Radio România Internațional

Tag: sanctiuni economice

  • Pachetul 6 de sancţiuni împotriva Rusiei

    Pachetul 6 de sancţiuni împotriva Rusiei

    Pe fondul continuării invaziei Rusiei în Ucraina, Uniunea Europeană a anunțat miercuri al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei. Potrivit președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, noile măsuri vizează patru tipuri de sancțiuni. Acestea prevăd scoaterea din sistemul internaţional Swift de tranzacţii financiare a trei bănci rusești, între care Sberbank, cea prin care trec o treime din tranzacţiile Moscovei. În plus, sunt supuşi sancţiunilor europene mai mulţi înalţi oficiali ruşi şi militari implicaţi în masacrul de la Bucea, în Ucraina. De asemenea, este interzisă difuzarea în Europa a trei canale mass media ruseşti care amplifică dezinformarea rusă, iar companiile europene de lobby şi consultanţă nu mai au voie să lucreze pentru Kremlin. Cea mai importantă măsură va fi, însă, interzicerea importurilor de petrol rusesc. Preşedinta Comisiei Europene a spus că eliminarea petrolului rusesc şi a produselor rafinate se va face treptat, pentru a putea fi asigurată o aprovizionare alternativă. Aceasta a avertizat că nu va fi uşor pentru Europa, mai ales că unele state membre au o dependenţă de 100% de petrolul rusesc. De aceea, pachetul cuprinde excepţii şi măsuri de tranziţie pentru aceste ţări.

    Ursula von der Leyen: Putin trebuie să plătească un preţ mare pentru agresiunea sa brutală. Şi viitorul Uniunii se scrie în Ucraina. Va fi o interzicere completă a petrolului rusesc, fie din mare, fie prin conducte, ţiţei, dar şi produse rafinate. Ne vom asigura că interzicerea e treptată şi ordonată pentru ca noi şi partenerii să avem asigurate rute de aprovizionare alternative şi să putem micşora impactul asupra pieţei globale. De aceea, eliminarea ţiţeiului rusesc se va face treptat, în şase luni, iar cea a produselor rafinate, până la finalul acestui an.

    Potrivit Reuters, Ungaria, Slovacia, Cehia și Bulgaria și-au exprimat îngrijorarea cu privire la embargoul asupra petrolului rusesc. Atât Cehia, cât și Slovacia au cerut o perioadă de exceptare de câtiva ani, pentru a-și putea creşte capacitatea de transport a conductelor petroliere, în timp ce Ungaria a anunţat că nu sprijină propunerea CE întrucât aceasta i-ar afecta grav securitatea energetică. Bulgaria a anunţat, la rândul ei, că va cere Comisiei excepţii în aplicarea embargoului asupra petrolului rusesc. Pe de altă parte, Germania este de acord cu aceste propuneri, atenţionând totuşi că un asemenea embargo ar putea antrena dificultăţi de aprovizionare cu combustibili şi creşterea preţurilor acestora. Iar Bucureștiul s-a declarat, prin vocea ministrului Energiei, Virgil Popescu, solidar cu decizia Comisiei Europene privind petrolul rusesc. Potrivit ministrului, România importă 70% din ţiţeiul consumat, din care doar 30% este ţiţei rusesc.


  • România îşi diversifică sursele de energie

    România îşi diversifică sursele de energie

    În ultimele săptămâni, din cauza invaziei din
    Ucraina, comunitatea internațională a impus Rusiei sancţiuni economice și
    financiare dure. În spatele scepticismului, însă, al unora dintre țări a stat
    în special dependența lor de gazul rusesc – se tem că un eventual embargo
    european asupra Moscovei ar putea determina Kremlinul să închidă robinetul
    gazoductelor.

    În plus, gazul rusesc ajunge în Europa via Ucraina. Printre marii
    importatori de gaze din Rusia se numără Germania, Italia, Franța, Austria,
    Ungaria, Cehia și Slovacia. Or, în aceste condiții, reducerea
    importurilor de gaze rusești este presantă în special pentru țările cele mai
    expuse unei posibile întreruperi a aprovizionării.

    Pe de o parte, Comisia
    Europeană a propus reducerea cu două treimi a achiziţiilor de gaz rusescşi
    încetarea dependenţei de livrările de combustibil din Rusia cu mult înainte de
    2030. Totodată, Uniunea le-a cerut statelor membre să îşi asigure, până în
    noiembrie, 90% din stocurile de gaz pentru iarna viitoare şi are în vedere
    plafonarea preţurilor gazului şi electricităţii.

    Pe de altă parte, secretarul
    american pentru Energie, Jennifer Granholm, a anunțat că Agenţia Internaţională
    pentru Energie pregăteşte măsuri pentru diminuarea dependenţei Europei de gazul
    rusesc. Statele Unite au apelat la rezervele strategice de petrol pentru a
    putea susţine cererea din Europa şi au solicitat şi altor ţări producătoare să
    facă la fel.


    În Uniunea Europeană, România este, din fericire, țara cel mai
    puțin dependentă de gazul rusesc. Este al doilea mare producător de petrol și
    gaze din Uniune, are cantități mari de gaze naturale neexploatate în Marea
    Neagră și capacitatea de a produce, de asemenea, gaze din argile.

    Analiștii
    spun că lipsa unei viziuni strategice și incertitudinea juridică fac, însă, ca
    aceste rezerve să nu fi fost exploatate până acum, deși ar permite României să
    fie independentă energetic și să exporte și în alte țări.


    Actualul ministru al
    Energiei de la București, Virgil Popescu, promite, totuși, că un miliard de
    metri cubi de gaze naturale în plus -echivalentul a 10% din consumul de gaze al
    României – ar putea proveni, chiar începând din acest an, din exploatarea de
    către compania petrolieră Black Sea Oil&Gas a unui perimetru mai mic din
    Marea Neagră.

    În schimb, tot ministrul Popescu afirmă că Neptun Deep, cel mai
    mare perimetru de gaze naturale descoperit în Marea Neagră, cu o rezervă
    estimată la 100 de miliarde de metri cubi, nu va putea fi operaţional mai
    devreme de 2026. Virgil Popescu mai dă asigurări și că în Parlament vor fi
    adoptate modificări la Legea offshore până la finalul acestei sesiuni legislative.

    O variantă luată în calcul este ca profitul obţinut din exploatarea gazelor
    naturale din Marea Neagră să revină 60% statului român şi restul de 40%
    investitorilor străini.

  • UE este hotărâtă să menţină acordul nuclear cu Iranul

    UE este hotărâtă să menţină acordul nuclear cu Iranul

    Uniunea Europeană se pronunță în continuare pentru menținerea acordului nuclear cu Iranul după ce Statele Unite s-au retras din acesta. Șefa diplomației europene, Federica Mogherini, a participat la, Viena, la cea mai recentă rundă de negocieri destinată salvării acordului.



    Trei puteri europene — Franța, Germania și Marea Britanie — se numără printre semnatarii acordului nuclear, alături de Federația Rusă, China și Statele Unite. Teheranul a acceptat să își limiteze activitățiile nucleare și să permită accesul inspectorilor internaționali la facilitățile sale în schimbul ridicării sancțiunilor economice. Washingtonul a decis, la începutul lunii mai, să se retragă din acord pe fondul nemulțumirilor legate de continuarea programului balistic iranian și de extinderea influenței Teheranului în regiune, inclusiv prin implicare directă sau indirectă în conflictele armate sau disputele politice din țări ca Siria, Yemen, Irak și Liban. Odată cu retragerea din acord Statele Unite au re-instituit sancțiunile economice, iar acestea afectează toate companiile care sunt prezente pe piața americană și fac și afaceri cu Iranul — adică inclusiv companiile europene. O parte dintre acestea au decis deja să își restrângă activitățile în Iran, însă Bruxellesul dorește să le ofere la toate protecția necesară pentru a putea rămâne pe piața iraniană. Problemele nu se limitează, însă, doar la Statele Unite, ci și la Iran, care își dorește de la marile puteri măsuri care să compenseze pierderile pe care le suferă ca urmare a retragerii americane din acord; în lipsa acestor măsuri, Teheranul amenință cu reluarea îmbogățirii uraniului, ceea ce ar anula, practice, acordul. O nouă rundă de negocieri între Iran și puterile care rămân în acord a avut loc la Viena, unde a fost reprezentată și Uniunea Europeană prin șefa diplomației, Federica Mogherini, care a prezentat obiectivele părților:



    “Menținerea și promovarea unor relații economice și sectoriale mai ample cu Iranul; păstrarea și întreținerea unor relații financiare eficace cu Iranul; continuarea exporturilor iraniene de petrol și gaz lichefiat, de produse petrolifere și petro-chimice; continuarea relațiilor de transport maritim, aerian și terestru; promovarea garantării creditelor pentru exporturi; sprijinirea clară și eficientă a operatorilor economici care au relații comerciale cu Iranul, în special operatorii mici și medii, care reprezintă coloana vertebrală a multor economii; încurajarea de noi investiții în Iran; protejarea operatorilor economici care investesc în Iran și au alte activități financiare și economice în această țară sau în legătură cu ea; punerea în legătură a experților din domeniul public și privat inclusiv prin conferințe economice; sprijinirea comerțului cu și a investițiilor în Iran; protejarea companiilor de efectele extra-teritoriale ale sancțiunilor americane.”



    Participanții la negocierile de la Viena au convenit să lucreze pentru a atinge obiectivele de mai sus atât prin eforturi bilaterale directe, cât și prin implicarea unor parteneri internaționali pe care să îi încurajeze să urmeze aceleași politici și să stabilească mecanisme similare în relațiile lor economice cu Iranul.



  • Relaţia UE-Rusia

    Relaţia UE-Rusia


    UE şi Rusia sunt actorii internaţionali de importanţă majoră la acest moment în Europa. Oficilaii germani au declarat în nenumărate rânduri că îşi doresc o apropiere între UE şi Rusia. După anexarea Crimeei de către Rusia, UE a decis să impună o serie de restricţii şi o serie de sancţiuni de natură economică Rusiei. Am stat de vorbă mai mulți locuitori ai zonei rurale, pentru a afla opinia acestora, de la ”firul ierbii”, despre relația Bruxelles-Moscova.