Radio România Internațional

Tag: santatate

  • Rectificare bugetară, în contextul pandemiei

    Rectificare bugetară, în contextul pandemiei

    Guvernul României a adoptat, miercuri, prin ordonanţa de urgenţă o rectificare a bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor de stat pentru anul 2020, având în vedere noile date economice în contextul crizei provocate de epidemia cu coronavirus. Rectificarea creşte alocările în sectoare precum Sănătatea, Munca, Finanţele, Ordinea şi Siguranţa publice şi Lucrările publice. Sunt avute în vedere, în principal, asigurarea resurselor bugetare necesare pentru finanţarea măsurilor de sprijin economic adoptate de Guvern în ultima perioadă.



    Dupa cum declara Ionel Dancă, şeful Cancelariei primului ministru, au fost triplate fondurile de finanţare a schemei de garantare pentru credite pentru capital de lucru şi credite pentru investiţii destinate IMM-urilor. Acestea pot beneficia de credite cu dobândă subvenţionată 100%, dobândă zero şi comisioane de administrare zero până la sfârşitul acestui an. Vineri începe cel mai important program de susţinere a IMM-urilor din România din ultimii 30 de ani, IMM Invest, care este un program la care vor participa peste 40.000 de IMM-uri. Este o schemă de ajutor de stat aprobată de Comisia Europeană şi este singura în acest moment, a subliniat ministrul finanțelor, Florin Cîţu.



    Prin rectificare sunt prevăzute şi alocările bugetare necesare pentru plata indemnizaţiei de şomaj tehnic pentru salariaţii care în această perioadă au contractele de muncă suspendate, precum şi pentru persoanele care prestează servicii în baza altor forme contractuale, precum persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale sau persoanele prevăzute la categoria alţi profesionişti în Codul Civil.



    În domeniul Sănătăţii au fost alocate sume atât pentru asigurarea necesarului de materiale medicale şi sanitare în combaterea epidemiei, cât şi pentru plata asigurărilor sociale de sănătate sau a drepturilor beneficiarilor de asigurări de sănătate. Vorbim aici de concedii medicale, a explicat Ionel Dancă. El a precizat că la rectificarea bugetară s-a ţinut cont de datele macroeconomice transmise de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.



    Ionel Danca: “Potrivit datelor comunicate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, se estimează o contracţie de 1,9% a economiei în acest an făţă de o creştere economică de 4,1% care a stat la baza construcţiei bugetare la începutul anului, ceea ce înseamnă o contracţie de aproape 6% a dinamicii Produsului Intern Brut pentru acest an. În consecinţă, au fost ajustate prevederile bugetare în concordanţă cu noile date privind volumul activităţilor economice şi al încasărilor estimate pentru acest an, ţînând cont totodată de principalele priorităţi ale guvernului în această perioadă pentru asigurarea resurselor necesare în ceea ce priveşte eforturile din punct de vedere sanitar pentru limitarea răspândirii epidemiei cu coronavirus şi în acelaşi timp pentru limitarea efectelor economice şi sociale negative provocate de această perioadă”.



    Danca a precizat că alocarea bugetară aferentă măsurilor menţionate se ridică, în urma rectificării bugetare, la 3% din PIB. Anterior, ministrul finanţelor, Florin Cîţu, a anunţat că se lucrează la un pachet semnificativ de măsuri pentru repornirea economiei, care va apărea după terminarea stării de urgenţă.

  • Câftarea-a minduitâllei ti lao tru mplinâ crizâ

    Câftarea-a minduitâllei ti lao tru mplinâ crizâ

    Atumțealui cându afirearea ișiși a omului şi arâdâpsearea largu, unu-alantu a oamiñilloru, agiundzi s’hibâ distanţarea suțialâ ufițialâ, isapea-a cercetărloru easti ațea ți aduți tu moeabeti purtaticlu di mesi/atitudinea medie şi tendiența suțialâ. Nica și noi, tuţ, avem ananghi di aesti hâbâri ta s’nâ isihâsimu asparizmili, ta s’akicâsimu ți s’fați tora, tu aestu kiro, nica și s’akicâsimu câ nu himu singuri.


    Ațea ditu soni câftari a minduitâllei tu lao, ți u adră nâ mari şi cu numâ companie di profilu, spuni ti catandisea di lucri ş’di spiritu tru mplinâ pandemie di coronavirus.



    Extrapolândalui apandisili a unâllei comatâ reprezentativâ, 81% ditru româñi suntu gâilipsiț și multu di multu gâilipsiț, kiro tu cari 19%, s’clleamâ unâ țințimi, sâ spunu pțânu, multu pțânu, i dotu gâilipsiț. Prota aspâreari a româñilor spuni, tru un proțentu di 89%, frica s’nu lâdzâdzascâ. Şi cara nu dipu ațelu ți apândâseaști, dimecu noi, atumțea nâ aspâremu câ va s’lândzâdzascâ vârâ insu ți nâ easti aprukeatu, proțentul 65%. Yini deapoa, sigurlâkea economică, dimecu unâ scâdeari a tiñiillei di cafi mesu ți scoati tu migdani asparizma ti 57% ditru apândâsitori, ditu ațelli ntribaț. Şi, cadealihea, ma ș’kearâ huzmetea, loclu di lucru, asparizma easti trâ 51%.



    Distanţa mari, tu kirolu di interdicţii trâ urdinari, scoati tu videalâ niputearea câ nu va s’putem s’lli mutrim ațelli di ningâ noi, vruțlli a noșțâ și agiundzi și aestâ s’hibâ unâ itie di aspâreari trâ 33% ditru româñi. Streslu cu șidearea acasă easti yilipsitu şi el, tru aestu sondaju, tu unâ comatâ a asparizmiloru, şi easti pricânâscut di 18% di ațelli ntribațlli. S’lugurseaști, tru proțentu di 39%, cățe catastisea fu slabu kivernisitâ, a deapoa 14% lugursescu câ aestu proțesu fu multu slabu kivernisitu. Alliumtrea, opiniili pozitivi, ti bunâ şi multuti bunâ, adunâ 44 di proțenti.



    Personajili publiți, cari s’vidzurâ, dimi ișirâ tu yilie aesti dzâli, suntu ngrâpsiti cu numa tru sondaju, cu mași dauă variabili, responsabilitatea pozitivă icâ negativă. Secretarlu di stat, manager a structurlor di ananghi, Raed Arafat, ari nai ma bunâ imaghini, cu 27% hârli/ pricunușterli şi mași 3% câbățli, stepsurli. Yeațârlli au pricunușterli tu proțentu di 15% ama și cutugurseri, cu imaghini negativă, di 12%. Armata yini pi III-lu locul, tru arada-a vidzutâllei pozitivâ, cu 14% şi mași un proțentu negativu. Prezidentul Klaus Iohannis ari mindueri/ pâreri aprukeati, 12% pozitivi şi 9% negativi. Premierlu Ludovic Orban, ama, ari unâ imaghini preponderentu negativă, cu 14%, și mași 7 % proțenti pozitivi.



    S’lugurseaști că Direcţiile di Sănătati Publicâ au nai cama marea câbati, cu 26%, kiro tru cari proțentili pozitive suntu mași 2. Ti, avem, ama, ti adrari, s’veadi tu unâ isapi-graficu complexâ, cu un șingiru di meatri, dukiti maxus pozitivu. Nai cama hâirlâticâ/ popularâ apofasi, cu 91%, easti plafonarea-a pâhâlui ti yitrii. Amânarea-a alidzerloru locali easti şi ea multu ghini vidzutâ, multu aproapea di urminia s’șidemu alargu unu-alantu dimecu la nai cama pțânu 2 meatri.



    Ncllidearea-a nâscântoru câsâbadz, cum atelli di Suceava şi Ţăndărei, deadun cu plafonarea-a pâhadzloru la alimenti s’hârseaști di unâ bunâ aprukeari și alâvdari, dimi cama di 80%. Apufusearea-a acatandisillei di ananghi easti şi ea aprukeatâ di patru țințiñi ditu bânâtori. Criteriili cu proțenti dit zona 70% yinu ditu len turlii di locâri: huzmetea-acasâ, urminia câ Diaspora s’nu yinâ tu patridâ ti di Paşti şi urminia ti purtarea mastili tru locârli publiți. Ncllidearea-a sculiiloru, a restaurantiloru şi a parcurloru yinu tu parei, tru sondajlu, deapoa ñicurarea urdinarillei ti oamiñilli tu ilikie au unâ popularitati ma ñicâ, ama tut la giumitati ditu apândâsitori.



    Unâ aiami, catandisea di ananghi ditu România, apufusitâ di itia-a pandemiillei, eara tu scarâ analtâ. S’videmu cum lugursescu româñilli că va s’hibâ catandisea icunomicâ. 74% ditru elli spunu câ va s’aibâ unâ criză icunomicâ multu mari, 9% lugursescu câ va s’hibâ mași cu dânâseri, a deapoa 1% nica pistipsescu câ va s’aibâ unâ crișteari icunomicâ. Rezultatili a sondajlui, dotu nu ciudusescu, câftărli di minduitâ tu lao, tu aesti stâmâñi, di curmari urdinărli și ncllidearea-a româñilor tru a loru casi i carantinarea-a ațiloru, cari ma largu yin tu România, ditu locâri ți greu furâ aguditi di pandemie.



    Sondajlu fu adratu ninti ninti ta s-iasâ tu migdani ațea ți nica poati s’hibâ lugursitâ criza cu fudzearea-a româñilor nâpoi, tru Ghirmânie, cu contracti di lucru sezonieri, cari putea s’alâxeascâ un mânuclliu di procentaji i vrea s’aduțea naoi comati di moeabeti. Trâ tuti aesti nica ș’trâ alti ahtări, va vâ spunemi tu sondajili yiitoari.



    Ngrâpsearea: Marius Tița


    Armânipsearea: Tașcu Lala



  • Un sondaj în plină criză

    Un sondaj în plină criză


    Când izolarea personală şi distanţa între indivizi devine distanţare socială oficială, cercetările statistice sunt cele care aduc în discuţie atitudinea medie şi tendinţele sociale. Şi noi, cu toţii, avem nevoie de aceste informaţii pentru a ne linişti temerile, pentru a înţelege ce se întâmplă acum şi pentru a înţelege că nu suntem singuri. Un recent sondaj de opinie, realizat de o mare şi prestigioasă companie de profil, are ca subiect starea de lucruri şi de spirit în plină pandemie de coronavirus.



    Extrapolând răspunsurile unui eşantion reprezentativ, 81% dintre români sunt îngrijorați și foarte îngrijorați, în timp ce 19%, cam o cincime, se declară puțin, foarte puţin sau deloc îngrijorați. Principala teamă a românilor se referă, în procent de 89%, la teama de a se îmbolnăvi. Şi dacă nu chiar respondentul, adică noi, atunci ne temem că se va îmbolnăvi cineva apropiat, 65%. Urmează, desigur, siguranţa economică, o scădere a salariului generând temeri pentru 57% dintre respondenţi. Şi, desigur, pierderea locului de muncă, o teamă pentru 51%.



    Distanţa mare, pe timp de interdicţii de circulaţie, generează imposibilitatea de a avea grijă de cei dragi şi devine un motiv de teamă pentru 33% dintre români. Stresul de a sta acasă este prezent şi el, în acest sondaj, la capitolul temerilor, şi este împărtăşit de 18%. Se consideră, în proporţie de 39%, că situaţia a fost prost gestionată, iar 14% consideră că acest proces a fost chiar foarte prost. În schimb, opiniile pozitive, bine şi foarte bine, adună 44 de procente.



    Personajele publice, care au fost vizibile în aceste zile, se regăsesc nominal în sondaj, cu doar două variabile, responsabilitatea pozitivă sau negativă. Secretarul de stat, manager al structurilor de urgenţă, Raed Arafat, are cea mai pozitivă imagine, cu 27% merite şi doar 3% vină. Medicii au merite de 15% dar şi reproşuri, imagine negativă, de 12%. Armata ar veni pe locul al III-lea, în ordinea imaginii pozitive, cu 14% şi doar un procent negativ. Preşedintele Klaus Iohannis reuşeste păreri apropiate, 12% pozitive şi 9% negative. Premierul Ludovic Orban, însă, are o imagine preponderent negativă, cu 14%, cu doar 7 procente pozitive.



    Se consideră că Direcţiile de Sănătate Publică au cea mai mare vină, cu 26%, în timp ce procentele pozitive sunt doar 2. Ce avem, însă, de făcut, se remarcă dintr-un grafic complex, cu o serie de măsuri, percepute mai ales pozitiv. Cea mai populară măsură, cu 91%, este plafonarea preţului medicamentelor. Amânarea alegerilor locale este şi ea extrem de bine văzută, foarte aproape de recomandarea de a se păstra distanţa socială de minim 2 metri.



    Închiderea unor oraşe, ca în cazurile Suceava şi Ţăndărei, alături de plafonarea preţurilor la alimente se bucură de o apreciere de peste 80%. Declanşarea stării de urgenţă este şi ea apreciată de patru cincimi din populaţie. Criteriile cu procente din zona 70% vin din zone diferite: lucrul la domiciliu, recomandarea ca Diaspora să nu vină în ţară de Paşti şi recomandarea de a purta măşti în spaţiile publice. Închiderea şcolilor, a restaurantelor şi a parcurilor sosesc grupat, în sondajul CURS, cu procente pozitive de peste 60%. Închiderea bisericilor de Paşti şi reducerea circulaţiei persoanelor vârstnice au o popularitate mai redusă dar tot peste jumătate din respondenţi.



    La un moment dat, starea de urgenţă din România, provocată de pandemie, va fi ridicată. Să vedem cum consideră românii că va arăta situaţia economică. 74% dintre ei spun că va avea loc o criză economică majoră, 9% apreciază că se va produce doar o stagnare, iar 1% chiar cred că va avea loc o creştere economică. Rezultatele sondajului nu sunt surprinzătoare, aceste opinii fiind edificate în timp, de-a lungul săptămânilor lungi de interzicere a deplasărilor şi închidere a românilor în propriile case sau carantinarea celor care continuă să vină în România din zone afectate grav de pandemie.



    Sondajul a fost realizat înainte de a apărea ceea ar putea fi considerată criza plecării românilor înapoi, în Germania, cu contracte de munci sezoniere, care ar fi putut schimba o serie de procentaje sau ar fi introdus termeni noi în discuţie. Despre toate acestea şi altele, la sondajele următoare.


  • Evoluţiile economice şi fundamentarea bugetului

    Evoluţiile economice şi fundamentarea bugetului

    Executivul de la Bucureşti vrea să adopte, în această săptămână, proiectul bugetului de stat pe anul viitor, după care să-l trimită Parlamentului spre dezbatere şi aprobare. Apărarea, Internele, Educaţia şi Sănătatea sunt domeniile care primesc cei mai mulţi bani în 2016, iar mai puţini – Ministerul Muncii şi cel al Transporturilor. Veniturile bugetare prognozate sunt cu 3,6 miliarde de lei (0,8 miliarde euro) mai mari decât anul acesta, iar cheltuielile majorate cu aproximativ 13 miliarde de lei (3 miliarde de euro) ar urma să acopere inclusiv măsurile de relaxare fiscală aprobate deja de Guvern şi Parlament.



    Calculele au fost făcute pentru un nivel maxim de deficit de 3% din PIB, admis de Uniunea Europeană, şi pe o creştere economică estimată la 4 procente. Cât priveşte eventuala creştere a salariului minim pe economie, ministrul Finanţelor, Anca Dragu, a declarat că o aceasta trebuie corelată cu efectuarea unui studiu de impact care să analizeze efectele unei astfel de decizii în sectorul privat, în primul trimestru al lui 2016.



    Oficialul a declarat că majorarea poate avea un efect de reducere a competitivităţii firmelor româneşti, astfel încât acestea să fie nevoite să renunţe la o parte din salariaţi sau să-şi reducă producţia sau exporturile. Totodată, ar putea îndepărta investitorii în anumite sectoare de activitate şi ar putea avea un efect ascuns de migrare a forţei de muncă din zona albă în zona gri sau neagră. Potrivit lui Dragu, creşterea salariului minim îi poate afecta şi pe noii intraţi pe piaţă, pe tineri, sau pe angajaţii cu calificare redusă.



    Un impact extrem de redus ar avea asupra sectorului public în condiţiile în care salariile bugetare au fost deja majorate cu 10% până la 25%. Discuţiile au loc în condiţiile în care actualul Guvern a decis să îngheţe, deocamdată, salariul minim pe economie la 1.050 de lei (238 euro), deşi vechiul Executiv promisese majorarea acestuia la 1.200 de lei (272 de euro) de la 1 ianuarie 2016. Partidul Social Democrat a anunţat că nu va accepta ca salariul minim să nu fie majorat. Liderul partidului, Liviu Dragnea, a atras atenţia Guvernului că valoarea de 1200 de lei, prevăzută în proiectul de buget elaborat de fostul Cabinet Ponta pentru salariul minim pe economie, a fost stabilită pe baza unui studiu realizat de Ministerul Muncii, la solicitarea FMI.



    La rândul său, copreşedintele Partidului Naţional Liberal, Alina Gorghiu, a afirmat că liberalii sunt de principiu mulţumiţi de proiecţia bugetară şi a subliniat că Guvernul Cioloş are nevoie de sprijin. Pe de altă parte, Institutul Naţional de Statistică a anunţat că Produsul Intern Brut a crescut cu 3,7% în primele trei trimestre ale anului, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2014. La creşterea PIB-ului au contribuit toate ramurile economiei, cu excepţia agriculturii, silviculturii şi pescuitului.