinţi plecaţi. Toţi aceşti copii au beneficiat de ajutor educaţional suplimentar şi au fost implicaţi în activităţi de petrecere a timpului liber: excursii, plimbări, vizite la muzee şi la obiective turistice. De asemenea, reprezentanţii copiilor au participat lunar la întâlniri de informare şi la şedinţe de consiliere socială şi psihologică.



    Autorităţile înţeleg că mai sunt multe de făcut: Cătălina Chendea, inspector, Ministerul educaţiei: Am pus accent pe lectorate organizate pentru cei care rămân cu copiii acasă, este vorba despre o pregătire a celor care preiau aceşti copii, adică de multe ori practic se trezesc cu ei pe cap. Încercăm să creăm legături cu aceşti noi părinţi ai lor, încercăm să-i încurajăm pe copii să păstreze cât mai strâns legătura cu părinţii lor, pentru a înţelege că părinţii lor nu sunt plecaţi de tot, nu i-au abandonat, se vor întoarce. În acest sens avem tot felul de activităţi extraşcolare de creşterea încrederii copilului în el, în familie.”



    Percepuţi câteodată drept privilegiaţi, pentru un obiect mai nou sau mai frumos primit cadou de la părinţii din străinătate, mulţi dintre aceşti copii sunt total lipsiţi de protecţia unui cămin. Daniela Ganu este bunica unei fetiţe rămase în grija ei şi a mamei, tatăl lucrând în străinătate. Cum nepoata ei beneficiază de acest program, bunica a observat: “De multe ori, venind după fetiţă, am văzut copii care, chiar dacă au părinţii în străinătate, sunt dezbrăcaţi, copii care n-au mâncat. Li se dă corn cu lapte la şcoală. Am văzut că în programul dvs le daţi şi o masă, foarte bine. Părerea mea ca bunică, ca părinte este că sunt multe cazuri sociale, unde în familie sunt patru copii, cinci copii ai căror părinţi sunt plecaţi, lăsaţi la vreo bunică săracă ce poate nici nu vede. Sau la un unchi, la o mătuşă care îi lasă în drum, până se înnoptează. Poate în acest program al dvs încercaţi un fel de cămin, cum era odată. În cazurile sociale, o perioadă de internat, unde au program de dimineaţa până seara. Unii nu au unde să doarmă: sunt pe stradă. Eu am văzut copil care era pe stradă, nemâncat, gol, desculţ.”



    Că astfel de programe sunt din ce în ce mai necesare, nu se mai îndoieşte nimeni. O dovadă în plus, mărturia unei bunici sărace, Vera Limbei, rămasă cu patru copii în grijă: “Am patru nepoţei în plasament. Sunt nepoţeii mei, părinţii lor sunt plecaţi în afară, pentru a-şi cumpara o casă. Stăm cu chirie într-o garsonieră. Copii au între 7 şi 5 ani, doi sunt gemeni şi au 6 anisi sunt în clasa pregătitoare, cel mare în clasa întâi şi cea mică la gradiniţă. Dacă n-ar fi fost fundaţia n-aş fi reuşit!”



    În cazul copiilor cuprinşi în astfel de programe, se observă încă din primele luni îmbunătăţiri ale abilităţilor de comunicare, creşterea încrederii în sine şi îmbunătăţirea situaţiei şcolare la una-două materii în primele trei luni, pentru a se ajunge la patru în următoarele trei.



    Programul Creştem împreună” a implicat activitatea susţinută a 565 de voluntari. În 2013, peste 1000 de copii vor fi cuprinşi în activităţile organizate în toate cele 16 locaţii.