Radio România Internațional

Tag: santate

  • Despre spitale şi medici

    Despre spitale şi medici

    Apreciate pentru profesionalism, dar nemulţumite de condiţiile de remunerare şi de cele de lucru, tot mai multe cadre medicale aleg să plece din ţară. Datele sunt mai mult decât îngrijorătoare — din 2007, anul integrării României în Uniunea Europeană, peste 43 de mii de specialişti au solicitat documente care să le permită să profeseze în străinătate, după ce statul român a cheltuit peste 3 miliarde şi jumătate de lei pentru pregătirea lor. Iar exodul pare să nu se oprească – dacă într-un an 3000 de medici intră în sistem, 3500 îşi depun actele să plece afară. Consecinţa acestei situaţii – România mai are doar jumătate din medicii de care are nevoie.



    Cifrele au fost prezentate de ministrul Vlad Voiculescu, care a anunţat şi o strategie care să-i motiveze pe medici să rămână în ţară. Planul cuprinde măsuri pentru următorii patru ani. Vlad Voiculescu: Spitalele se confruntă cu un deficit major de personal şi localităţi întregi nu au medic de familie. Motivarea personalului medical de a practica în România se referă, de asemenea, la aplicarea unor politici de salarizare bazate pe performanţe şi rezultate, acordarea de facilităţi pentru exercitarea profesiei în zone izolate, acordarea unor stimulente financiare.”



    Ministrul Vlad Voiculescu a mai spus că s-au făcut deja paşi pentru o salarizare mai bună a angajaţilor din sănătate, managerii spitalelor sunt evaluaţi mai corect, iar concursurile sunt mai transparente prin publicarea tuturor posturilor pe platforma online a guvernului. Planul, elaborat de Ministerul Sănătăţii cu ajutorul Administraţiei Prezidenţiale şi al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, prevede introducerea unor măsuri care să ducă la o salarizare corespunzătoare a personalului medical, condiţii bune de muncă şi posibilităţi de dezvoltare profesională. Proiectul de construire a trei spitale regionale, o nouă lege a rezidenţiatului, mai multă transparenţă în organizarea şi accesul la concursurile din sistemul sanitar, alături de creşteri salariale, se numără între prevederile strategiei.



    Chiar în ziua lansării strategiei, guvernul român a semnat un acord cu Banca Europeană de Investiţii, în valoare de 1 milion şi jumătate de euro, bani care vor fi folosiţi pentru angajarea experţilor care vor întocmi toate documentele necesare finanţării şi construcţiei a trei spitale regionale – la Iaşi, Cluj-Napoca şi Craiova. Cele 3 unităţi urmează să facă parte dintr-o reţea de 8 spitale regionale, incluse în Strategia României pentru sectorul sănătăţii şi în Programul Operaţional Regional pentru perioada 2014-2020.

  • Cifrele rectificării bugetare

    Cifrele rectificării bugetare

    Zilele acestea, cu trei săptămâni înaintea alegerilor parlamentare, Guvernul tehnocrat de la Bucureşti va aproba cea de-a doua rectificare bugetară a anului. Sănătatea, dezvoltarea şi agricultura vor primi cei mai mulţi bani, care vor fi meniţi să susţină finanţarea unor proiecte aflate în derulare. Banii pentru sănătate, peste două miliarde de lei (circa 445 de milioane de euro), sunt destinaţi continuării tratamentului pacienţilor cu ciroză hepatică aflaţi în diferite stadii ale bolii.



    Prin rectificare, sume importante vor creşte investiţiile în infrastructura şcolară şi drumuri şi cele dedicate reabilitării sistemelor cu apă şi canalizare. Vor fi finanţate, în instituţiile de învăţământ, programul-pilot “Masa caldă la şcoală” şi programul “Fructe în şcoli”. Un miliard de lei (220 de milioane de euro) va fi direcţionat către plăţile finale pentru agricultori, iar bugetele locale vor primi 1,7 miliarde (circa 375 de milioane de euro) pentru finanţarea cheltuielilor autorităţilor administraţiei publice locale. Banii alocaţi autorităţilor locale vor fi folosiţi, între altele, pentru echilibrarea bugetelor locale.



    De fonduri suplimentare vor mai beneficia Ministerul Muncii, pentru plata asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap, cheltuieli de personal aferente unităţilor de învăţământ preuniversitar, susţinerea sistemului de protecţie a copilului şi a centrelor de asistenţă socială a persoanelor cu handicap. Apărarea şi Internele vor primi bani în plus pentru plata unor pensii restante, iar Ministerul Energiei, pentru închiderea a două mine din Complexul Energetic Hunedoara.



    Potrivit “Ziarului Financiar”, această rectificare bugetară ajustează nivelul cheltuielilor şi al veniturilor la Bugetul General Consolidat, în funcţie de noul nivel al Produsului Intern Brut (PIB) pe 2016. Ultimele estimări indică faptul ca PIB-ul a crescut la 758 de miliarde de lei (circa 168 de miliarde de euro), cu 12 miliarde de lei (2,66 miliarde de euro) mai mult faţă de valoarea pe care s-a construit bugetul la începutul anului. Rectificarea bugetară a fost posibilă datorită creşterii economice peste aşteptări, de 4,8%, faţă de un nivel de 4,1%, estimat prin Legea Bugetului de Stat, la începutul lunii. In analiza “Ziarului Financiar”.se mai arată în Guvernul prognozează că deficitul bugetar va fi menţinut la 2,95% din PIB.

  • Educaţia şi sănătatea, domenii prioritare

    Educaţia şi sănătatea, domenii prioritare

    România are nevoie de o reformă profundă în domeniul educaţiei, care să aducă învăţământul în secolul XXI, a declarat luni, într-o conferinţă de presă la Palatul Cotroceni, preşedintele Klaus Iohannis. El a spus că este o ruşine naţională faptul că, la început de an şcolar, aproape 4.000 de instituţii de învăţământ din cele circa 20 de mii nu au autorizaţie de funcţionare, marea majoritate pentru că fie nu au apă curentă, fie nu sunt racordate la canalizare.



    Şeful statului a arătat că învăţământul românesc se confruntă şi cu multe alte probleme, de la logistică, până la lipsa manualelor şcolare, decalajele dintre mediul urban şi cel rural, neintegrarea absolvenţilor pe piaţa muncii. Klaus Iohannis a amintit că reforme în educaţie s-au făcut aproape în fiecare an, dar problemele au rămas, în mare, aceleaşi. Din acest motiv, şeful statului a propus începerea, printr-o largă consultare publică, care va dura cel putin 2 ani, a unei noi reforme în învăţământ.



    El i-a invitat pe toţi cei interesaţi, societatea civilă, sindicate, instituţii centrale şi judeţene care se ocupă de şcoli, universităţile, pe toţi cei care au informaţii, au o gândire despre cum trebuie să arate şcoala românească, să participe la această consultare, care să ducă la reformarea amplă a sistemului de învăţământ românesc, având în vedere că situaţia este “de-a dreptul tragică”. Şeful statului a lansat o provocare Executivului:


    Lansez guvernului o provocare. Cred că este posibil să avem un plan pe trei ani care să ducă la rezolvarea acestei chestiuni, cred că este posibil ca până în toamna anului 2018, când vom serba un centenar de Românie modernă, să avem o Românie modernă şi în şcoli”.



    La rândul său, premierul Victor Ponta a dat asigurări că educaţia şi sănătatea vor rămâne în continuare domenii prioritare ale Executivului: Şi în viitor, sănătatea şi educaţia vor fi domeniile în care toţi banii pe care îi avem îi vom investi, atât pe zona de salarizare, cât şi în zona condiţiilor create”. El a anunţat că va discuta în următoarele zile cu miniştrii educaţiei, finanţelor şi muncii despre locul personalului din sistemul de învăţământ în legea privind salarizarea în sectorul bugetar.



    Ministrul de resort, Sorin Cîmpeanu, consideră că noul an şcolar a început bine, că unele probleme s-au rezolvat, dar mai sunt multe altele de rezolvat, îndeosebi la nivelul infrastructurii şcolare, al manualelor şi a revizuirii programelor şcolare. Este un proces ce trebuie aplicat cu multă coerenţă şi multă consecvenţă, a spus Cîmpeanu. Ministrul a precizat că sistemul educaţiei nu este un sistem ce poate fi oprit şi schimbările trebuie să fie realizate din mers şi să vină în întâmpinarea aşteptărilor societăţii.

  • Jurnal românesc – 4.05.2015

    Jurnal românesc – 4.05.2015

    Premierul Victor Ponta s-a întâlnit, la Doha, a doua
    etapă a turneului său în regiunea Golfului, cu înalţi oficiali din Qatar. Discuţiile au vizat, între altele,
    o posibilă implicare a părţii qatareze într-un parteneriat pentru
    restructurarea companiei aeriene române Tarom şi dezvoltarea
    Aeroportului Otopeni de la Bucureşti. Victor Ponta a anunţat, pe de altă parte,
    numirea unui ataşat comercial la Doha şi a unui alt ataşat care să se ocupe de
    românii care locuiesc sau de cei care au contracte de muncă în Qatar. Este prima vizita a unui premier român în această ţară de la stabilirea
    relaţiilor diplomatice bilaterale, în urmă cu 25 de ani. Turneul, care a
    început în Arabia Saudită, mai include vizite în Kuweit şi Emiratele Arabe Unite şi
    vizează o relansare a dialogului politic şi a relaţiilor economice ale României cu ţările din această regiune.




    În România,
    a devenit obligatoriu cardul de sănătate, orice prezenţă la medicul de familie,
    spital sau farmacie fiind decontată numai pe baza acestuia. Cei care nu şi-au
    ridicat încă documentul, trebuie să prezinte o adeverinţă specială de la Casa
    Naţionala de Asigurări de Sănătate. Potrivit datelor
    oficiale, până în prezent au fost distribuite peste 13,6 milioane de carduri de
    sănătate, însă aproximativ 500 de mii de asiguraţi nu au primit încă acest act.
    Medicii de familie s-au plâns în aceste zile că sistemul informatic nu este
    funcţional, va crea haos şi va genera nemulţumire în rândul pacienţilor.Persoanele neasigurate beneficiază de
    pachetul minim de servicii medicale, iar serviciile medicale de urgenţă se
    acordă fără a fi necesară folosirea cardului.




    Ministrul delegat
    pentru relaţiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, a avut, duminică, în
    ultima zi a vizitei pe care a făcut-o în Israel, o întrevedere cu ministrul
    israelian pentru imigraţie şi absorbţie, Sofa Landver. În cadrul întrevederii,
    au fost discutate aspecte legate de comunitatea israelienilor originari din
    România, care reprezintă o punte de legătură solidă în cadrul dialogului dintre
    cele două state. Oficialul israelian a subliniat importanta contribuţie a
    evreilor originari din România în construcţia şi dezvoltarea Israelului şi a
    propus iniţierea unui proiect prin care limba română să fie studiată în şcolile
    din Israel. Angel Tîlvăr a solicitat, pe de altă parte, punctul de vedere al
    ministrului israelian cu privire la experienţa Israelului în legătură cu modul
    de organizare a unor manifestări internaţionale ce reunesc diaspora, evenimente
    similare Congresului Românilor de Pretutindeni, pe care autorităţile române
    intenţionează să îl organizeze în a doua parte a acestui an.




    2015 este ultimul an în care România mai poate absorbi
    fondurile europene alocate în perioada de programare 2007-2013. Procentual,
    Bucureştiul a atras 49% din fondurile structurale şi de coeziune şi peste 80%
    din banii europeni pentru dezvoltarea satelor. În ianuarie 2014, Comisia
    Europeană a avertizat Guvernul României că ţara va fi nevoită să încheie proiectele
    europene din bani de la bugetul de stat şi de la beneficiari dacă acestea nu
    vor fi finalizate până la sfârşitul anului 2015. De la 1 ianuarie
    2007, când ţara a aderat la UE, până la 31 martie 2015, România
    a primit în total 29,8 miliarde de euro de la bugetul UE şi a contribuit, la
    rândul ei, cu 11,35 miliarde de euro la bugetul comunitar, rezultând un plus de
    18,5 miliarde de euro în favoarea ţării.

  • Întâlnire cu asociațiile românești din Spania

    Întâlnire cu asociațiile românești din Spania

    O delegaţie a Parlamentului României s-a întâlnit la Madrid cu reprezentanţi ai asociaţiilor româneşti din Spania. Reducerea taxelor consulare, sprijin pentru repatrierea persoanelor decedate, introducerea votului prin corespondenţă sunt câteva din problemele ridicate de românii din Spania.



    Discuţiile deputaţilor din Comisia românilor de pretutindeni cu reprezentanţii românilor din Spania au fost tensionate, mai ales după ce parlamentarii le-au atras atenţia participanţilor că nu sunt bine organizaţi, transmite corespondentul Radio România la Madrid, Annamaria Damian. Întâlnirea s-a încheiat fără rezultate concrete, însă Mihaela Plopan, de la Asociaţia Românilor din Aranjuez consideră utile astfel de reuniuni: “S-au pus probleme care într-adevăr interesează românii din diaspora, în principal legat de sistemul de asigurări de sănătate, de repatriere, de votul prin corespondenţă.”



    Ligia Mihăilă de la Asociaţia Traian se aştepta la o mai bună organizare: “Este greu de evaluat pentru că aşteptăm mai mult din partea unei comisii, dar cred că şi din partea dânşilor este destul de greu dacă vin pentru prima dată şi de fiecare dată problemele sunt destul de dificile şi de grave, iar reuniunea a fost pregătită bine de la început. Era nevoie însă de o pregătire, să fim înştiinţaţi dinainte. Problemele toate care s-au ridicat sunt probleme importante ale comunităţii româneşti. Trebuie să recunoaştem, câteva rezultate sunt şi pozitive, dar minim.”



    Cea mai mare problemă a românilor din Spania este, de fapt, lipsa locurilor de muncă şi preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Româneşti, Miguel Fonda Ştefănescu, a precizat că cei care nu contribuie la asigurările sociale nu mai beneficiază de asistenţă medicală. “Eu cred că au multe dezavantaje şi cred că anumite probleme legate de sănătate, cum s-a spus astăzi, în această întâlnire, probleme legate de evidenţa populaţiei care nu mai este valabilă pentru o serie de servicii sociale care înainte erau date la oricare şi acum românii sunt între colectivele cele mai defavorizate.”



    În Spania trăiesc peste 700.000 de români, potrivit datelor oficiale, însă 30% dintre ei sunt afectaţi direct de criza economică şi de şomaj.



    Annamaria Damian, corespondent la Madrid – Radio România