Tag: sănatati

  • Spitalu regionalu la Cluj-Napoca

    2024 va ta s’iasă tu migdani ca anlu a mărloru proiecte di infrastructură tru România. Să stihisi că anlu aestu s’hibă programati patru arădăriki di alidzeri: locale, europarlamentare, generale şi prezidenţiale. Tru aestă noimă, administraţia di Bucureşti adusi tu menga a cetăţeañiloru domenile pi cari aeşţă ditu soni li lugursescu deficitare, ntră cari atelu ali infrastructură medicală.

     

    Tru dekenili ditu soni, politicienii români s-loară borgea s’da cali ti construcţia di spitale regionale, unităţi medicale mamut, cari s’ahărdzească servicii moderne şi centralizate tră populaţia ditu mărli reghiuni ali văsilie. Proiectili amănară di itia a birocrațiillei şi a xikillei di finanţari. Lucărli ama preayalea ayalea s’ndreapsiră.

     

    După ţi tu marţu ahurhiră lucrărli la Spitalul Reghionalu di Urgenţă Craiova, tru sud-ascăpitata ali Românie, a deapoa tru apriiuru, ateali di la Spitalu Regional di Urgenţă Iaşi, tru nord-est, la bitisita a stămânăllei ţi tricu fu nkisită construcţia a Spitalui Regional di Urgenţă Cluj-Napoca, tru nolgica ali văsilie. Valoarea proiectului năstreaţi 700 di milioane di euro, iarapoi vadelu di bitiseari easti pruvidzutu pisti trei añi. Unitatea medicală easti amplasată tru localitatea Floreşti şi va s’aibă aproapea 850 di apaturi, un heliportu şi 22 di sălluri di operaţie.

     

    Dusu ti ţeremonia di săpari loclu, cari bagă semnulu simbolicu ti ahurhita-a lucrărlor, ministrul Sănătatillei, Alexandru Rafila, spusi că, tru România, calitatea asistenţăllei medicală va s’hibă ma bună, nica şi pritu construirea aţiloru trei spitale regionale. Uidisitu cu aestu, tru România ahurhescu construcţiili di spitale cu multă iruşi şi suntu di multu bună calitate, haristusită a păradzloru aprukeaţ di la Uniunea Europeană pritu Planlu Naţionalu di Redresare şi Rezilienţă, ama şi di itia că mulţă oficiali locali suntu axi şi au sinferu. El spusi că, tru aestu kiro ari 20 spitali cari suntu tru construcţie ică la cari construcţia va s’ahurhească tu şcurtu kiro, iara aestu lucru s’faţi di itia şi a primarilor şi prezidentăloru di consilii judiţene cari au un sinferu legitim tra s’veaglle sănătatea a comunităţilor pi cari li coordoneadză.

     

    Cara România ari sinferu ta ş-crească livelu di calitate a actului medical ari annaghi nu maş di ună infrastructură modernă, ama şi di un numiru duri s’hibă di yeaţră ghini pregătiţ. Ti amărtie, sistemlu di sănătate a văsiliillei s’ampuliseaşti cu ună xiki di cadri medicale, tru condiţiile tru cari mulţă di elli fugu ta s’mutrească ti sănătati pacienţă tru stati ditu vestul ali Europă. Uidisitu cu Colegiulu Medicilor ditu România, naete di fudzeari ditu văsilie la yeaţărlli cu ilikia di pănă la  35 di ani easti di 58% pi fondul a unui deficitu di 15.000 di yeaţră la nivelu naţionalu.

    Autoru: Sorin Iordan

    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Bugetlu 2022 tricu di Parlamentu

    Bugetlu 2022 tricu di Parlamentu

    Cu ună largă majoritate şi cu pţăni amendamente, proiectili a bugetlui di stat şi a asigurărlor sociale di stat pi 2022 fură adoptate di Parlamentul di București. Politicienii vor ca nomlu a bugetlui s’intră tu lucru tamam di la ahurhita-a anlui, după ti debatlu tru plenlu andămusitu s’dizvărti iruşi și, ti maş patru dzăli, aţeali dauă acte normative tricură di comisiile di specialitate şi di plenlu andămusitu. Bugetlu fu adratu pi ună creaştiri economică di 4,6%, pi un Produs Intern Brut di circa 260 di miliardi di euro, ună inflaţie medie anuală di 6,5% şi pi un amintaticu a tiñiillei di cafi mesu di mesi brut di aproapea 1.200 di euro tru mesu. 7,7 procente ditu Produsul Intern Brut suntu pruvidzute tru bugetlu asigurărlor sociale di stat. Majoritatea a bugetilor alocate tră principalii ordonatori di credite armasiră tru turlia pripusă di Guvern.



    Ma multi ministeri va s’aibă, anlu yinitor, fonduri suplimentare consistente. Ditu arada aluştoru s’arădăpsescu aţelu cel a Transporturlor, tră dizvoltarea infrastructurăllei, investiţiile şi proiectili europene tră dizvărtearea a programilor pruvidzute tru Planlu Naţional di Redresare şi Rezilienţă. Senatorlu social-democrat Radu Oprea spusi că investiţiile va s’veadă emu la Ministerlu a Transporturlor i la Agricultură, iara stimularea a mediului di afaceri nsiamneadză 61 di miliardi di lei (12,2 miliardi euro), păradz cari va s’agiungă la capitalu românesc. Fonduri suplimentare llia și ministerlu a Lucărlui, tră anvălearea a creaştirillei di la ahurhita a anlui a pinsiilor, a alocaţiilor tră cilimeañi şi a indemnizaţiilor tră persoanili cu dizabilităţ. Deputatlu liberal Gabriela Horga easti di păreare că pensia easti un ndreptu amintatu şi nu ună misură socială.



    Avem ună borgi andicra di pensionari, tră atea că au fură cetăţeni productivi, cari, tu arada a lor, avură contribut pritu ună bană di lucru şi, tu kirolu a banăllei a loru, păltiră pensiileˮ, spusi Gabriela Horga. Deputatlu UDMR, Éva Csép, feaţi timbihi, tu arada a lui, că easti ananghi di ñicurarea a ratăllei şomajlui, iara locurli di lucru nău adrati lipseaşti s’hibă stabile şi predictibile. Ditu taburea a opozițiillei, liderlu a deputaţlor AUR (ultranationalist), George Simion, lugurseaşti că pensiile lipseaşti s’hibă majorate cu ună sumă fixă, tră s’hibă eliminati diferenţili majore. Cu tuti că proiectili a bugetlui di stat şi a asigurărlor sociale di stat pi 2022 fură adoptate cu majoritate di voturi, viţeprezidentulu USR (tru opoziție), Dan Barna, dimăndă că va s’hibă sesizată Curtea Constituţională. Aestu spusi că easti un buget cari ari vulusită amendamentili a extremiştilor şi cari nu vulusi maş amendament di la USR, un buget cari discrimineadză româñilli şi andrupaşti maş aţea majoritate cari votă PSD i PNL. Prota niifharistuseari a Uniunillei Salvați România easti că, pritu bugetlu di stat nu fură alocate anlu yinitor, fondurli anănghisiti tră administraţiili locale cumăndusiti cătră primarlli USR.



    Autor: Leyla Cheamil


    Armânipsearia: Taşcu Lala