Tag: saptamana verde

  • Asociaţia Lanţului Alimentar Scurt la ‘Săptămâna Verde’ de la Berlin

    Asociaţia Lanţului Alimentar Scurt la ‘Săptămâna Verde’ de la Berlin

    Produse româneşti autentice din Alba, Bacău, Constanţa, Giurgiu şi Maramureş au fost prezentate la standul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) amenajat în cadrul expoziţiei internaţionale ‘Săptămâna Verde’ (‘Grune Woche’), în Germania, la Berlin, în a doua jumătate a lunii ianuarie, de către Asociaţia Lanţului Alimentar Scurt (ALAS).

    Marius Tudosiei, fondator Asociația Lanțului Alimentar Scurt, ne-a povestit: “Am fost în standul ministrului agriculturii. Acolo, standul era deja făcut. Noi am intrat, din păcate, în acest subiect foarte foarte târziu. A fost puțin probabil să putem organiza ceva mai bun de atât, dar am descoperit în echipa care se ocupa din interiorul ministerului o deschidere surprinzătoare. Știți că e această legendă, că e greu să lucrezi cu oamenii de la stat, dar iată că au avut o deschidere foarte mare.

    Ne-am autoinvitat practic, pentru că mai aveam doar câteva zile până începea târgul și câțiva dintre membrii asociației au fost prezenți acolo. N-o să vă dau nume de branduri, dar să știți că am trimis cele mai bune uleiuri presate la rece, niște produse din pește, zacuști și conserve de pește, care au fost foarte, foarte bine primite. Chiar s-au întâmplat niște lucruri bune acolo și cred că ar trebui să ne strângem rândurile și să facem pregătirile pentru Berlin 2026.

    ‘Săptămâna Verde’ (‘Grune Woche’), de la Berlin este un eveniment dedicat produselor agroalimentare, reunind anual peste 60 de ţări şi sute de mii de vizitatori. Marius Tudosiei ne-a explicat conceptul de lanţ alimentar scurt:

    “Cu ani în urmă, lanțul alimentar scurt era considerat relația directă a producătorului cu consumatorul, neintermediată, marcată de o distanță cât se poate de scurtă între cei doi.

    Din păcate, în 2025 nu mai putem să sperăm chiar la toate detaliile astea. Există însă în viziunea noastră câțiva parametri care, odată schimbați, ar trebui foarte bine definiți, și anume să existe totuși o relație între producător și consumator, fie că el persoană fizică, deci pentru consum casnic, fie că vorbim despre industria HORECA, bucătar, restaurant, proprietari.

    Mi-am dat seama că rolul Mittleman (intermediarului) nu poate fi ignorat. El este cumva necesar. Însă viziunea noastră, această verigă din lanțul de distribuție ar trebui să fie un rol cât se poate de tăcut și în niciun caz să nu acapareze cea mai mare parte a deal-ului care se propune.

    Ce vreau să spun prin asta este că intervenția unui intermediar, de orice natură ar fi el, ar trebui să fie cât se poate de discretă din punct de vedere financiar, pentru că, din păcate, în lanțurile actuale, lanțurile cele mari, exact intermediari, au cota cea mai mare din valoarea produsului finit, din cât plătește consumatorul și prin urmare, încercăm să aducem cele două plăci tectonice mai aproape una de alta, respectiv producătorii de consumatori e având și limbaje ușor diferite.

    Prin urmare, producătorii, de cele mai multe ori nu înțeleg exact care sunt nevoile.”

    Interlocutorul nostru a dat exemple pentru a ilustra lipsa ocazională de înţelegere a nevoilor consumatorilor, astfel încât apare o lipsă de diversificare a produselor oferite, fie variante eronate de ambalare: prea mici pentru HORECA, sau prea mari pentru consumatorii casnici.

    L-am întrebat pe Marius Tudosiei ce ar trebui să facă cetăţeanul de rând: “Cred că primul pas pe care ar trebui să-l facă ar fi unul extrem de important: să se gândească exact la ce pune pe masă și la ce mănâncă, să se gândească la sursa ingredientelor pe care le cumpără pentru frigider.

    Între timp am pornit și un proiect educativ care se adresează școlilor și grădinițelor și trebuie să recunosc că la grupele de vârstă mici e cel mai greu de lucrat, pentru că perioada în care poţi să le captezi atenția e foarte scurtă, însă s-a întâmplat un lucru fabulos: în momentul în care le-am arătat și-au plimbat din mână în mână, au mirosit, au pipăit o țelină din asta perfectă din magazinele mari, evident de import, n-au regăsit nimic interesant în legătură cu ea, în afară de faptul că se rostogolește, fiind perfect rotundă.

    Am adus o țelină din asta de grădină, care era cu tot cu frunze și în momentul în care am răsucit frunzele și s-a umplut încăperea de miros, am avut probabil cel mai bun moment de atenție, pentru că dintr-o dată toți copiii erau ochi și urechi la ce se întâmplă acolo, pentru că stimulul a fost atât de puternic.

    Există o diferență notabilă între ce putem cumpăra din import și ce putem cumpăra din piața locală, motiv pentru care consumatorul casnic ar trebui să se gândească foarte serios la ce cumpără. Nu întotdeauna produsele locale, eventual certificate ecologic, sunt mai scumpe decât cele care vin de din import.

    Trebuie să ne gândim la variantele de ambalare, la amprenta de carbon. Sunt o mulțime de lucruri și cred că ar trebui să să devenim un pic mai conștienți în legătură cu ceea ce mâncăm. În același timp, ar trebui să se gândească la faptul că natura a organizat lucrurile în așa fel încât sezon-sezonalitate devine importantă și ea devine importantă inclusiv în meniurile noastre și că n-ar trebui să avem 365 de zile/an un anume ingredient.”

    Marius Tudosiei ne-a încurajat să urmărim produsele sezoniere şi ne-a urat “gânduri bune alimentare”!

  • România, prezentă la expoziția “Săptămâna verde” de la Berlin

    România, prezentă la expoziția “Săptămâna verde” de la Berlin

    România este reprezentată în aceste zile la expoziţia “Săptămâna verde” de la Berlin, precizează Ministerul Agriculturii.

    Până pe 26 ianuarie, în cadrul standului naţional sunt promovate şi oferite spre degustare mostre din produse româneşti înregistrate pe sisteme de calitate europene sau în curs de înregistrare, preparate din carne şi varietăţi de brânză, conserve din legume şi fructe, produse de panificaţie, miere şi uleiuri presate la rece, siropuri, vinuri şi băuturi spirtoase.

    La evenimentul “Săptămâna verde” organizat în 2024, au fost prezenți peste 1.400 de expozanți, din 60 de țări, care au atras aproximativ 300.000 de vizitatori.

  • Noutăţile anului şcolar 2023 – 2024

    Noutăţile anului şcolar 2023 – 2024

    Un nou an școlar a început, luni, cu noi
    provocări pentru cei aproximativ trei milioane de elevi și preșcolari din România,
    care s-au întors înapoi în bănci sau pentru care este chiar prima zi. Anul
    şcolar se întinde pe 36 de săptămâni de cursuri, iar organizarea acestuia este
    pe cinci module, la fel ca cel anterior. Săptămâna verde şi Şcoala
    altfel vor avea loc în perioada 11 septembrie 2023 – 26 aprilie 2024. De
    menționat faptul că pot fi stabilite de şcoli în oricare dintre modulele 1, 2,
    3 sau 4, în intervale de câte 5 zile consecutive lucrătoare. Perioadele pentru
    cele două săptămâni, Şcoala altfel şi Săptămâna verde, vor trebui
    comunicate de către şcoli părinţilor şi elevilor până la data de 1 octombrie.
    Şi anul acesta, va fi o vacanţă mobilă, în perioada 12 februarie – 3 martie,
    care, până acum, a fost fixată doar de câteva inspectorate şcolare.


    Cursurile anului
    şcolar se vor încheia pe 21 iunie 2024.
    Pentru clasele din învăţământul liceal
    – filiera tehnologică şi pentru clasele din învăţământul profesional, anul
    şcolar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri şi se încheie la data de 28
    iunie 2024.


    Este primul an în care se va aplica noua lege a Educației, care
    vine cu o serie de schimbări și care vizează și examenele naționale. Elevii
    care au intrat în clasa a V-a vor fi primii care vor da examen suplimentar de
    admitere la liceu, în vara lui 2027. La finalul clasei a VIII – a vor susține
    unul la limba română și unul la matematică. Ulterior, vor susține un al doilea
    concurs organizat de colegiile centenare, unde concurența este foarte mare.
    Între cele două concursuri, va fi o săptămână de pauză.


    Examenul de Bacalaureat
    a suferit, de asemenea, modificări, care nu se vor aplica, însă, din acest an,
    ci pentru elevii care intră în clasa a IX -a în anul școlar 2025-2026.


    În acelaşi
    timp, autoritățile își doresc ca şcoala să fie un loc sigur prin prevenirea şi
    combaterea traficului şi consumului de droguri în rândul elevilor. De asemenea,
    autoritățile au în vedere reducerea cazurilor de bullying şi a riscului de
    expunere a elevilor la infracţiuni, în special a celor comise cu violenţă. În
    acest sens, mai mulţi miniştri ai Cabinetului Ciolacu au semnat, zilele
    trecute, un plan privind siguranţa şcolară.


    În ceea ce privește profesorii, ministerul
    Educației va adopta un set de standard privind sprijinul pentru programul de
    formare inițială. Se va pune accent pe pregătirea practică eficientă începând
    cu anul școlar 2025-2026. Amintim că, în luna mai, sindicatele din învățământ
    au declanșat o grevă generală din cauza salariilor mici. După mai multe runde
    de negocieri, Guvernul a acceptat propunerile de majorare a salariilor cu 25%
    și acordarea unor sume de 1500 de lei anual pentru personalul didactic și
    auxiliar și 1000 de lei pentru cel nedidactic până în 2027.


  • Educaţia privind schimbările climatice şi mediul

    Educaţia privind schimbările climatice şi mediul

    Activităţile umane se află la originea unei periculoase încălziri climatice, proces care se traduce prin evenimente meteorologice mai violente în lumea întreagă – o spun studiile știițifice și o confirmă realitatea pe care o trăim cu toții zi de zi. Un raport întocmit de Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică din SUA arată că 20 de fenomene de acest tip au provocat doar anul trecut, de exemplu, aproape 700 de decese în SUA, în timp ce pagubele materiale au costat această țară peste 1 miliard de dolari. Cercetătorii Uniunii Europene din cadrul Serviciului pentru Schimbări Climatice Copernicus au declarat, pe de altă parte, că Europa s-a confruntat, în 2021, cu o vară caracterizată prin valuri caniculare în zonele mediteraneene şi inundaţii în partea centrală a continentului.



    Potrivit datelor centrului Copernicus, 2021 a fost al cincilea cel mai fierbinte an, cu o creştere a temperaturii în timpul verii de 1,2 grade Celsius faţă de temperaturile din perioada preindustrială, adică acum aproape 150 de ani. Iar oamenii de ştiinţă spun că, pe fondul creşterii concentraţiilor de gaze cu efect de seră, precum dioxid de carbon şi metan, nu prea va exista o pauză în creşterea temperaturilor în 2022. Conștientizarea gravității problemelor legate de schimbările climatice reprezintă un prim pas în procesul de rezolvare a lor. Iar copiii și tinerii reacționează foarte bine la problematica de mediu.



    Este poate unul dintre resorturile care au dus la elaborarea în România a unui “Raport despre educația privind schimbările climatice și mediul în școli sustenabile, document aflat în dezbatere publică în această perioadă și care îi vizează în principal pe copii. Educaţia este unul dintre “pilonii îmbunătăţirii răspunsului la schimbările climatice, a arătat la lansarea raportului șeful statului, care a înfiinţat, în 2021, la nivelul Administraţiei Prezidenţiale, Grupul de lucru pe tema educaţiei cu privire la schimbări climatice şi mediu, care a elaborat documentul. Raportul îşi doreşte deschiderea drumului spre o schimbare de mentalitate, a explicat președintele Klaus Iohannis:



    “Modelul propus vine în întâmpinarea elevului cu un set de instrumente atractive digitale, aplicaţii, manuale interactive, pentru că ne adresăm unor generaţii formate din veritabili digitali nativi. În acelaşi timp, trebuie să le creăm elevilor oportunitatea să înveţe despre natură în natură, să înţeleagă ce înseamnă sustenabilitate în şcoli sustenabile şi să conştientizeze importanţa protecţiei mediului prin activităţi practice aplicate, menite să protejeze mediul înconjurător.



    Introducerea “Săptămânii Verzi în calendarul şcolar, actualizarea programelor şcolare de biologie, geografie, ştiinţe cu noţiuni de schimbări climatice şi mediu, extinderea unor discipline şi cursuri opţionale în domeniu se numără printre propunerile cuprinse în document. În raport sunt incluse şi o serie de instrumente precum realizarea unei platforme web care să faciliteze participarea elevilor la acţiuni dedicate protecţiei mediului, manuale şi auxiliare digitale şi în format clasic, kituri gratuite de măsurarea poluanţilor din atmosferă, aplicaţii gratuite pentru şcoli pentru a măsura şi analiza factorii poluanţi, inclusiv în cadrul unor proiecte şcolare, precum şi competiţii pe teme de mediu şi schimbări climatice. Invitat la Radio România, profesorul universitar doctor Mircea Duțu, președintele Univesității Ecologice din București, a făcut precizări privind educația avută în vedere:



    Există această tendință că educația înseamnă a primi cunoștiințe. Nu. Nu este o nouă disciplină în care profesorul de biologie adaugă date despre mediu. Este vorba de o educație, înseamnă să transmiți cunoștiințe, să le interiorizezi, să le transformi în convingeri, iar acestea să se exprime în comportamente, atitudini, poziții – o activitate mult mai complexă decât activitatea didactică obișnuită. Trebuie să fie o acțiune conjugată, să vină din mai multe direcții și oarecum specializată. În plus, trebuie să vedem că instrucția pentru schimbări climatice presupune o restructurare a întregului învățământ românesc din perspectiva modificării acestui model de dezvoltare. Trebuie să avem în vedere că este un concept nou. Educația pentru climă vizează cultivarea la tineri a ideilor care urmăresc înlăturarea reticențelor pe care aceștia le au față de discursul uneori oficial promovat, dar nu așa cum trebuie pentru a fi recepționat de fiecare individ. Sunt studii care ne arată că o atitudine favorabilă față de climă contribuie cu până la 20% la rezolvarea problematicii în general, adică o pondere deosebit de importantă. Generația care se pregătește acum va fi generația care se va confrunta cu schimbările climatice.



    Sunt studii, mai precizează profesorul Mircea Duțu, potrivit cărora, cei care sunt născuți în 2020 și care vor avea 80 de ani în 2100, când va fi vârful problematicii ecoclimatice, trebuie pregătiți deopotrivă să acționeze pentru încetinirea fenomenului și să se adapteze la noile condiții de climă, care implacabil se vor manifesta.