În aprilie, Comisia Europeană a trimis România în faţa Curţii de
Justiţie a UE pentru neîndeplinirea obligaţiei de a revizui şi adopta planul
naţional de gestionare a deşeurilor şi programul de prevenire a generării de
deşeuri. O lună mai târziu, Executivul
European a demarat proceduri de infringement împotriva a 14 state membre,
printre care şi România, pentru nerespectarea obligaţiilor privind raportarea
implementării mai multor norme UE în domeniul deşeurilor. La acest capitol, România
se află într-o companie selectă, alături de state precum, Franţa, Italia,
Marea Britanie, Spania, Olanda sau Suedia.
În ciuda avertismentelor de la
Bruxelles, autorităţile române nu au reuşit să facă mare lucru în privinţa
deşeurilor. Problemele persistă, iar în
prezent România încearcă să dovedească faptul că este conştientă de importanţa
închiderii acestor depozite.
Recent, Ministrul de resort, Graţiela Gavrilescu,
a vizitat, în judeţul Sibiu, primul depozit de deşeuri industriale
periculoase din România, închis în luna august, conform cerinţelor UE. Timp de
două decenii, între anii 1974 şi 1994, în el s-au strâns peste 60 de mii de
tone de deşeuri periculoase, produse de industria din zona Mediaşului.
Ministrul Mediului consideră că este o premieră şi un bun exemplu pentru cum
pot fi rezolvate problemele depozitelor neconforme pentru care România se află
în procedură de sancţionare de către Comisia Europeană. Graţiela
Gavrilescu: Agentul economic şi-a îndeplinit toate obligaţiile de mediu şi după cum
bine aţi văzut a făcut închiderea comform legii în vigoare. Am făcut deja
demersurile ca depozitul de la Tărnava să fie scos de pe lista procedurii de
infringement. Am făcut întampinarea la Curtea Europeană de Justiţie, pentru ca
acest depozit să fie scos definitiv. Dar – a
subliniat Graţiela Gavrilescu – în România mai sunt alte 49 de depozite de
acest fel, din care doar 4-5 ar putea fi închise până la sfârşitul anului.
Dacă
România va pierde procesul de la Curtea Europeană de Justiţie în problema
depozitelor de deşeuri neconforme, va trebui să plăteasca penalizări uriaşe, de
până la 100 de mii de euro pe zi.
Pe lângă aceste probleme, mai apar şi altele.
Miercuri, pompierii au stins cu greutate un incendiu izbucnit la rampa
temporară de gunoi a oraşului Cluj-Napoca, după ce, anul trecut, a
avut loc un incident asemănător. Aceasta a fost dată în folosinţă în 2015, după
ce rampa de gunoi a
oraşului a fost închisă, fiind declarată neconformă. În prezent, rampa
veche ridică şi anumite probleme legate de mediu, din cauza unui lac de levigat
– substanţă toxică formată în urma descompunerii deşeurilor – care s-a format
în zonă şi a depăşirii limitelor legale la anumite substanţe.