Radio România Internațional

Tag: Sănătatea

  • Cine primeşte bani la rectificarea bugetară?

    Cine primeşte bani la rectificarea bugetară?

    Guvernul de
    la Bucureşti
    a aprobat, miercuri, prima rectificare a bugetului de stat şi a bugetului
    asigurărilor sociale pe 2016. A încercat, prin aceasta, să asigure resursele
    financiare necesare măsurilor adoptate de Parlament, mai ales pentru plata unor
    beneficii sociale, fără a pune, însă, în pericol echilibrul macroeconomic.

    Premierul Dacian Cioloş a ţinut să sublinieze că rectificarea bugetară are ca
    principal scop finanţarea politicilor publice, chiar dacă 2016 este an
    electoral: Obiectivul nostru este de a finanţa politici
    publice anunţate, de a acoperi nevoi reale şi nu de a căuta prin rectificarea
    bugetară să câştigăm voturi în detrimentul eficienţei bugetare.

    Domeniile prioritare avute în vedere la rectificare sunt
    sănătatea, educaţia şi drepturile sociale. Sănătatea primeşte aproape 570 de
    milioane de lei în plus (peste
    125 de milioane de euro) pentru plata salariilor
    majorate ale personalului medical. Sume suplimentare vor fi folosite şi pentru
    finanţarea programelor de sănătate ori pentru asigurarea medicamentelor
    compensate şi gratuite.

    O prioritate în domeniu este combaterea infecţiilor
    nosocomiale din spitale, a afirmat ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu: Bugetul programului a fost suplimentat cu 4,6 milioane de lei. A fost
    inclusă testarea activă, screeningul pentru toţi pacienţii nou-internaţi în
    secţiile de ATI (terapie
    intensivă), pentru
    toţi pacienţii care stau în ATI mai mult de şapte zile şi pentru toţi pacienţii
    internaţi în acelaşi salon cu o persoană depistată cu infecţii nosocomiale. De asemenea,
    avem un buget pentru persoane care vor beneficia de formare profesională pentru
    controlul infecţiilor nosocomiale şi a utilizării prudente a antibioticelor.

    În Educaţie, din suma de peste 1 miliard de lei primită (peste 220 de milioane de euro) vor putea fi plătite, de la 1 august, salariile majorate ori
    corectate ale personalului didactic şi ale celui auxiliar din învăţământul
    universitar şi preuniversitar. Sunt avute în vedere şi programe destinate
    elevilor.

    Ministrul de resort, Mircea Dumitru, a punctat: Pentru prima dată, Ministerul Educaţiei asigură manuale şcolare
    gratuite pentru elevii din clasele a XI-a şi a XII-a. Este vorba de un efort
    bugetar de aproximativ 32 de milioane de lei pentru asigurarea a peste 3,6
    milioane de manuale şcolare noi.

    Ministerul Muncii primeşte peste 2,8
    miliarde de lei (circa 620 de milioane de euro) pentru plata drepturilor
    sociale. Aproximativ 1,4 miliarde de lei sunt destinaţi plăţii indemnizaţiei
    pentru creşterea copilului, ajutoarelor sociale, alocaţiilor de stat pentru
    copii şi indemnizaţiilor pentru persoanele cu handicap. Cealaltă jumătate va
    asigura plata pensiilor până la sfârşitul anului.

    La rectificarea bugetară au
    fost alocate sume suplimentare şi pentru organizarea alegerilor parlamentare
    din toamnă în ţară şi în străinătate, dar şi pentru agricultură, mediu, apărare
    sau transporturi.

  • Sănătatea, prioritate a guvernului Cioloş

    Sănătatea, prioritate a guvernului Cioloş

    Premierul Dacian Cioloş
    consideră că se impune modificarea legislaţiei din sănătate, pentru că actuala
    legislaţie – spune el – de multe ori nu ne lasă să ducem lucrurile până
    la capăt. Totodată, există şi probleme de legislaţie ce vizează responsabilizarea
    managerilor de spitale. Guvernul intenţionează să folosească următoarele 6 luni
    pentru a lua măsuri structurale care chiar dacă nu vor reforma sistemul
    medical, vor scoate la lumină ce se intamplă. Anterior, purtătorul de cuvânt al
    Executivului, Dan Suciu, anunţa că sănătatea va deveni prioritatea numărul 1 a
    Guvernului Cioloş.

    Pe termen scurt, premierul a decis să trimită Corpul de
    Control la Comisia de Biocide de pe lângă ministerul Sănătăţii, comisia care
    stabileşte caietele de sarcini şi criteriile de utilizare a dezinfectanţilor.
    Dacă vor fi descoperite nereguli, rezultatele vor fi transmise Parchetului,
    care s-a sesizat deja în legătură cu o serie de probleme din sistem, pentru a
    fi utilizate în anchetă, a mai spus Dan Suciu. El a adăugat că Guvernul
    pregăteşte o hotărâre prin care să se aloce fonduri pentru acreditarea de
    urgenţă a unui laborator la Institutului de chimie ICECHIM.

    Dan Suciu: ‘Vrem să ştim dacă criteriile au fost
    respectate şi dacă s-au respectat toate standardele pentru procedurile
    acreditate de dezinfecţie. Guvernul pregăteste o hotărâre prin care se vor
    aloca fonduri pentru acreditarea laboratorului ICECHIM în procedură de urgenţă.
    E inaceptabil să nu putem avea o rigoare certificată în ceea ce priveşte
    analizele spitaliceşti’.

    Dan Suciu a mai anunţat că premierul i-a cerut
    ministrului Sănătăţii, Patriciu Achimaş-Cadariu, să implementeze accelerat
    programul de măsuri împotriva infecţiilor din spitale, anunţat săptămâna
    trecută. Potrivit lui Suciu, România are o infrastructură spitalicească veche
    şi trebuie să reînceapă construcţia de unităţi medicale. Astfel, Guvernul are
    în vedere reabilitarea profundă a infrastructurii de sănătate, în acest sens
    fiind încheiate studiile de fezabilitate pentru construcţia a două spitale noi
    – unul pentru copii şi un institut de Boli Cardiovasculare.

    Vor fi accelerate
    şi proiectele de finanţare europeană pentru construcţia celor trei spitale
    regionale de la Craiova, Iaşi şi Cluj. Este nevoie
    de o regândire a modului în care sunt respectate contractele de management în
    spitalele publice şi a modului în care unităţile spitaliceşti se subordonează
    autorităţilor centrale şi locale – a adăugat Dan Suciu, care crede că toate
    măsurile anunţate de Guvern pot să contribuie la recâştigarea încrederii în
    sistemul de sănătate. Premierul Cioloş consideră că reforma în sistem merge
    anevoios şi din cauza faptului că în ultimii 6-7 ani, România a avut 10
    miniştri care s-au succedat la minister.