Radio România Internațional

Tag: Sangeorz-Bai

  • Atracții turistice în județul Bistrița-Năsăud

    Atracții turistice în județul Bistrița-Năsăud

    Azi ajungem în
    Transilvania. Pornind de la cele mai reprezentative monumente din orașul
    Bistrița, reședința de județ, ne îndreptăm spre stațiunea balneoclimaterică Sângeorz-Băi
    și spre zona montană. Aici puteți face
    echitație, puteți merge pe urmele contelui Dracula sau vă puteți relaxa pe
    malul unui lac artificial de acumulare. Ovidiu Bozbici, consilier în cadrul
    Direcției Educație Turism din cadrul Primăriei municipiului Bistrița, spune că
    prima mențiune despre oraș este din anul 1241, când tătarii au venit dinspre
    Moldova și au năvălit în Transilvania, Bistrița fiind primul oraș călcat de ei. Vechile manuscrise arată că, în momentul respectiv, ar fi ucis 6.000
    de locuitori, ceea ce demonstrează că era un oraș populat. Este cel mai nordic
    oraș săsesc din Transilvania, face parte din cele șapte cetăți-târguri ale
    Transilvaniei fondate de sași. Aceștia au venit, în principal, de pe Valea
    Moselei și din Luxemburg. Localitatea s-a numit la început Nosa, iar prima
    mențiune documentară cu numele actual Bistrița sau Bistricea, datează din anul
    1264. Fiindcă e la granița cu Moldova și poartă de intrare în Transilvania, s-a
    adoptat ca slogan al orașului Poarta Transilvaniei. Avem și o mascotă: struțul.
    În perioada medievală, fiindcă era puțin cunoscut, era considerată singura
    viețuitoare care poate digera fier. Aceasta e și emblema de coif a regelui
    Ungariei Ludovic I de Anjou, care, în 1363, a dat Bistriței statut de oraș
    liber regal, laolaltă cu dreptul de a ține târg, timp de două săptămâni, în
    luna august.


    În prezent,
    orașul Bistrița e liniștit, modern, însă vechile monumente rămân mărturie a
    trecutului său bogat. Acestea pot fi vizitate printr-o plimbare la pas. Ovidiu
    Bozbici, consilier în cadrul Direcției Educație Turism din cadrul Primăriei
    municipiului Bistrița. Am începe cu vechea mănăstire minorită,
    actualmente biserică ortodoxă. Este construită în 1270 și e cea mai veche
    biserică din Bistrița. A fost mănăstire franciscană, apoi biserică catolică,
    iar acum e ortodoxă. Apoi, avem simbolul principal al orașului, Biserica
    Evanghelică, construită undeva în secolul al XIV-lea, pe ruinele unei vechi
    biserici în stil romanic. I s-au adus în timp adăugiri. Ultima, care i-a dat
    înfățișarea actuală, e din anul 1560-1563, în stil renascentist. Lucrările au
    fost executate de către un meșter italian, rămas în istorie drept Petru Italus.
    Biserica are și un turn de 75 de metri înălțime. E cel mai înalt turn de piatră
    din Transilvania și e dotat cu lift. În 2008 a început o lucrare mai amplă de
    reconstrucție în urma unui incendiu devastator, al doilea din istoria turnului
    și bisericii. Primul a fost în 1857, al doilea , în 2008. În urma renovării,
    turiștii pot admira panorama orașului de undeva de la 40 de metri înălțime. Mai
    avem Casa Argintarului, o casă care e centru cultural german acum. E construită
    de același meșter care a renovat biserica la 1560.


    Cei care au mai
    multe zile la dispoziție, aleg să-și continue sejurul îndreptându-se spre
    principalele obiective turistice din județ. Lista acestora e lungă spune Ovidiu
    Bozbici. Avem Pasul Tihuța, cu Hotel Castel Dracula, la granița cu județul
    Suceava. Cei de la castel s-au îngrijit să existe chiar și o criptă, din care
    seara iese un actor care ar fi contele Dracula. Avem Mănăstirea Piatra
    Fântânele care e frumoasă, e în creierii munților. Iarna se poate schia. Putem
    recomanda apoi Sângeorz Băi, o stațiune balneoclimaterică de renume pentru
    apele minerale care tratează afecțiuni gastrice. Se află la 50 de km de orașul
    Bistrița, la poalele munților Rodnei. Peștera Tăușoare care acum doi ani de
    zile era cea mai lungă galerie din România. Avem castele, biserici evanghelice.


    Însă foarte mulți dintre turiști aleg să se
    îndrepte spre poarta de intrare în Munții Călimani, spre Colibița. Andreea
    Spânu, agent de turism din cadrul Centrului de Informare și Promovare Turistică
    Bistrița Bârgăului. Colibița este, practic, un sătuc. Face
    parte din comuna Bistrița Bârgăului. Ca să vă dați seama despre mărimea
    satului, vă pot spune că în toată comuna avem circa 4.500 de locuitori, iar la
    Colibița sunt până în 600. E un sătuc mic, de munte. Vatra satului a fost
    mutată din depresiunea Colibiței la o confluență a doi versanți. 90% din
    teritoriul satului se află în zona muntoasă. Momentan, sunt 24 de unități de
    cazare clasificate. Ultimele patru au primit clasificarea chiar anul acesta în
    aprilie.


    Din 1923, Colibița
    a funcționat ca stațiune balneoclimaterică până în 1975. Poveștile celor care
    s-au vindecat de tuberculoză datorită proprietăților curative ale aerului din
    zonă au fost confirmate printr-un studiu comandat de Consiliul Județean Bistrița-Năsăud,
    care a vrut să vadă dacă aerul de la Colibița este într-adevăr special. Lacul
    artificial de acumulare Colibița se află la o altitudine de 900 de metri având
    o suprafață de aproximativ 270 de hectare și o lungime de 13 kilometri. Andreea
    Spânu, agent de turism în cadrul Centrului de Informare Turistică Bistrița
    Bârgăului spune că aici se mănâncă tradițional, se face mișcare și se vizitează
    meșteri populari. Avem balmoșul, care, în general, se face la
    stână. Este plăcinta cu brânză iute și cartofi. Avem o doamnă care organizează
    chiar un atelier de pâine. Apoi, pentru cei care vor să facă mișcare, depinde
    foarte mult de experiența și de anduranța turistului, fiindcă se pot face
    drumeții în zonă. Acestea sunt mai ușoare în zona Tăul Zânelor, însă presupun
    rezistență pentru o distanță de 6-7 km dus și 6-7 km întors. Cei cu experiență
    mai multă, pot încerca o drumeție spre vârful Bistricior, la 1990 de metri
    altitudine. În Bistrița Bârgăului avem câteva doamne care cos costume populare,
    țes cergi, covoare. De asemenea, în Tureac, o localitate apropiată de noi, avem
    un cojocar. Acestea sunt scumpe, dar foarte frumoase. Lucrează până la trei
    luni la un cojoc.


    Nici evenimentele
    nu lipsesc din mica localitate montană. Andreea Spânu. În luna august, avem
    maratonul Via Maria Theresia, după care se organizează Festivalul de Ciclism, iar
    apoi Colibița Folk Fest. Este cu muzică folk, organizat pe parcursul a două
    seri, în weekend. Obiceiurile din zonă, tradițiile te apropie de rădăcinile
    României. Turiștii străini pot vedea aici ce înseamnă un român autentic, cum
    poți tăia fânul cu coasa adevărată, fără motocoase, cum e să te plimbi cu
    trăsura, să mănânci fructe de pădure proaspăt culese.



    Până data viitoare, când vă
    așteptăm cu o nouă destinație, drum bun și vreme frumoasă!

  • Der Naturpark Rodna-Gebirge

    Der Naturpark Rodna-Gebirge

    Der Naturpark Rodna-Gebirge ist das breiteste Naturschutzgebiet im Norden der Ostkarpaten und das wichtigste Reiseziel in der nordrumänischen Maramuresch. Der Park deckt das ganze Rodna-Massiv ab und streckt sich mit einer Gesamtfläche von 46.399 Hektar über zwei Landkreise aus: Maramuresch und Bistriţa-Năsăud. 1979 wurde der nordrumänische Naturpark zum Biosphärenreservat erklärt und später ins Netzwerk der Schutzgebiete Natura 2000“ eingegliedert. Im Umkreis des Naturparks befinden sich die höchsten Gipfel der Ostkarpaten: Pietrosu Mare (2303 Meter) und der Ineu-Gipfel (mit einer Höhe von 2279 Metern). Vom höchsten Gipfel der Ostkarpaten kriegt man einen atemberaubenden Blick hinunter auf felsige Kämme, Gerölle und Bergweiden, die eine einzigartige Pflanzenwelt und eine au‎ßergewöhnlich hohe Biodiversität beherbergen. Bergadler, Murmeltiere und schwarze Ziegen beleben die beeindruckende Landschaft. Um den Gipfel Pietrosu schlängeln sich zahlreiche schmale Pfade, die auf den Berg führen.



    Der Wasserfall der Pferde (Cascada Cailor) stellt zudem eine der schönsten touristischen Attraktionen in der Region dar. Vor Jahrhunderten zog dieser Ort mit seinen breiten Weiden zahlreiche Einheimische an, sie richteten hier bis in den späten Herbst ihre Gestüte ein. Auf dem Ostabhang des Berges Saca befindet sich in 1600 Metern Höhe ein Naturreservat, das sich über 5 Hektar streckt. Die dichten Wälder der Rodna-Berge beherbergen ebenfalls eine beeindruckende Pflanzen- und Tierwelt, sagt die Direktorin des Naturparks, Doina Jauca:



    Die Pflanzenwelt des Naturparks zeichnet sich durch eine hohe Artenvielfalt und einen gro‎ßen Anteil an endemischen Pflanzen, Pflanzen die nur in dieser Umgebung vorkommen, aus. Es gibt zudem über 2.000 Pflanzenarten, die nur in den oberen Bereichen der Gebirge wachsen und unter Naturschutz stehen, einige davon sind das Edelwei‎ß, der punktierte Enzian, die karpatische Akelei, die Bergglöckchen, der Eisenhut, die Schlüsselblume, die Alpenrose. Die Tierwelt ist ebenfalls sehr reich in diesem Naturschutzgebiet, hier leben Karpatenbären, Wölfe, Luchse, Wildkatzen, Gämsen, Marmorkatzen, Karpatenhirsche, Rehböcke. Der Naturpark bietet zudem einen Lebensraum für mehr als 600 Schmetterlingsarten, zahlreiche Fischarten, einige davon sind die Lachsforelle, die Forelle und verschiedene Vogelarten wie der Birkhahn, der Auerhahn, der Bergadler.“




    Die Gämse, die auf dem Wappen des Landkreises steht, ist ein Symbol der Region Maramuresch. Die schönsten Gämsen waren einst im Rodna-Gebirge zu finden. 1899 fiel bei der ersten internationalen Ausstellung der Jagdtrophäen in Wien ein Gämsenkopf Trophäe aus der Maramuresch, Rodna-Gebirge, als die schönste und stärkste Jagdbeute auf. 1910 wurde die Gämsen-Trophäe aus dem Rodna-Gebirge, Piatra Rea, mit einer Länge von 35 cm zum Weltrekord erklärt.



    Die atemberaubende Landschaft im Nationalpark Rodna-Gebirge lockt zahlreiche Touristen an. Sowohl die abenteuerlichen Wanderwege als auch der Badekurort Sângeorz-Băi bringen regelmä‎ßig Touristen aus allen Ecken der Welt in die Maramuresch. In der Umgebung bestehen zudem vielfältige Möglichkeiten für Kulturtourismus: zahlreiche Holzkirchen, beeindruckende Klöster, historische Stätten wie die Trümmer der dominikanischen Basilika aus dem 13. Jahrhundert, Museen und die Memorialhäuser des Schriftstellers Liviu Rebreanu und des Dichters George Coșbuc



    Pferdeliebhaber und Begeisterte des Dorf- und des Ökotourismus sind hier ebenfalls gut aufgehoben. Touristen werden in einer gastfreundlichen Atmosphäre mit traditionellen Speisen in rustikalem und entspannendem Ambiente erwartet. Die Naturpark-Verwaltung hat eine Reihe von Projekten angesto‎ßen, die die Biodiversität erhöhen und bewahren sollen. Doina Jauca mit Einzelheiten:



    Im Zeitraum 2004-2013 haben wir mit EU-Fördergeldern über zwanzig neue Projekte angesto‎ßen. Das wichtigste ist das operationelle Programm »Umwelt«. Wir sind gerade dabei, zwei weitere Projekte umzusetzen, es handelt sich erstens um das Projekt »Managementma‎ßnahmen zur Bewahrung der Biodiversität im Nationalpark Rodna-Gebirge«. Dadurch monitorisieren wir besser die Pflanzen- und Tierwelt. Für das zweite Projekt, »Managementma‎ßnahmen zu einer besseren Informierung im Naturpark Rodna-Gebirge«, haben wir ein Budget von 250.000 Euro zur Verfügung. Im Rahmen des letzteren setzen wir uns zum Ziel, ein modernes Besucherzentrum im Prislop-Pass, der die meisten Touristen anlockt, zu eröffnen. Wir wollen den Besuchern thematische Filme über die Pflanzen- und Tierwelt im Naturschutzpark zur Verfügung stellen, damit sie besser informiert werden, und bieten ihnen zugleich die Möglichkeit, auf Wanderwegen von Reiseführern begleitet zu werden. Wir werden also die unserem Land von der Europäischen Union zur Verfügung gestellten Finanzmittel in der Tat abschöpfen.“




    Die Naturpark-Verwaltung organisiert derzeit 13 zwei- oder dreitägige touristische Programme, die Rundfahrten in der Kutsche oder mit den von Pferden gezogenen Schlitten sowie spannende Wanderungen anbieten. Auf dem Areal des Naturparks gibt es über zwanzig touristische und thematische Routen.



    Audiobeitrag hören: