Tag: sanatatea mintala

  • Uniunea Europeană a sănătății: mai puternică și mai bine pregătită

    Uniunea Europeană a sănătății: mai puternică și mai bine pregătită

    Pandemia de COVID-19 a demonstrat ce pot realiza solidaritatea, colaborarea și acțiunile decisive ale Uniunii Europene. Datorită strategiei privind vaccinurile, toți cetățenii Uniunii au avut acces la vaccinuri împotriva COVID care au salvat vieți, în același timp și în aceleași condiții. Certificatul digital al Uniunii Europene privind COVID a permis economiilor și societăților să se redeschidă în siguranță, iar programul SURE a ajutat peste 31 de milioane de lucrători să facă față impactului economic.

    Uniunea europeană a sănătății a fost creată pornind de la experiența dobândită în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19 și a răspuns apelurilor clare ale cetățenilor la o prezență mai puternică a Uniunii Europene în domeniul sănătății publice. Prezentată în noiembrie 2020, viziunea privind uniunea sănătății este de a se asigura că statele membre sunt mai bine pregătite pentru a răspunde la crize sanitare viitoare împreună, sprijinind, în același timp, politici moderne și inovatoare în domeniul sănătății pentru toți cetățenii din UE. Datorită unei finanțări substanțiale din programul „Uniunea Europeană pentru sănătate”, obiectivele Uniunii europene a sănătății s-au transformat rapid în rezultate concrete.

    Ambiția din prezent este aceea de a crea o adevărată piață unică pentru medicamente, asigurând, totodată, poziția de lider global a sectorului farmaceutic din Uniunea Europeană, spune Stella Kyriakides, comisar european pentru Sănătate.

    “Aceasta va stimula cercetarea și inovarea pentru a acoperi nevoile noastre medicale, inclusiv pentru copiii și pacienții care suferă de boli rare. Luăm măsuri pentru a aborda penuria de medicamente critice, inclusiv printr-o nouă alianță pentru medicamente critice lansată recent.

    Adevărul este că nu putem continua ca în trecut. Digitalizarea asistenței medicale a fost un alt mare obiectiv încă de la început. Spațiul european de date privind sănătatea va aduce sistemele noastre de sănătate în era digitală. Cetățenii își vor controla pe deplin propriile datele medicale și le vor putea căuta pentru a solicita tratament în întreaga Uniune Europeană, dacă vor călători. Cercetătorii vor avea acces la foarte multe date și vor putea descoperi tratamente noi și inovatoare în beneficiul pacienților.

    O prioritate politică foarte mare este munca noastră în domeniul cancerului. Planul european de combatere a cancerului este unul dintre cele mai ambițioase și mai bine finanțate astfel de planuri din lume. E deja funcțional și a schimbat multe. Astăzi, avem noi proceduri de screening, recomandări pentru prevenirea cancerului prin vaccin, un nou centru de cunoștințe despre cancer și, pentru prima dată, un registru al inegalităților în Uniunea Europeană, care ne ajută să identificăm unde sunt necesare măsuri suplimentare. Planul nostru de combatere a cancerului ne oferă mijloacele pentru a putea înțelege mai bine, diagnostica, preveni și trata cancerul.

    Sănătatea mintală este, de asemenea, o altă prioritate importantă. Sănătatea fizică și mintală sunt ambele esențiale pentru bunăstare, iar abordarea noastră cuprinzătoare a sănătății mintale recunoaște, în sfârșit, acest lucru, eliminând stigmatizarea și discriminarea și investind în multe acțiuni, finanțate cu peste 1,2 miliarde EUR, de la prevenire la reintegrare.”

  • Europenii consideră că sănătatea mintală este importantă

    Europenii consideră că sănătatea mintală este importantă

    Trebuie spus înainte de toate că sondajul de tip Eurobarometru a fost realizat în luna iunie în toate statele membre ale Uniunii și confirmă faptul că anumite evenimente recente, cum ar fi pandemia de COVID-19, agresiunea Rusiei în Ucraina, schimbările climatice, dar și alte provocări sociale și economice au venit la pachet cu presiuni tot mai mari asupra sănătății mintale. Recunoaște acest lucru public chiar Comisia Europeană.

    Potrivit datelor oficiale, înainte de pandemie, mai puțin de doi din 10 europeni au avut de suferit de pe urma problemelor de sănătate mintală. Acum, situația s-a înrăutățit în condițiile în care aproape jumătate dintre respondenți (mai bine de 4 din 10) spun că s-au confruntat în ultimele douăsprezece luni cu o problemă emoțională sau psiho-socială, stări de depresie sau anxietate.

    Majoritatea celor care au participat la sondaj spun că evenimentele internaționale recente le-au influențat sănătatea mintală într-o oarecare măsură (44 la sută) sau în mare măsură (18 procente).

    Majoritatea celor chestionați (6 din 10 ) consideră că cei mai importanți factori care favorizează o bună sănătate mintală sunt condițiile de viață, urmate de securitatea financiară (mai bine de 5 din 10).

    Pentru mai mult de o treime dintre europeni, starea de bine este dată de contactul cu natura sau de spațiile verzi din marile orașe, de obiceiurile sănătoase legate de somn, de activitatea fizică, sport și mișcare, dar și de relațiile sociale.

    Pe de altă parte, în toate statele membre, marea majoritate a europenilor consideră că utilizarea platformelor de comunicare socială poate avea un impact negativ asupra sănătății mintale, în special a tinerilor.

    În ceea ce privește modalitățile prin care Uniunea poate contribui la îmbunătățirea sănătății mintale, cea mai mare parte a europenilor optează pentru îmbunătățirea calității generale a vieții (45 la sută), dar și pentru un acces mai bun și sprijin pentru diagnosticarea, tratarea și îngrijirea pacienților cu probleme de sănătate mintală (37 la sută) și de sprijinirea sănătății mintale a celor mai vulnerabile persoane (35 la sută).

    Cu toate acestea, potrivit sondajului, mai mult de jumătate dintre respondenții cu probleme de sănătate mintală nu au primit ajutor din partea unui profesionist. Fie pentru că nu au avut acces, fie pentru că nu au solicitat.


  • CESE -înscrierile pentru Premiul pentru societatea civilă, care va aborda problema sănătății mintale

    CESE -înscrierile pentru Premiul pentru societatea civilă, care va aborda problema sănătății mintale

    Este vorba mai exact de cea de-a 14-a ediție a Premiilor pentru societatea civilă. Prin alegerea sănătății mintale ca temă a acestei ediții, Comitetul Economic și Social European vrea să recompenseze proiecte non-profit creative și inovatoare, care vin în ajutorul persoanelor cu afecțiuni mintale și creează un mediu propice pentru starea lor de bine.

    De ce însă această temă? Pentru că date statistice oficiale arată că, în timpul și după pandemia de COVID-19, Europa a înregistrat o creștere fără precedent a afecțiunilor și tulburărilor mintale.

    Anxietatea și depresia s-au manifestat mai ales în rândul persoanelor în vârstă și al grupurilor vulnerabile, în special tinerii. Datele arată că rata simptomelor depresive s-a dublat în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani în mai multe țări europene.

    Gândiți-vă doar cum arăta lumea cu doar 3 ani și jumătate în urmă, înainte de Covid 19, înainte de războiul din Ucraina, înainte de criza economică. Luați în calcul impactul tuturor acestor evenimente,

    atrăgea atenția luna trecută Alexis Goosdeel, directorul Observatorului european pentru droguri și toxicomanie, la prezentarea unui raport privind consumul de droguri în Uniunea Europeană. Una din principalele concluzii ale documentului este că gama de substanțe psihoactive ilegale este tot mai diversificată, iar producția locală în extindere constantă.

    Revenind la problemele de sănătate mintală, responsabilii europeni spun că nu trebuie deloc ignorat impactul lor asupra populației. Aproximativ 4 la sută din decesele anuale sunt atribuite tulburărilor comportamentale și sănătății mintale precare, iar costurile directe și indirecte reprezintă aproape 4 la sută din Produsul Intern Brut european.

    Termenul de depunere a candidaturilor la ediția din acest ale Premiilor pentru Societatea Civilă este 30 septembrie. Inițiativele și proiectele eligibile trebuie să se desfășoare în Uniune și să fi fost deja puse în aplicare sau să fie în curs de desfășurare.

    Ceremonia de decernare a distincțiilor va avea loc, cel mai probabil, în cadrul Săptămânii societății civile a Comitetului Economic și Social European din primăvara anului viitor.

    Mai trebuie spus și ce este Comitetul Economic și Social European. Este un organism consultativ al Uniunii, format din reprezentanți ai angajaților și angajatorilor și ai altor grupuri de interese. Comitetul emite avize adresate Comisiei, Consiliului și Parlamentului European, acționând astfel ca o punte între instituțiile de decizie ale Uniunii și cetățenii europeni.


  • Eurodeputații cer acțiune pentru protejarea sănătății mintale

    Eurodeputații cer acțiune pentru protejarea sănătății mintale

    Sănătatea mintală nu este tratată ca o prioritate și în același mod ca cea fizică, arată un raport privind sănătatea mentală în lumea muncii digitale, realizat de Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale a Parlamentului European. 64 la sută dintre tinerii cu vârste între 18 și 34 de ani erau expuși riscului de depresie anul trecut, din cauza lipsei unui loc de muncă și a perspectivelor financiare și educaționale, precum și a singurătății și izolării sociale, mai reiese din cercetare.

    Eurodeputatul Maria Walsh este autorul raportului privind sănătatea mintală: Ce am învățat prin digitalizarea locurilor noastre de muncă, de la pandemia de Covid, este că faptul că asistăm la niveluri uriașe de stres la locul de muncă. Suntem epuizați, stresați, avem un nivel ridicat de anxietate, depresie, oboseală și ceață a creierului. Acum avem un birou mobil în orice moment la îndemână. Este extrem de dificil pentru a ști cum să te deconectezi.

    Instituțiile și țările Uniunii Europene trebuie să recunoască nivelul ridicat al problemelor de sănătate mintală legate de muncă și să găsească modalități de a ajuta la prevenirea acestora, se mai precizează în raport. De asemenea, este necesar că violența, discriminarea și hărțuirea la locul de muncă să fie eradicate.

    Eurodeputatul Maria Walsh mai spune că este important că aceste măsuri să fie luate acum:
    Impactul economic și asupra societății pe care l-am văzut în ceea ce privește sănătatea mintală, dacă nu îl abordăm acum, când ne aflăm la acestă răscruce de mari schimbări, nu această generație va avea de suferit de pe urma lui, ci generațiile următoare.

    Parlamentul European propune și soluții la nivelul spațiul comunitar. Un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată și dreptul la deconectare. Totodată, solicită ore de lucru flexibile pentru a ajuta la atenuarea stresului legat de muncă, educație în domeniul sănătății mintale și formare pentru angajatori. O altă propunere este ca anul 2023 să fie declarat Anul European al Sănătății Mintale.