Tag: Saptamana filmului romanesc

  • Jurnal Românesc – 15.11.2022

    Jurnal Românesc – 15.11.2022

    Actorul Iulian Postelnicu,
    cel care a jucat rolul principal din filmul Oameni de treabă
    regizat de Paul Negoescu, a câştigat Premiul pentru interpretare individuală în
    cadrul Competiţiei Lungmetraj, la cea de-a 32-a ediţie a Festivalului
    Internaţional de Film Est-European de la Cottbus, în Germania.
    Ai crede
    că personajul există în el şi nu este o interpretare, a fost motivaţia
    juriului care a decis să îi acorde premiul în valoare de 5.000 de euro. România
    a avut o secţiune specială de proiecţii în cadrul manifestării, care s-a
    desfăşurat în perioada 8-13 noiembrie. 18 producţii românești au fost
    prezentate aici, între care R.M.N de Cristian Mungiu,
    Vulturii din Țaga de Adina Popescu şi Iulian Manuel Gharvas,
    Spioni de ocazie de Oana Giurgiu, Război pe calea
    undelor de Alexandru Solomon şi Imaculat de Monica Stan şi
    George Chiper-Lillemark – propunerea României pentru o nominalizare la Premiile
    Oscar 2023. Pelicula Metronom în regia lui Alexandru Belc a fost
    proiectată în competiția lungmetrajelor, filmul Moștenirea de
    Marian Fărcuț, în cea a scurtmetrajelor, iar producţia Nicolae
    regizată de Mihai Grecu, în secţiunea specială. În total, aproximativ 170 de
    filme au fost prezentate la ediţia din acest an a Festivalului Internaţional de
    Film Est-European de la Cottbus.





    Filmul Imaculat,
    semnat de Monica Stan şi George Chiper-Lillemark, deschide seria de proiecţii a
    celei de-a 16-a ediţii a Săptămânii Filmului Românesc de la Budapesta, care are
    loc între 15 şi 19 noiembrie.
    Evenimentul reuneşte şapte producţii ale
    ultimilor doi ani, filme artistice şi documentare din cinematografia românească
    contemporană, între care Imaculat, propunerea României pentru o
    nominalizare la categoria Cel mai bun lungmetraj internaţional din
    cadrul Premiilor Oscar 2023. De asemenea, sunt proiectate filmele
    Tipografic Majuscul, regizat de Radu Jude, Pentru mine tu
    eşti Ceauşescu, de Sebastian Mihăilescu şi Tinereţea unui
    dictator de Andy Lupu. Acestora li se alătură peliculele Noi
    împotriva noastră de Andra Tarara, Grindul şacalilor de Nap
    Toader şi Mia îşi ratează răzbunarea de Bogdan Theodor Olteanu.
    Proiecţiile au loc la Cinematograful Naţional de Artă Urania, în limba română,
    cu subtitrare în limba maghiară. Săptămâna Filmului Românesc este organizată de
    Institutul Cultural Român de la Budapesta, cu sprijinul Centrului Naţional al
    Cinematografiei din România şi al Fondului Cultural Naţional din Ungaria.




    Filmul Metronom,
    în regia lui Alexandru Belc, a deschis a 9-a ediţie a Festivalului de Film
    Românesc de la Seattle.
    Programul include o selecţie de pelicule reunite sub
    titlul Ţinuturi natale, care pun în discuţie temele identităţii şi
    ale apartenenţei într-o lume în care dezrădăcinarea a devenit un fapt curent şi
    de masă. Între acestea se regăsesc Amok în regia lui Balazs Turai,
    Plastic Semiotic de Radu Jude, Şerifi ucraineni de
    Roman Bondarchuk, Spirala de Cecilia Felmeri, Certitudinea
    probabilităţilor de Raluca Durbacă, Imaculat de Monica Stan
    şi George Chiper-Lillemark, Insula de Anca Damian, Cele două
    execuţii ale mareşalului de Radu Jude, Noi împotriva noastră
    de Andra Tarara, Cerbul a trecut prin faţa mea de Vlad Petri,
    Omul care a vrut să fie liber de Mihai Mincan şi George
    Chiper-Lillemark, Om câine de Ştefan Constantinescu,
    Lemn de Monica Lăzurean-Gorgan, Michaela Kirst şi Ebba Sinzinger,
    Lucruri pentru care merită să plângi de Cristina Groşan şi
    Crai nou de Alina Grigore. Programul de proiecţii, care se
    derulează până pe 27 noiembrie, este însoţit de discuţii virtuale cu actori,
    cineaşti şi critici de film.




    Expoziția Chercher la
    femme, a artistului plastic Teodor Buzu, este deschisă la Malšice în
    Cehia.
    Manifestarea, realizată cu sprijinul Institutului Cultural Român de la
    Praga, este dedicată imaginii simbolice a femeii în diverse ipostaze
    arhetipale: maternitate, frumusețe, inocență sau eternitate. Expoziția este
    curatoriată de Pavel Klima, membru al Asociației Artiștilor din Boemia de Sud
    și membru al Parlamentului Cehiei. Teodor Buzu s-a născut în Republica Moldova
    și a urmat cursurile Academiei de Arte și Design din Harkov în Ucraina. Este membru al Asociației Artisților Plastici din Bohemia de Sud, al
    Uniunii Artiștilor Plastici din Praga și al multor altor organizații de profil.
    Activează în
    pictură de șevalet, artă monumentală, design grafic, grafică şi ilustrație. A
    fost decorat în 2003 cu titlul de Cavaler al Ordinului Național al României, în
    grad de Comandor și a fost distins cu numeroase premii la concursuri de profil
    din Cehia, Dubai, România şi Republica Moldova. Expoziția Chercher la
    femme poate fi vizitată până la 22 decembrie.


  • Săptămâna filmului românesc în Israel

    Săptămâna filmului românesc în Israel

    La sfârşitul lunii aprilie, Institutul Cultural
    Român de la Tel Aviv a organizat o nouă ediție a Săptămânii Filmului Românesc
    în Israel. Realizată în colaborare cu MovieMania, retrospectiva a avut loc la
    Cinematecile din Tel Aviv, Ierusalim, Haifa, Holon, Herzliya, Rosh Pina și
    Sderot. Un pas în urma serafimilor, regia Daniel Sandu, Îmi este indiferent
    dacă în istorie vom intra ca barbari,regia Radu Jude, Moromeții 2, regia
    Stere Gulea, Secretul fericirii, regia Vlad Zamfirescu, Povestea unui
    pierde-vară, regia Paul Negoescu, Aniversarea, regia Dan Chișu, Charleston,
    regia Andrei Crețulescu şi Ghinionistul, regia Iura Luncașu, sunt filmele
    care au putut fi vizionate în cadrul acestei retrospective, iar noi am stat de
    vorbă cu autorul a două dintre ele, Stere Gulea şi Paul Negoescu.

    Moromeţii 2 este o
    adaptare liberă, inspirat din cel de-al doilea volum al romanului Moromeţii,
    din Viaţa ca o pradă şi din publicistica lui Marin Preda. Filmul reia firul
    poveştii familiei Moromete după cel de-Al Doilea Război Mondial. Acţiunea se
    petrece în anii ’45 – ’46, o perioadă de tranziţie de la democraţie la
    dictatura comunistă, surprinzând şi momentul colectivizării. Cea mai mare
    libertate pe care şi-o permite Stere Gulea în film, comparativ cu romanul, este
    refuzul de a-l face pe Niculae Moromete, mezinul familiei (interpretat în
    Moromeţii 2 de Iosif Paştina), activist de partid.

    Cu
    ocazia lansării părţii a doua din Moromeţii, regizorul Stere Gulea a vorbit
    despre ataşamentul său faţă de personajul central al cărţii, Ilie Moromete, un
    model pentru el: Un om care încearcă
    să înţeleagă ce se întâmplă în jurul lui. Un om care încearcă să-i înţeleagă pe
    ceilalţi, cu opţiunile şi conflictele lor, un om care nu dă verdicte
    categorice. Şi în finalul filmului, când îi întreabă pe cei care preluaseră
    puterea în sat Ce vreţi voi iese bine, mă?, iar primarul comunist îi răspunde
    cu nonşalanţă Păi de ce să nu iasă!, el nu răspunde decât atât : Păi ştiu eu?.
    Moromete este omul care te face să te îndoieşti, Moromete este cel care îţi
    atrage atenţia asupra prostiilor din jur. Pentru că noi, de cele mai multe ori,
    suntem repeziţi şi nu reflectăm, nu ne dăm seama de importanţa fiecărui moment.
    Avem sentimentul că sunt doar anumite momente importante, dar de fapt fiecare
    moment este important pentru a avea o atitudine şi o decizie.


    În Povestea unui pierde-vară, Paul Negoescu revine la
    o comedie dulce-amară despre situațiile dificile în care ne-aruncă uneori
    dragostea, cu Alexandru Papadopol în rolul principal. Paul Negoescu: Este o comedie romantică ce are în centru un
    personaj lipsit de romantism. Şi cum el este lipsit de romantism, lipsesc şi
    toate aceste clişee din filmele romantice. Personajul principal, interpretat de
    Alexandru Papadopol, ar putea fi descris aşa: patruzeci şi ceva de ani,
    profesor la Politehnică, refuzul de a lua lucrurile în serios, o relaţie
    deschisă cu o femeie care îi acceptă toate escapadele. Numai că la un moment
    dat această femeie din viaţa lui rămâne însărcinată. Şi din acest moment el
    începe să-şi pună tot felul de probleme, dacă e cazul să se maturizeze sau nu,
    întrebări pe care le adresează şi celor doi prieteni cu care se întâlneşte din
    când în când. Unul dintre ei este scriitor şi decide să scrie o carte astfel că
    povestea asta este văzută prin ochii respectivului scriitor.


    În cadrul programului de
    evenimente a Săptămânii Filmului Românesc în Israel, Institutul Cultural Român de
    la Tel Aviv, în colaborare cu MovieMania, a organizat şi conferința Istoria
    cinematografiei românești, de la începuturi până la Noul Val susținută de Iris
    Lackner, în limba ebraică, la sediul ICR Tel Aviv. Iris Lackner a realizat, în
    cadrul conferinței, o analiză de ansamblu a istoriei cinematografiei românești,
    de la începuturile acesteia și până în prezent, cu referiri inclusiv la Noul
    Val al Cinematografiei Românești.