Radio România Internațional

Tag: sanctiuni UE

  • Noi sancțiuni împotriva Rusiei

    Noi sancțiuni împotriva Rusiei


    Uniunea Europeană pune în aplicare al optulea pachet de sancțiuni include noi interdicții pentru importurile de produse rusești care vor duce la pierderi suplimentare de venituri estimate la 7 miliarde de euro pentru Rusia. Produsele din oțel finite și vele semifabricate, materialele plastice, vehiculele, textilele, mașinile și aparatele, încălțămintea sunt câteva din bunurile incluse pe lista importurilor restricționate.



    UE nu mai exportă cărbune către Rusia



    Uniunea Europeană a lărgit și lista restricțiilor pentru exporturi cu scopul de a reduce accesul capacitatea Rusiei de a dezvolta sectorul de apărare și securitate. Astfel, sunt interzise exporturile UE de cărbune cocsificabil, utilizat în fabricile industriale rusești, componente electronice ce pot fi utilizate în componența armelor rusești, articole tehnice utilizate în sectorul aviației, precum și anumite substanțe chimice.



    Noile sancțiuni adresate regimului de la Kremlin include și baza legală pentru plafonarea prețului petrolului rusesc prin care se țintește o stabilizare a pieței mondiale a țițeiului și diminuarea veniturilor obținute de Rusia, a anunțat Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene.



    Sancțiunile anunțate de către Bruxelles vizează și resursa umană din Europa, folosită de către companiile de stat rusești. Prin implementarea pachetului, li se interzice cetățenilor din blocul comunitar să ocupe posturi în conducere ale anumitor întreprinderi de stat. Guvernul Rusiei și peroanele juridice stabilite în Rusia nu vor mai putea beneficia de o serie de servicii printre care consultanța IT sau cea juridică.

    Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, anunță noul pachet de sancțiuni (video în limba engleză)



    Sancțiunile UE au produs o scădere considerabilă a PIB-ului UE



    Reprezentanța Comisiei Europene în România a comunicat o serie de date despre impactul sancțiunilor impuse Rusiei până a acest moment. Astfel, PIB-ul Rusiei ar putea scădea cu peste 11 puncte procentuale în 2022, cu puține posibilități de redresare în următorii doi ani.



    Importurile Federației Rusiei s-au diminuat cu 35,2%, în timp exporturile au scăzut cu 30,9%. Un declin major s-a înregistrat la livrările de echipamente informatice car au scăzut în luna iunie cu 79% față de luna februarie a acestui an.

    sanctiuni-rusia-grafic-01-sep-22.jpg



    50% din activele Băncii Centrale a Rusiei sunt înghețate



    Sancțiunile au produse efecte și asupra sistemului financiar prin înghețarea a unei jumătăți din activele Băncii Centrale a Rusiei. Totodată, 75% din sectorul bancar al Rusiei face obiectul unor sancțiuni, iar Rusia a mai pierdut în urma măsurilor UE companii care reprezentau 40% din PIB.



    Sancțiunile UE împotriva Rusiei se dovedesc eficiente. Ele afectează capacitatea Rusiei de a fabrica noi arme și de a le repara pe cele existente, precum și împiedică transportul de materiale. Implicațiile geopolitice, economice și financiare ale agresiunii continue a Rusiei sunt clare, deoarece războiul a perturbat piețele globale de mărfuri, în special pentru produsele agroalimentare și energie. UE continuă să se asigure că sancțiunile sale nu au impact asupra exporturilor de energie și agroalimentare din Rusia către țări terțe, a transmis Comisia Europeană.

    sanctiuni-rusia-grafic-02-sep-22.jpg


  • Fără nave ruseşti în porturile UE

    Fără nave ruseşti în porturile UE

    Nicio navă
    rusească nu mai are acces în porturile UE, deci nici în România. Interdicţia se
    aplică şi vaselor care au schimbat pavilionul rusesc cu unul al altui stat după
    24 februarie, data declanşării războiului în Ucraina, dar nu şi celor care au
    nevoie de asistenţă sau de refugiu în porturi din motive de siguranţă, ori care
    au salvat vieţi pe mare. Măsura face parte din sancțiunile europene la adresa
    Rusiei, care urmează să fie extinse. Noile măsuri vor viza băncile şi, în
    special, Sberbank, precum şi petrolul, a declarat preşedinta Comisiei Europene,
    Ursula von der Leyen, pentru ziarul german Bild
    am Sonntag, citat de agenția Reuters.

    Ne uităm în continuare la
    sectorul bancar, în special la Sberbank, care reprezintă 37% din sectorul
    bancar rusesc. Şi, desigur, există problemele legate de energie    , a
    detaliat Ursula von der Leyen. Ea a explicat că se lucrează la ‘mecanisme
    inteligente’, astfel încât şi petrolul să poată fi inclus în următoarele
    sancţiuni.


    Ceea ce nu ar trebui să se întâmple este ca Vladimir Putin să
    obţină preţuri chiar mai mari pe alte pieţe pentru aprovizionarea care, altfel,
    ar merge către Uniunea Europeană. Principala prioritate este reducerea
    veniturilor lui Putin,     a subliniat președinta Comisiei.


    Bruxelles-ul a
    ocolit, până acum, cea mai mare bancă a Rusiei în seriile anterioare de
    sancţiuni, deoarece aceasta, împreună cu Gazprombank, sunt principalele canale
    de plăţi pentru petrolul şi gazul din Rusia, pe care ţările comunitare continuă
    să le cumpere în pofida invadării Ucrainei.


    Pe de altă parte, Uniunea Europeană
    a anunţat, duminică, alocarea a 50 de milioane de euro pentru ajutoare
    umanitare care vor fi trimise Ucrainei şi Republicii Moldova.

    În timp ce
    luptele grele şi loviturile de rachete continuă să distrugă infrastructură civilă
    vitală, necesităţile umanitare în Ucraina rămân extrem de ridicate    , se
    arată într-un comunicat european citat de agenția DPA.


    Circa 45 de milioane de
    euro sunt rezervate pentru proiectele umanitare din Ucraina, în timp ce
    Republica Moldova, unde s-au refugiat de la începutul războiului sute de mii de
    ucraineni, va primi cinci milioane de euro. Suma face parte din pachetul de un
    miliard de euro promis de Comisia Europeană la conferinţa de săptămâna trecută
    a donatorilor, intitulată Stand Up For Ukraine (Alături de Ucraina). Până acum,
    conform comunicatului, din această sumă au fost cheltuite, deja, 143 de
    milioane pentru ajutoare umanitare destinate celor afectaţi de invazia rusă.
    Fondurile anunţate duminică vor fi destinate serviciilor medicale de urgenţă, accesului
    la apă potabilă şi igienă, adăposturilor şi protecţiei, ajutoarelor băneşti şi
    combaterii violenţei împotriva femeilor.



  • Noile norme consolidate ale UE în materie de control al exporturilor

    Noile norme consolidate ale UE în materie de control al exporturilor

    Noul Regulament
    european privind controlul exporturilor, care îl înlocuiește pe cel din 2009, a
    intrat în vigoare recent și înăsprește controalele privind comerțul cu produse
    cu dublă utilizare – bunuri și tehnologii civile cu posibile utilizări militare
    sau de securitate – consolidând în același timp capacitatea UE de a proteja
    drepturile omului și de a sprijini lanțurile de aprovizionare sigure pentru
    produse strategice. Noul cadru permite UE să întreprindă o serie de acțiuni
    importante pentru a pune în comun expertiza și a aborda provocări specifice, în
    special în ceea ce privește supravegherea cibernetică.

    Regulamentul introduce
    și o mai mare transparență prin creșterea nivelului de consultare și de
    raportare între statele membre și Comisie, contribuind la dezvoltarea unei noi
    platforme electronice a UE de acordare a licențelor, aflată deja în stadiul de
    pilot în câteva state membre. Cu siguranță că dacă încercăm să înțelegem
    lumea care ne înconjoară atunci trebuie să vedem gradul înalt de volatilitate
    atât în ceea ce privește situația geopolitică și tensiunile dintre marile
    puteri, care sunt în creștere, dar și din punct de vedere al noilor provocări,
    spune eurodeputatul Iuliu Winkler, cu care am discutat despre noul Regulament:

    Noua
    lume în care trăim, noile provocări la care trebuie să răspundem au impus și o
    actualizare a reglementării exporturilor. Așa a apărut Regulamentul la care
    faceți referire și care are mai multe obiective. În primul rând, Regulamentul
    dorește să includă în aria reglementată și acele tehnologii care sunt foarte
    noi. Mă refer aici, de exemplu, la inteligența artificială, la noile
    biotehnologii sau chiar la acele tehnologii de supraveghere și de recunoaștere
    facială, care, bineînțeles,
    că pot fi folosite în scopuri civile, dar și în scopuri militare.

    Există, deci,
    regulamentul UE și acesta se bazează pe o rețea de autorități naționale.
    Noutățile sunt legate, în primul rând, de introducerea dimensiunii de
    securitate umană. Și, ce înseamnă securitatea umană? Bineînțeles, echilibrul pe
    care trebuie să-l avem între securitate și libertate în ceea ce privește
    tehnologiile de supraveghere cibernertică, se văd recentele scandaluri de
    supraveghere în care sunt implicate chiar guverne, există tehnologii emergente
    în domeniul dublei utilizări, tehnologii care pot fi utilizate și pentru
    încălcări ale drepturilor omului. Și sigur că în acest sens UE nici prin
    companii, dar nici persoane fizice nu trebuie să fie implicată în niciun mod în
    activitățile sau exercițiul regimurilor totalitare din diverse regiuni ale
    lumii. Există procedura de acordare a licențelor, care și până acum funcționa
    pentru exporturi ale unor produse care sunt cu dublă utilizare și această
    procedură de acordare a licențelor trebuie mai bine armonizată la nivelul UE.

    Deci nu trebuie să permitem ca persoane sau firme să utilizeze eventual
    diferențele dintre regimurile interne din diverse state membre pentru a abuza
    de aceste diferențe. Astfel, o mai bună comunicare este obiectivul noului
    Regulament, agențiile naționale vor trebui să aibă un schimb de informații mult
    mai susținut, mult mai precis, pentru a se informa una pe cealaltă și pentru a
    informa toate aceste agenții naționale, Comisia Europeană, în exercițiul
    atribuțiilor lor. Avem nevoie și de capacități de consolidare și avem nevoie de
    noi capacități de formare a specialiștilor, pentru că există un schimb de
    generații și în acest domeniu și atunci Comisia Europeană vine să acorde
    sprijin financiar pentru asemenea programe de formare. Și, de asemenea, avem
    nevoie de un mult mai bun contact cu industria.

    Trebuie spuse câteva lucruri
    importante în legătură cu temeiul legal pe care se bazează acest nou Regulament
    și trebuie știut că acest temei legal este atât european, deci aparținând UE,
    cât și internațional, pentru că avem și rezoluții ale Consiliului de Securitate
    al Națiunilor Unite, dar și tratate internaționale, cum ar fi cel de
    neproliferare nucleară sau Convenția privind interzicerea armelor chimice și
    biologice. Toate acestea sunt, bineînțeles, parte a unui sistem mondial care
    este capabil, după cum bine știm, să impună și sancțiuni.

    Și, precizează
    eurodeputatul Iuliu Winkler, în momentul în care se aplică asemenea
    măsuri restrictive, se impun sancțiuni ale UE, atunci iarăși este foarte
    important să se închidă micile uși prin care se pot ocoli sancțiunile.