Summitul Iniţiativei celor
Trei Mări
Summitul Iniţiativei celor Trei Mări, platformă politică
flexibilă, lansată în 2015, a reunit la Bucureşti, la
începutul acestei săptămâni, lideri din cele 12 ţări membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Marea
Adriatică şi Marea Neagră.În premieră, a participat şi
preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi, tot în premieră, în
marja summitului a avut loc prima ediţie a Forumului de Afaceri al Iniţiativei
celor Trei Mări. Summitul a fost o
reuniune de succes, cu rezultate palpabile – a apreciat preşedintele
ţării-gazdă, Klaus Iohannis: Probabil cea mai importantă a fost
exprimarea sprijinului politic pentru o listă regională de proiecte prioritare
de interconectare în domeniile energiei, transportului şi digital, listă ce a
fost stabilită pe baza contribuţiilor statelor participante la iniţiativă,
inclusiv a României. Selecţia acestor proiecte a avut la bază criterii precum
impactul regional, fezabilitatea economică, compatibilitatea cu priorităţile şi
politicile UE.
Iniţiativa celor Trei Mări vine în sprijinul
obiectivului comun al Uniunii Europene de a apropia Estul şi Vestul
continentului, a spus şi comisarul european pentru dezvoltare regională, Corina
Creţu: Este o iniţiativă foarte relevantă şi legitimă. Contribuie la
dezvoltarea regională, amplificând astfel procesul de coeziune la nivelul
întregii Uniuni Europene. O iniţiativă care poate oferi în egală măsură
prosperitate şi securitate pentru statele membre. Comisia Europeană vede în
acest Summit o oportunitate unică pentru a reitera importanţa pentru Uniunea
Europeană, ca întreg, a unui înalt nivel de conectivitate în Europa Centrală şi
de Est, fie că vorbim despre sectorul energetic, despre transporturi sau de cel
digital. Invitat special la summitul de la Bucureşti, secretarul
american pentru Energie, Rick Perry, i-a asigurat pe europeni că pot conta pe SUA
ca un partener de încredere în domeniul energetic, domeniu strâns legat de
siguranţa naţională.
Reuniune a PSD,
principalul partid aflat la guvernare in Romania
Liderul PSD (de stânga, principalul partid aflat la guvernare în
România), Liviu Dragnea, a fost confirmat, vineri, în funcţie, după ce a
câştigat un vot de încredere la reuniunea conducerii formaţiunii. Cu aceasta
ocazie, Dragnea a anuntat ca, in octombrie, va avea loc o noua sedinta a
conducerii PSD, cand ar putea fi decisa o remaniere. Întâlnirea de vineri a fost
organizată după apariţia unei scrisori deschise în care câţiva membri marcanţi
ai partidului au cerut demisia lui Dragnea, inclusiv din funcţia de preşedinte
al Camerei Deputaţilor. Semnatarii au susţinut,
între altele, că situaţia juridică a acestuia a devenit vulnerabilitatea majoră
a partidului, mai ales în condiţiile în care vor avea loc alegeri
europarlamentare şi prezidenţiale, în 2019, precum şi locale şi legislative, în
2020. Semnatarii scrisorii au solicitat, de asemenea, ca premierul
Viorica Dancilă, preşedinte executiv al PSD, să asigure, ca interimar, conducerea
formaţiunii, până la organizarea unui congres extraordinar.
Referendum pentru
redefinirea familiei
Guvernul de stânga de
la Bucureşti a aprobat, marţi, detaliile tehnice care ţin de organizarea, pe 6
şi 7 octombrie, a referendumului pentru redefinirea familiei. Cu o zi înainte,
Curtea Constituţională decisese că legea de revizuire a Constituţiei care
prevede că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat
şi o femeie, şi nu între soţi, ca în prezent, respectă dispoziţiile
constituţionale. Legea amintită are la bază iniţiativa cetaţenească a unor
organizaţii creştine, susţinătoare ale
familiei tradiţionale, care a întrunit 3 milioane de semnături. Ea este contestată de
asociaţii care apără drepturile şi libertăţile civile, inclusiv pe cele ale
minorităţilor sexuale. Premierul Viorica Dăncilă a cerut instituţiilor
implicate în organizarea referendumului să dea dovadă de maximă responsabilitate
şi să înceapa urgent acţiunile necesare. Înalţi ierarhi ai Bisericii ortodoxe, majoritară în România, au îndemnat
credincioşii să spună da la referendum. Pe de altă parte, reprezentanţii Respect. Platforma pentru Drepturi şi Libertăţi, care reuneşte
110 organizaţii, îndeamnă la boicot pentru ca această iniţiativă pe care o consideră
dăunătoare şi periculoasă şi care, în opinia lor, accentuează clivajele, să nu
fie adoptată.
Întâlnire la
nivel înalt la Salzburg
Preşedintele
Consiliului European, Donald Tusk, a anunţat, la finalul reuniunii informale a
liderilor europeni de la Salzburg, din Austria, că Uniunea Europeană ar vrea
finalizarea negocierilor pentru Brexit, până în octombrie, iar apoi să fie
convocat un summit în noiembrie, la care să fie formalizată înţelegerea cu
Londra. Summitul, la care România a fost reprezentată de preşedintele Klaus
Iohannis, a mai avut ca teme principale migraţia şi securitatea internă. Preşedinţia
austriacă a Consiliului UE a prezentat stadiul de aplicare a două noi concepte
avansate în vară, şi anume platformele de debarcare a migranţilor în afara UE
şi centrele controlate din interiorul UE. În
numele României, preşedintele Klaus Iohannis a pledat la Salzburg pentru
menţinerea, şi după Brexit, a unei colaborări intense cu autorităţile de la
Londra în materie de securitate şi politică externă. Bucureştiul doreşte
menţinerea unei voci unitare şi coerente a UE în procesul de negociere cu
partea britanică, pentru a obţine un acord de retragere echitabil pentru toate
părţile. Pe de altă parte, pe tema securităţii interne a spaţiului comunitar, preşedintele
Iohannis a spus că România doreşte graniţe europene întărite, atât prin
regulamente, cât şi prin creşterea efectivelor Frontex.
