Radio România Internațional

Tag: sanatate

  • Sistemul sanitar în criză

    “Dacă noi nu avem grijă de sănătatea noastră şi a concetăţenilor noştri, atunci cine să o facă?“ — se întreba, retoric, un medic.



    Toţi politicienii care s-au succedat în fotoliile puterii au promis, de-a lungul timpului, că vor remedia situaţia din sistemul sanitar, care nu durează de ieri, de azi. Insă, chiar dacă au fost rezolvate unele probleme, altele noi, de parcurs, au apărut şi continuă să le dea bătaie de cap.



    Săptămâna trecută, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Cristian Buşoi, preciza că bugetul alocat sănătăţii în 2014 va fi mai mare decât anul acesta. Si tot el spunea că va trebui, între altele, privită cu atenţie zona finanţării spitalelor. Tocmai din cauza acumulării de datorii către furnizori, ministerul sănătăţii a luat măsura drastică a demiterii a trei manageri de instituţii sanitare din ţară.



    Ministrul Eugen Nicolăescu: Aceste spitale au realizat arierate, deci managerii nu şi-au făcut datoria. Ei, în felul acesta, au blocat anumiţi agenţi economici din economia românească. Dar vreau să fac o precizare: e vorba de numai trei spitale din cele 340 pe care le are România.



    Colegiul Medicilor nu împărtăşeşte viziunea ministerului, analiza pe care o face mergând dincolo de simpla contabilizare a unor datorii. Preşedintele Colegiului, Vasile Astărăstoae: Managerii, ca să nu facă arierate, îi pun pe pacienţi să cumpere medicamente şi materiale sanitare, aşa că spitalul respectiv este în aparenţă foarte eficient. El nu produce, însă, sănătate şi în acelaşi timp crează dificultăţi pacienţilor.



    Mai mult, Colegiul Medicilor consideră că demiterea celor trei manageri este menită să distragă atenţia de la slaba finanţare a sistemului. De aceeaşi problemă se plâng şi sindicaliştii, care se pregătesc de grevă generală. Ar fi fost, deja, strânse 70 de mii de semnături pentru declanşarea acestei forme de protest. Printre altele, ei cer 6% din Produsul Intern Brut şi creşterea cu 50% a salariilor medicilor rezidenţi.



    Premierul de centru-stânga Victor Ponta a spus că aceştia ar putea primi o bursă de 150 de euro lunar pe întreaga perioadă a rezidenţiatului. Sumele sunt prevăzute în proiectul de buget pe anul viitor. De aceşti bani vor beneficia peste 14 mii de medici rezidenţi. Victor Ponta: Vreau să fie foarte clar, eu nu mă aştept ca, cu încă 150 de euro, viaţa rezidenţilor din România deodată va fi extraordinară. Dar vreau să dau un un anumit mesaj. M-am uitat foarte atent la ce spun comentatorii din domeniu şi spun aşa: prima problemă a medicilor din România nu sunt banii, prima problemă este lipsa de respect pentru ceea ce fac”. Ce bani avem în plus la buget pentru salarii îi dăm către ei, este un semn în primul rând de respect.



    Un medic rezident începător câştigă, în România, în jur de 200 de euro lunar.

  • Ce cuprind asigurările medicale

    Puţine sunt, în România, domeniile care, după Revoluţia din 1989, să fi suferit mai multe reforme şi să provoace, totuşi, mai multă insatisfacţie ca Sănătatea. Pacienţi, medici, personal administrativ, decidenţi politici, cu toţii acuză fie lipsa de calitate a serviciilor medicale, fie cazuri de malpraxis scandalos, fie dotarea precară cu aparatură şi medicamente, fie corupţia şi incompetenţa, fie subfinanţarea dramatică a spitalelor. Toate acestea au provocat o dublă migraţie spre Vest.



    Pacienţii care-şi pot permite costurile aferente preferă să se opereze şi să se trateze în străinătate. Iar cadrele medicale demisionează cu miile şi, din Austria în Anglia, îşi caută slujbe mai bine plătite, ceea ce privează de specialişti sistemul autohton de sănătate. Asemenea predecesorilor săi, actualul ministru al Sănătăţii, Eugen Nicolaescu, a promovat, deja, un set de reforme, care-şi aşteaptă, încă, roadele. În plus, de la 1 februarie 2014, va intra în vigoare un nou pachetul de servicii medicale de bază, cu diferenţe semnificative între persoanele asigurate şi cele neasigurate.



    Eugen Nicolăescu: Pentru neasiguraţi avem trei componente importante: prevenţie, medicină de urgenţă şi programe naţionale de sănătate. Pentru asiguraţi avem asistenţa comunitară, avem medicina de familie, avem medicina de ambulator. Toate cele trei componente pot să asigure si servicii de prevenţie, şi servicii medicale obişnuite.”



    Ministrul a adăugat că nicio consultaţie a bolnavilor cronici nu va fi plătită de aceştia. Ministerul Sănătăţii va încerca sa repună în funcţiune, în mediul rural şi în oraşele mici, aşa-numitele centre de permanenţă, iar medicii care vor lucra acolo vor fi mai bine plătiţi. Iniţial, remarcă presa, ministrul promisese că de întregul pachet de servicii medicale de bază vor beneficia toţi cetăţenii români, indiferent dacă sunt asiguraţi sau nu.



    Lipsa banilor a mai limitat, însă, generozitatea guvernamentală. Economist de formaţie, Nicolăescu a explicat că de vină e şi risipa din sistem. Anul trecut, de pildă, circa 40% din cele 4,4 milioane de servicii medicale oferite de spitale au fost legate de diagnostice pentru care nu era nevoie de internări. Or, acestea presupun costuri de 18 ori mai mari decât tratamentul ambulatoriu.



    Una peste alta, ministrul îşi pune funcţia în joc pentru aplicarea la timp şi reuşita noului pachet de servicii medicale de bază. Dacă acesta nu va intra în vigoare de la 1 februarie anul viitor, aşa cum a anunţat, “în principiu nu am ce sa mai caut în fruntea ministerului” — a spus Nicolăescu.

  • Proteste sindicale

    Proteste sindicale

    Bucureştiul a fost, miercuri, scena protestelor organizate de angajaţii din sistemul sanitar, dar şi de sindicaliştii din transporturi şi servicii publice, nemultumiţi, în principal, de salariile mici.



    Victimă a subfinanţării cronice de ani de zile, sistemul de sănătate din România este într-o criză continuă, în ciuda reformelor succesive anunţate cu surle şi trâmbiţe de politicieni, menite să-l modernizeze şi să-l eficientizeze. Rezultatul a fost, însă, vulnerabilizarea sa, generată de degradarea materială a spitalelor, de închiderea unora dintre ele, precum şi de un adevarat exod al medicilor şi asistentelor în străinătate, atraşi de salarii mai mari şi de condiţii de muncă mai bune. Doctorii acuză autorităţile că găsesc bani pentru mărirea lefurilor primarilor, de exemplu, în schimb pretind ca medicii rezidenţi să rămână în ţară cu salarii de doar 800 de lei (circa 180 de euro).



    Sătule de sărăcie şi de lipsuri, cadrele medicale au ieşit în stradă pentru a manifesta faţă de lipsa de soluţii a autorităţilor la vechile probleme cu care se confruntă. Lista revendicărilor lor cuprinde şase solicitări majore. Este vorba, în primul rând, de alocarea a minumum 6% din PIB pentru sănătate, o legislaţie care să garanteze independenţa profesională a celor care lucrează în sistemul public şi privat, o lege specifică sistemului de sănătate în care proiectul privind performanţa să reprezinte un capitol. Cadrele medicale doresc, de asemenea, consultarea reala a Coaliţiei Profesioniştilor din Sănătate cu privire la orice măsură ce poate afecta funcţionarea sistemului sanitar. Totuşi, banii sunt principala revendicare, spune Florin Chirculescu, unul din liderii sindicali din Sănătate: Trebuie să dea banii care sunt necesari în sănătate. Trebuie să reiasă că 6% cel puţin ajung în sănătate din PIB.



    Ministrul Sănătaţii, Eugen Nicolăescu, pare, însă, dezarmat în faţa acestei cereri: Dacă aş avea 6% din PIB, vă daţi seama că nu aş mai avea nici o problemă, aş fi cel mai fericit ministru din ţara asta.



    El i-a îndemnat pe manifestanţi la dialog, în defavoarea pichetelor, însă aceştia au anunţat că până, pe 27 septembrie, vor protesta în fiecare zi.



    Proteste au fost organizate în Bucureşti şi de sindicaliştii din transporturi şi servicii publice. Nemulţumiţi de blocarea fondului de salarii la nivelul celui din 2008, câteva sute de manifestanţi au cerut modificarea legislaţiei în vigoare în domeniul transporturilor şi posibilitatea negocierii contractelor colective de muncă. Ei ameninţă cu oprirea lucrului pe termen nelimitat din 30 septembrie, la metrou şi în transportul de suprafaţă, dacă nu le sunt îndeplinite cererile.

  • Asistenţă medicală pentru cetăţenii străini

    De la început amintim că, în ceea ce-i priveşte pe cetăţenii Uniunii Europene aflaţi temporar în România, şi în ţara noastră sunt în vigoare reglementările privind utilizarea cardului european de sănătate. Acesta permite asiguratului din ţara de provenienţă accesul la servicii medicale de urgenţă în alte state ale Uniunii Europene, fără să mai fie nevoie de încheierea unei asigurări private de sănătate. Însă, cardul nu dă dreptul posesorului să beneficieze de tratamente în străinătate pentru probleme de sănătate preexistente călătoriei.



    După cum informează, pe de altă parte, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, cetăţenii străini cu domiciliul sau reşedinţa în România pot beneficia gratuit de servicii medicale la cabinete numai dacă se asigură la casele de asigurări de sănătate judeţene sau a Municipiului Bucureşti. Potrivit legislaţiei, cetăţenii străini care nu beneficiază de asigurarea medicală vor suporta contravaloarea serviciilor prestate. De asemenea, persoanele asigurate din statele cu care România a încheiat documente internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii beneficiază de servicii medicale pe teritoriul României în condiţiile prevăzute de respectivele documente internaţionale.



    Asigurarea socială de sănătate este facultativă pentru membrii misiunilor diplomatice acreditate în România, pentru cetăţenii străini care se află temporar în ţară şi care nu solicită viza de lungă şedere, precum şi pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care se află temporar în România. Drepturile de asigurare încetează după trei luni de la ultima plată a contribuţiei la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.



    Contribuţia lunară a cetăţenilor străini cu domiciliul sau reşedinţa în România se calculează prin aplicarea cotei de 13,5% la valoarea a două salarii de bază minime brute pe ţară pentru un pachet de servicii stabilit prin contractul-cadru, începând cu luna în care s-a facut solicitarea privind asigurarea socială de sănătate. Pe de altă parte, cetăţenii străini care solicită prelungirea dreptului de şedere temporară în România sunt obligaţi să achite contribuţia la fondul unic sub forma unei cote de 6,5%, aplicată veniturilor impozabile realizate pe teritoriul României.



    În cazul cetăţenilor străini care solicită prelungirea dreptului de şedere, dar nu realizează venituri impozabile pe teritoriul României, contribuţia lunară la fondul de sănătate se calculează prin aplicarea cotei de 6,5% la valoarea unui salariu de bază minim brut pe ţară.



    În încheiere, vă prezentăm câteva dintre tarifele practicate în România. O primă consultaţie acordată de medicul generalist costă echivalentul în moneda naţională a cca. 40 de euro, iar o a doua consultaţie la acelaşi medic – 20 de euro. O consultaţie la un medic specialist costă 60 de euro. O ecografie poate costa între 10 şi 20 de euro, o electrocardiogramă 10 euro, o radiografie 15 euro, iar deplasările medicilor la domiciliu costă 80 de euro.

  • Decizii privind asigurările de sănătate

    Decizii privind asigurările de sănătate

    Relaţia dintre Ministerul Sănătăţii de la Bucuresti şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate va fi, în sfârşit, consolidată, în favoarea pacientului. Aprecierea îi aparţine ministrului Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, după instalarea în funcţie a noului preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, europarlamentarul liberal Cristian Buşoi. El a fost propus la conducerea instituţiei de premierul Victor Ponta, după ce fostul preşedinte, Doru Bădescu, a demisionat din funcţie, în urma unui scandal legat de o numire controversata în Consiliul de Administratie al CNAS din partea administraţiei prezidenţiale. Institutia a considerat aceasta numire o gafă a Administraţiei Prezidenţiale si a catalogat-o ca fiind specifică organizaţiilor mafiote.



    Noul presedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Cristian Busoi, a susţinut că va fi preocupat ca instituţia pe care o conduce să fie mai transparentă şi mai apropiată de cei cu care trebuie să comunice – cetăţeni şi presă. De asemenea, va solicita un audit intern, iar apoi va stabili priorităţile mandatului, apreciind că, astfel, are şansa să pună în aplicare proiectele sale pentru îmbunătăţirea sistemului de sănătate. Unul dintre acestea este introducerea cardului naţional de sănătate, spune Cristian Busoi, care a promis că, în curând, va fi anunţat un program detaliat al derulării acţiunii.



    Pe de altă parte, Buşoi a ţinut sa clarifice problema referitoare la producătorii internaţionali de medicamente, care ar fi favorizaţi în detrimentul celor autohtoni. In acest moment se face o evaluare foarte clară a produselor şi serviciilor care se vor face sub licitaţie centralizată, a explicat presedintele CNAS.



    O alta prioritate pe care acesta o are in vedere este oncologia, amintind că ministerul Sanatatii pregăteşte actualizarea listei de medicamente compensate şi gratuite unde ar putea fi înlocuite unele medicamente cu generice.



    În ceea ce priveşte taxa clawback ( n.red. o taxa impusa producatorilor de medicamente, care presupune returnarea unei parti din profit) Cristian Busoi este de parere că aceasta este bună ca principiu dar ea nu trebuie să restricţioneze accesul pacienţilor la medicamente. Exista multe deficiente ale sistemului sanitar romanesc cauzate, in primul rand, de subfinantarea cronica a acestui sector. Conditiile de munca precare din unele spitale si salariile mici au determinat un adevarat exod al medicilor romani in strainatate.



    Preşedintele Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoae, a atras atentia ca peste 800 de medici au plecat în străinatate de la începutul anului şi peste 14.000 de la intrarea în Uniunea Europeană, in 2007. Iar totul este în detrimentul pacienţilor români.

  • Retrospectiva săptămânii 17/03-23/03/2013

    Retrospectiva săptămânii 17/03-23/03/2013


    Legea statutului parlamentarilor a fost adoptată de Parlament




    Plenul reunit al Parlamentului de la Bucureşti a votat, cu largă majoritate, Statutul deputaţilor şi senatorilor. Legea a fost reexaminată dupa ce Curtea Constituţionala a considerat ca unele articole contravin Legii fundamentale. Astfel, a fost aprobată reducerea de la 45 la 15 zile a termenului în care un senator sau deputat poate contesta un raport al Agenţiei Naţionale de Integritate privind o situaţie de incompatibilitate. Totodată, a fost scăzută, de la 6 luni la 30 de zile, perioada în care un parlamentar aflat în conflict de interese este sancţionat, prin interzicerea participării la şedinţele de plen. Cum era de aşteptat, opozitia democrat-liberala a contestat, din nou, la Curtea Constituţională, această lege. Aflat la Bucureşti, secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, aprecia că situaţia politică a României a fost stabilizată şi că Parlamentul este în plin proces de clarificare a chestiunii imunităţii parlamentare. În opinia sa, parlamentarii ar trebui să poată fi independenţi de orice forţe din exterior şi să poată controla puterea executivă.


    Şeful statului roman, Traian Băsescu, cere Parlamentului reexaminarea Legii Statutului militarilor şi revizuirea Constituţiei




    Preşedintele Traian Băsescu a înapoiat Parlamentului spre reexaminare Legea privind statutul cadrelor militare, care prevede că generalii şi amiralii pot fi menţinuţi în activitate după împlinirea vârstei standard de pensionare, până la 60 de ani, cu aprobarea anuală a conducătorului instituţiei în care activează. Traian Băsescu consideră că prin acest act normativ se încearcă punerea sub control politic a generalilor. Pe de altă parte, printr-o scrisoare trimisă Camerei Deputaţilor, şeful statului a solicitat reluarea procedurilor parlamentare pentru modificarea Constituţiei, ţinându-se cont şi de rezultatele referendumului din 2009. Atunci, românii cu drept de vot s-au pronunţat în mare majoritate pentru un Parlament unicameral, cu 300 de parlamentari.




    Ministrul sănătăţii, Eugen Nicolaescu, propune o nouă reorganizare a sistemului pe care îl gestionează






    Ministrul de resort, liberalul Eugen Nicolăescu, a anunţat o nouă reorganizare în sănătate care va aduce la buget economii de 50 de milioane de euro şi va reduce aproximativ 4.000 de posturi din sistem. El a explicat că actualele direcţii judeţene de sănătate publică se vor reorganiza în opt autorităţi regionale. Pe acelasi model, vor fi restructurate şi serviciile judeţene de ambulanţă. Noua reformă are în vedere şi reorganizarea caselor judeţene de sănătate dar şi a Institutului Naţional de Sănătate Publică şi a celui de Medicină Legală. Pe de altă parte, noul contract-cadru care stă la baza acordării de servicii medicale include, de la 1 aprilie, coplata pentru spitalizare, creşte alocările de fonduri pentru medicina primară şi cea ambulatorie şi impune noi reglementări pentru a reduce întârzierile la plată ale statului către furnizori. În privinţa coplăţii, pacientul o va achita o singură dată, la externare, oricare ar fi perioada petrecută în spital, iar valoarea acestei taxe oscilează între 5 şi 10 lei

    ( cca.2 euo).




    O nouă problemă în România: laptele contaminat cu aflatoxină




    După recentul scandal al carnii de cal etichetată drept carne de vită şi descoperirea unor reziduuri toxice în pieptul de curcan, piaţa alimentară din România este bulversată acum de criza laptelui contaminat cu aflatoxină. Specialiştii spun că principala cauză a prezenţei acesteia în lapte este furajul contaminat, ca urmare a păstrării în perioada sezonului rece în condiţii necorespunzătoare. Numărul fermelor la care a fost semnalată prezenţa microbului în lapte este foarte mic, iar acesta nu a ajuns pe piaţă, a dat asigurari ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. El a subliniat, totodată, că toxina este dăunătoare sănătăţii doar în cazul unui consum excesiv şi pe termen îndelungat. În semn de protest faţă de situaţia creată, fermierii români, care înregistrează pierderi importante, au aruncat pe câmp tone întregi de lapte cu analize perfecte. Vânzarea acestuia în magazinele din România a scăzut foarte mult iar pierderile procesatorilor de lapte sunt evaluate la câteva milioane de euro.




    Tribunalul Bucureşti a decis eliberarea condiţionată a fostului premier Adrian Năstase




    Fostul premier social-democrat din perioada 2000-2004, Adrian Năstase, cel mai înalt demnitar închis pentru corupţie în România, a fost eliberat condiţionat din penitenciar. El a fost încarcerat timp de nouă luni, după ce, în iunie 2012, fusese condamnat la doi de inchisoare cu executare. În motivarea deciziei de eliberare înainte de termen, magistraţii au aratat că acesta a avut un comportament conform rigorilor mediului carceral şi nu a fost niciodată sancţionat. El a fost găsit vinovat pentru că şi-a folosit influenţa funcţiei de preşedinte de partid în scopul obţinerii de sponsorizări pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD. Adrian Năstase şi-a susţinut tot timpul nevinovăţia şi a acuzat că i s-ar fi întocmit un dosar politic.




    România este invitată de onoare al Salonului de carte de la Paris




    România este invitată de onoare la Salonul de carte care a început la Paris. La eveniment, considerat cea mai importantă manifestare a pieţei editoriale din Franţa, participa peste 2 mii de autori şi 1.200 de expozanţi din 45 de ţări. Sunt prezenţi peste 50 de autori români, care reprezintă toate genurile literare: poezie, dramaturgie, bandă desenată, eseu şi roman. Salonul de Carte de la Paris este boicotat însă de o parte dintre scriitorii români invitaţi, în semn de protest faţă de politica Institutului Cultural Român, condus de Andrei Marga. Printre contestatarii acestuia se numara cel mai tradus autor român contemporan, Mircea Cărtărescu, dar şi nume cunoscute precum Neagu Giuvara, Gabriel Liiceanu şi Andrei Pleşu.

  • Fonduri şi legislaţie pentru Sănătate

    Fonduri şi legislaţie pentru Sănătate


    Anunţată drept prioritate de fiecare guvern, în România, Sănătatea ar putea să obţină în acest an un buget mai mare cu 30%. Deşi a crescut de mai multe ori în ultimii ani, ajungand la aproximativ 4% din PIB în 2012, bugetul Sănătăţii este în continuare mic, apreciază specialiştii. După douăzeci de ani de experimente de tot felul, sistemul este încă ‘bolnav’ şi are nevoie de terapie intensivă din cauza fondurilor insuficiente, a corupţiei, a exodului medicilor şi a lipsei de empatie faţă de bolnavi. Creşterea solicitată în proiectul de buget pe 2013 pare mare, însă ea nu va face decât să atenueze uşor problemele grave cu care se confruntă sistemul sanitar românesc, apreciază Eugen Nicolăescu, ministrul de resort:


    “Soluţia este sa descoperi lucrurile care nu sunt în regulă sau care au nevoie de corecţie; după ce legea a operat o perioadă de timp poate că are nişte hibe şi atunci acelea trebuie corectate. Trebuie să facem acele corecţii pe legea actuală şi să le impunem cât putem de repede, pentru ca ele să poată să producă efecte pe care să le vadă cetăţeanul şi statul.” În opinia sa, în 2013 vor fi rezolvate unele dintre cele mai grave probleme apărute în ultima perioadă, cum ar fi criza medicamentelor oncologice sau funcţionarea Institutului Cantacuzino, singurul care produce vaccinuri şi seruri.


    Eugen Nicolaescu: A pune pe picioare Institutul Cantacuzino este o problemă de strategie a siguranţei sănătăţii publice. Dacă banii vor ajunge, probabil, în februarie-martie, după ce se aprobă legea bugetului, undeva la 30 septembrie toate lucrările care trebuiau finalizate la Cantacuzino ar trebui să fie închise. Dacă toate acele lucrări vor fi finalizate, atunci putem spera ca în toamna şi iarna 2013-2014 să avem vaccin antigripal din România, de la Cantacuzino, de trei ori mai ieftin decât se importă.”


    În 2012, dozele pentru vaccinarea antigripală au fost cumpărate din străinătate, deoarece Institutul şi-a închis linia de producţie. Eugen Nicolaescu a subliniat că va încerca să readucă prevenţia pe primul loc, cu obligaţii clare pentru medici şi pacienţi. De asemenea, ministrul a precizat că pregăteşte un nou pachet de servicii medicale de bază, precum şi modificarea Legii sănătăţii. Conform ultimului raport al CE, pe fondul crizei economice, Sănătatea a devenit ‘Cenuşăreasa’ bugetelor statelor UE. Creşterea cheltuielilor pentru sănătate a încetinit sau a scăzut în 2010 în aproape toate ţările europene, Bulgaria şi România fiind statele cu cel mai scăzut nivel, circa 700 de euro anual pe cap de locuitor.