Radio România Internațional

Tag: sănătate mintală

  • Eurobarometru privind sănătatea mintală în UE

    Eurobarometru privind sănătatea mintală în UE


    În fiecare an, pe 10 octombrie, este marcată Ziua Mondială a Sănătății Mintale. Cu acest prilej, Comisia Europeană publică datele unui nou sondaj Eurobarometru care arată că larga majoritate a europenilor (89%) consideră că promovarea sănătății mintale este la fel de importantă ca promovarea sănătății fizice.



    46% dintre cei chestionați spun că s-au confruntat în ultimele 12 luni cu o probleme emoționale sau psihosociale, precum stări de depresie sau anxietate. În România, doar 42% au avut același răspuns. Totodată, 54% dintre cei care au spus că au avut probleme de sănătate mintală nu au primit sau nu au căutat ajutor din partea unui profesionist. Aproape două treimi dintre români (62%) au fost în aceeași situație. Cei mai mulți români (16%) au apelat la ajutorul unui medic generalist (19% media UE), 12% au consultat un psihiatru (14% – UE27) și numai 8% au mers la un psiholog (14% – UE27).



    Majoritatea respondenților au declarat că ei sau membri familiilor nu au întâmpinat probleme în accesarea serviciilor medicale pentru sănătatea mintală. Dintre cei care au întâmpinat probleme, cele mai întâlnite răspunsuri au fost: prețul prea mare (52% în România și 35% UE27) și lista lungă de așteptare sau întârzieri în diagnosticare sau primirea unui tratament (38% în România și 67% UE27).



    Cei mai mulți români (67%) sunt de părere că cei mai importanți factori pentru o bună sănătate mintală sunt: condițiile de viață (60% media UE), securitatea financiară (52% în România și 53% – UE27), activitatea fizică (44% în România și 41% – UE27) și relațiile sociale (38% în România și 41% – UE27).



    Datele sondajului Eurobarometru mai arată că anumite evenimente din ultimii ani — pandemia de COVID-19, agresiunea Rusiei în Ucraina, criza climatică și alte presiuni societale și economice — au influențat sănătatea mintale a europenilor. Astfel, 41% dintre români (44% – UE27) au spus că aceste evenimente au avut un impact într-o oarecare măsură” (44 %), iar 14%, în mare măsură” (18% media UE).



    Înainte de pandemia de COVID-19, una din șase persoane din UE suferea de pe urma problemelor de sănătate mintală, iar situația s-a înrăutățit, se arată în comunicatul Comisiei.



    Participanții la sondaj au mai fost întrebați care sunt modalitățile prin care UE poate contribui cel mai mult la îmbunătățirea sănătății mintale a europenilor. Cel mai des întâlnit răspuns a fost îmbunătățirea calității generale a vieții” (59% dintre români și 45% media UE), urmată de sprijinirea sănătății mintale a celor mai vulnerabile persoane” (39% în România și 35% – UE27), și de îmbunătățirea accesului și a sprijinului pentru diagnosticarea, tratamentul și îngrijirea pacienților cu probleme de sănătate mintală” (38% în România și 37% – UE27)



    Sondajul Eurobarometru mai relevă că 85% dintre respondenții din țara noastră consideră că pacienții a căror sănătate mintală este afectată sunt judecați diferit față de pacienții cu alte afecțiuni (77% media UE). De asemenea, 43% dintre româniși numai o treime dintre europeni (33%) sunt de acord total sau parțial față de afirmația că pacienții cu probleme de sănătate mintală beneficiază de îngrijire la același nivel cu pacienții cu afecțiuni fizice.





  • O nouă abordare a sănătății mintale în UE

    O nouă abordare a sănătății mintale în UE

    În
    ultimii ani, s-au înmulțit în Uniunea Europeană factorii care pun în pericol
    sănătatea mintală a cetățenilor blocului comunitar. În acest sens, executivul
    european a demarat o strategie prin care sănătatea mintală a europenilor să fie
    protejată și tratată. Cele trei principii ale strategiei sunt prevenția
    adecvată și efectivă, accesul la o calitate înaltă a asigurărilor de sănătate
    și tratament și reintegrarea în societate a celor care au urmat un tratament și
    s-au vindecat.

    Margaritis Schinas, vicepreședinte al Comisiei Europene, s-a
    referit la cauzele deteriorării sănătății mintale a europenilor din ultimii ani
    și a caracterizat strategia Comisiei în privința sănătății mintale ca o
    abordare comprehensivă și antropocentrică.

    Sănătatea mintală este epidemia tăcută a Europei, este o situație care se
    înrăutățește. Am experimentat mulți factori de stres, nu e nevoie să repet
    elementele fără precedent care definesc viețile noastre cotidiene din ultimii
    trei ani: pandemia, războiul din Ucraina, criza energetică, costurile vieții,
    schimbările radicale de pe piața muncii. Toate acestea sunt exemple de factori
    de stres care provoacă anxietate, frică, insecuritate și care desigur că au
    impact asupra sănătății mintale. Cifrele vorbesc de la sine și sunt dramatice.
    Unul din șase oameni din Uniunea Europeană se confruntă cu probleme de sănătate
    mintală, singurătatea afectează un sfert din populație, iar suicidul este a doua
    cauză a morții în rândul tinerilor europeni, după accidentele rutiere. În
    spatele acestor statistici sunt milioane de istorii personale și a venit timpul
    ca Uniunea Europeană să producă un proiect-cadru care poate contribui la
    îmbunătățirea situației. Susținându-i pe cei mai vulnerabili din societatea
    noastră este ceea ce ne definește pe noi ca europeni. Este parte a modelului de
    viață pe care îl susținem. Este parte a felului nostru de a trăi. Nu ne limităm
    la a diagnostica, venim cu acțiuni tangibile, specifice, care pot face
    diferența. Această inițiativă completează programul nostru general despre
    sănătate al actualei Comisii. Există două premise care ne ghidează. Prima,
    recunoaștem nevoia de a ajuta la destigmatizarea sănătății mintale. Cred că
    este punctul de pornire fundamental pentru orice acțiune la nivel european. A
    doua premisă este că oricine din Europa care are nevoie de ajutor sau de
    compasiune în confruntarea cu probleme de sănătate mintală trebuie să aibă dreptul
    universal de a ști către încotro să se îndrepte.


  • Plan de acţiune pentru sănătate mintală

    Plan de acţiune pentru sănătate mintală

    Parlamentul European sprijină puternic acțiunea
    europeană în domeniul sănătății mintale. Noua inițiativă a Comisiei în domeniul bolilor
    netransmisibile, va oferi în mare măsură o abordare practică pentru a ajuta
    statele membre să reducă povara bolilor netransmisibile.

    Comisarul european,
    Vera Jurova a declarat în plenul Parlamentului European că se așteaptă la o cooperarea
    fructuoasă între Parlamentul Europen și Comisia europeană în elaborarea unui
    plan de acțiuni privind sănătatea mintală, pentru că sănătatea mintală contează cu
    adevărat.


    Vera Jurova, comisar, european: Sănătatea mintală și tulburările
    neurologice reprezintă una dintre cele cinci componente tematice din Healthier
    Together, și vom discuta despre inegalitățile din sănătate. Statele membre,
    autoritățile din domeniul sănătății, părțile interesate, organizațiile
    internaționale și departamentele Comisiei lucrează împreună la un plan de
    acțiune la care, cu siguranță, am saluta contribuții suplimentare din partea
    voastră a tuturor din acest Parlament.

    În sprijinul planului, vom avea un
    exercițiu de cartografiere a cadrelor juridice, inițiativelor și instrumentelor
    financiare din partea departamentelor Comisiei pentru a ne asigura că lucrăm în
    sectoare cât mai eficient posibil și maximizăm oportunitățile. În acest loc, aș dori să împărtășesc și ceva din
    portofoliul meu și pregătirea mea de a coopera la acest plan, deoarece în
    portofoliul meu mă ocup foarte mult de impactul rețelelor sociale și a
    internetului asupra societății noastre. Încă ne lipsesc suficiente cercetări cu
    privire la cât de puternic și cât de negativ este acest impact asupra tinerei
    generații și asupra copiilor, dar vedem deja din diferite sondaje că există o
    pierdere a contactelor sociale, există o izolare și există, de asemenea, faptul
    că că, în acest moment, realitatea este încă mai bună decât ceea ce vedem în
    oglinda digitală.




    Toate acestea împreună au un impact
    negativ asupra tinerilor și asupra copiilor, mai ales în situația în care tatăl
    este Instagram și mama este TikTok. Cred că există un spațiu pentru a face
    ceva, pentru a crește gradul de conștientizare, a face campanie, pentru a
    influența societatea, părinții și școlile pentru că nu putem organiza timpul
    liber al copiilor, dar îi putem influența pe cei care pot face asta. De asemenea, ar trebui să ne gândim la cum să folosim
    viitoarea taxă digitală, deoarece taxa ar trebui folosită pentru repararea
    lucrurilor care au fost deteriorate, inclusiv prin intermediul rețelelor
    sociale..




  • Generaţia Z şi sănătatea mintală

    Generaţia Z şi sănătatea mintală

    Sănătatea mintală este unul dintre pilonii unei vieţi normale, însă în ultima perioadă s-a aflat sub asalt. Insecurităţilor legate locul de muncă, viaţa de familie, performanţele şcolare sau aspectul fizic li s-au adăugat stresul şi însingurarea caracteristice perioadei pandemice şi mai nou şocul reprezentat de războiul din Ucraina, pericolul extinderii acestuia sau chiar al escaladării într-un conflict nuclear. În mijlocul acestei furtuni aproape perfecte, sănătatea mintală nu mai ţine capul de afiş, deşi ea este garantul unei societăţi capabile, performante şi reziliente. Subiectul sănătăţii mintale este rareori adus în discuţie în spaţiul public pentru că este văzut de majoritatea drept tabu. O altfel de atitudine au însă reprezentanţii generaţiei Z, tineri deschişi la schimbare, expuşi informaţiilor şi dezinhibaţi.





    Aproape 6 milioane de români sunt oficial în străinătate, însă neoficial cifra depăşeşte 8 milioane, conform şefului Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Gheorghe Cârciu. O parte dintre aceştia sunt tinerii români plecaţi la studii în prestigioase universităţi din Europa, Statele Unite ale Americii şi Asia. Sănătatea mintală a acestei categorii, ce cuprinde tineri cu vârste între 19 şi 29 de ani, a fost poate cea mai afectată de evenimentele recente, deoarece membrii săi au fost nevoiţi să răzbată singuri prin labirintul de emoţii. În acest context, Liga Studenţilor Români din Străinătate a înfiinţat un grup specializat în sănătatea mintală, intitulat LSRS Mental Health, şi a realizat un sondaj de opinie privind aspecte ale sănătăţii mintale în rândul membrilor săi. Pentru a înţelege mai bine ce prin ce au trecut şi prin ce trec tinerii noştri plecaţi la studii în afara ţării am stat de vorbă unul dintre studenţii cei care au lucrat la elaborarea raportului, coordonatoarea LSRS Italia, Simona Fabiola Gîrneaţă.



    Sănătatea mintală a ajuns şi în atenţia instituţiilor europene, care s-au grăbit să elaboreze politici menite să-i ajute pe cetăţenii europeni să depăşească acest tip de probleme. Pentru o privire duală în această speţă, pe de o parte a europarlamentarului, şi pe de alta, a medicului, am apelat la eurodeputatul Cristian Buşoi, membru cu ştate vechi în legislativul european şi premiat în 2016 de Revista Parlamentului European pentru “munca în domeniul îmbunătăţirii politicilor europene de sănătate”.




  • Când se va renunța la ora de vară?

    Când se va renunța la ora de vară?

    Parlamentul European a votat în urmă cu doi ani, renunţarea la schimbarea bianuală
    a orei, începând cu 2021. Astfel, fiecare stat membru urma să decidă ce orar va
    alege – ora standard sau ora de vară – și să comunice decizia către Comisia
    Europeană, proces întrerupt din cauza pandemiei. Eurodeputatul Tudor Ciuhodaru
    cere ca statele UE să respecte calendarul și să ia o decizie în acest an:


    Sperăm ca aceasta să fi fost ultima trecere la ora de vară, sau așa ar
    trebui, pentru ca am reușit ca renunțarea la schimbarea orei în 2021 să fie
    votată în Parlamentul European, încă din 2019. Din păcate, Consiliului UE nu a
    ajuns nici după doi ani la o poziție comună, deși 84% din respondenții europeni
    (la sondaj) doresc acest lucru. Este important să asculte din nou cererea
    cetățenilor noștri de a înceta schimbarea orei și de aceea, (un grup format)
    din mai mulți europarlamentari cerem statelor membre să urgenteze acest demers.
    Și România a mai avut o inițiativă legislativă care a fost respinsă în urmă cu
    trei ani, care prevedea același lucru și sper ca, odată și odată, să facem
    această reglementare astfel încât să nu mai avem aceste consecințe fizice,
    psihice și economice, legate de schimbarea orei.





    Tudor Ciuhodaru atrage atenția asupra riscurilor de sănătate la care se
    expun mai multe categorii ale populației europene, din cauza celor două
    schimbări anuale ale orei:


    20% din populație suferă din cauza problemelor fizice sau mintale legate
    de schimbarea orei. De multe ori, este vorba de grupuri sociale vulnerabile:
    copii, vârstnici, bolnavii cronici, cei care sunt afectați și în această
    pandemie. Ca medic de urgență, vă pot spune și ce riscăm. Particularitățile
    fizice și psihice individuale influențează modul prin care se realizează
    această adaptare și, în fiecare an, mulți pacienți ajung la spital cu o
    simptomatologie polimorfă ce duce la agravarea sau decompensarea unor
    afecțiuni, iar unele dintre ele pot fi chiar periculoase precum creșterea
    riscului de infarct miocardic sau a riscului de suicid. Mai exact, studiile din
    domeniu arată cp riscul de infarct crește cu 5-10% timp de trei zile după
    schimbarea orei și sunt afectate în special tinere, active profesional, iar, pe
    de altă parte, crește riscul suicidal timp de două săptămâni de la modificarea
    orei, în special la cei depresivi sau cu vulnerabilități psiho-emoționale și
    gândiți-vă numai la cât am avut de tras la nivel psiho-emoțional, în această
    pandemie.




  • Bani europeni pentru sănătatea mintală a copiilor din Europa de Sud-Est

    Bani europeni pentru sănătatea mintală a copiilor din Europa de Sud-Est

    Universitatea
    Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca are sute de proiecte de cercetare pe bani
    europeni. Astăzi vă prezint unul dintr-un domeniu care devine tot mai actual:
    Psihologia. Proiectul face parte din programul-cadru de finanţare destinat
    cercetării al UE, HORIZON 2020.


    Prof.univ.dr. Adriana Băban, de la Facultatea de Psihologie şi
    Ştiinţe ale Educaţiei:


    Colectivul de Psihologie a
    Sănătăţii conduce un proiect de cercetare finanţat de Comisia Europeană, cu
    acronimul RISE şi titlul Prevenirea problemelor de sănătate mintală la copiii
    din ţările sud-est europene. Pe termen scurt, este un program de parenting
    pentru o viaţă sănătoasă. A început în 2017 şi trebuie finalizat în 2021, asta
    dacă nu vom obţine o prelungire, dată fiind situaţia particulară generată de
    pandemie.


    Proiectul a fost iniţiat şi scris de un consorţiu coordonat de
    colegii de la Universitatea din Bremen (Germania), de la Universitatea
    din Klagenfurt am Wörthersee (Austria) şi de la Universitatea din
    Oxford (UK). Colectivul pe care îl coordonez eu, de Psihologia Sănătăţii, a
    participat din start la elaborarea şi scrierea proiectului şi ne-am bucurat
    foarte mult când a fost selectat, deoarece doar 5% dintre proiectele depuse în
    schema de elită a HORIZON 2020 sunt acceptate. Bugetul total al proiectului,
    pentru întreg consorţiul, este de aproape 3 milioane de Euro, din care nouă ne
    revin 441.000.