Tag: saraci

  • România copiilor desculți

    România copiilor desculți


    Date recente de la Eurostat, pe anul 2023, arată că din toată Uniunea Europeană, România este țara în care riscul de sărăcie sau excluziune socială pentru copiii a crescut cu 0,4%, între 2020 și 2021. Vorbim de o rată de 41,5%. Țara noastră e urmată de Spania, cu 33,4% risc de sărăcie sau excluziune socială. Finlanda și Danemarca sunt la polul opus, cu rate de 13% și respectiv 14% risc de sărăcie în rândul copiilor lor. Dacă ne referim la România, zonele rurale stau mult mai prost decât zonele urbane. În 2021 am avut o rată de 16,1% risc de sărăcie sau excluziune socială în orașele mari, 30,7% în orașele mici și suburubii și 50,1% în zonele rurale. Criza economică din ultimii doi ani i-a afectat pe micuți până într-acolo, încât familiile lor au renunțat să mai dea banii pe haine sau încălțăminte, de vreme ce veniturile gospodăriei au scăzut drastic.



    Din toată Europa, copiii noștri resimt cel mai dur impactul inflației în viața de zi cu zi. În acest context, organizațiile non-guvernamentale joacă un rol critic. Am vorbit, pentru astăzi, cu Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al Salvați Copiii, organizația care, de aproape 30 de ani, își dedică eforturile copiilor noștri celor mai defavorizați. Am întrebat-o unde-i doare cel mai tare pe copiii români defavorizați:



    Întâi de toate, trebuie să spunem că, din păcate, copiii români sunt expuși riscului de sărăcie și excluziune socială. Dintre toate statele Uniunii Europene, avem o rată de 2 copii din 5 care se află în această situație (adică 41,5%), față de nivelul UE, care e unul din 4 copii la limita sărăciei (aproape 25%). Din ancheta pe care am făcut-o în rândul familiilor vulnerabile cu care noi lucrăm a reieșit faptul că această criză a costului vieții i-a afectat extrem de mult. Majoritatea covârșitoare (aproape 95% dintre familii) au probleme în a-și acoperi nevoile de bază, cum ar fi tratamente medicale, alimente, îmbrăcăminte pentru copii. Ca să fiu mai exactă, aș putea spune că, în decursul ultimului an, 71% dintre familiile vulnerabile au renunțat la cheltuielile cu îmbrăcămintea și încălțămintea, 24% dintre ele au redus cheltuielile cu alimentele, ceea ce este foarte grav, pentru că, din păcate, sărăcia de care vorbim, sărăcia care afectează copiii duce și la imposibilitatea acestora de a rămâne în sistemul educațional.



    Un copil care trăiește sub pragul de sărăcie e un copil subnutrit, cu o sănătate precară, cu șanse diminuate de a-și depăși vulnerabilitățile mediului. De aceea, este crucial accesul la educație, împreună cu asigurarea unor politici sociale integrate, care să corecteze vulnerabilitățile. Sărăcia omoară educația. Chiar aceasta este o campanie pe care Salvați Copiii o derulează, «Sărăcia omoară educația». Iar responsabilitatea noastră este să diminuăm cât mai mult efectele sărăciei asupra copiilor.



    Încă un punct nevralgic este copilul cu părinți plecați în străinătate la muncă. Fie că sunt ambii părinți sau doar unul sau părintele singur care, din disperare de cauză, își lasă copiii la bunici și pleacă să muncească în străinătate, situația nu arată deloc bine. Salvați Copiii a lucrat cu zeci de mii de copii aflați în această situație. Vorbim de o catastrofă socială silențioasă, cu repercusiuni pe termen lung. Iată ce spune Gabriela Alexandrescu de la Salvați Copiii:



    După cum se știe, peste 5 milioane de români au plecat în afara granițelor pentru a munci pe termen lung sau pe termen limitat. Trebuie să spun că peste jumătate de milion de copii au avut, în ultimul an, cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate și aproape un milion de copii din România sunt sau a fost afectaţi de plecarea unuia sau ambilor părinți. Este o situație destul de gravă pentru copiii rămași acasă, pentru că, pentru aceștia, plecarea părintelui e resimțită ca o traumă, de cele mai multe ori, cea mai mare de până atunci și, pe fondul de vulnerabilitate emoțională instalat, ei sunt mai predispuși riscului de abandon școlar și de apariție de tulburări emoționale și comportamentale. Vedem asta din munca noastră de zi cu zi din 2009 până în prezent și este important să ne adresăm tuturor acestor aspecte, pentru că echilibrul psihologic al copilului este afectat semnificativ.



    Vedem foarte mulți copii cu anxietate, cu depresie, cu sentimente de însingurare, de abandon, care sunt reflectate în tulburări de somn, în alimentație, supraponderabilitate, dezechilibre de comportament semnificative. Este important să fim atenți, să lucrăm în mod special cu acești copii. Mă refer mai ales la acei copii care au ambii părinți plecați sau părintele singur plecat, pentru că există și un risc semnificativ mai mare de a înregistra un regres școlar, de a fi implicați în fenomene de violență școlară, de abstenteism, de abandon școlar. Este, așa cum spuneam, o traumă pe care copiii o exprimă și o resimt în moduri diferite, iar noi trebuie să fim acolo, lângă ei și să-i susținem material, educaţional, dar mai ales emoțional, pentru a trece peste o perioadă dificilă din viața lor».



    De altfel, Salvați Copiii a intensificat programele de recuperare a copiilor din mediile vulnerabile:


    În anul 2023 a fost important pentru Salvați Copiii să intensifice programele de prevenire a abandonului școlar, de reintegrare școlară și sprijin socio-pedagogic pentru copiii care sunt victime ale sărăciei. Am lucrat cu peste 42.000 de copii, am asigurat servicii directe pentru 12.000 de copii (programe de tip grădinițe și școli de vară, școală după școală, a doua șansă) și sprijin educațional și social pentru continuarea studiilor, am lucrat cu alți 10.000 de copii care au beneficiat de servicii educaționale îmbunătățite ca urmare a formării cadrelor didactice, am intensificat programele de formare pentru specialiști (aproape 250 de profesori au fost cooptați în astfel de programe) și am asigurat condiţii decente, mult mai bune, de învățare în 40 de unități școlare prin renovări, dotări, asigurări de rechizite, de cărți pentru bibliotecile școlare, în urma cărora aproape 20.000 de copii au beneficiat de acest lucru.



    Și anterior, Salvați Copiii a avut o implicare extrem de extinsă în a asigura prevenirea abandonului școlar și îmbunătățirea rezultatelor școlare pentru foarte mulți copii. Anterior anului 2023, am lucrat cu aproape 150.000 de copii pentru a-i ajuta să meargă la școală, pentru a le oferi educație suplimentară, suport material, suport pentru familiile lor, pentru a-și îmbunătăți condițiile de acasă, pentru a le asigura copiilor un mediu propice învățării. Am investit foarte mult în recuperarea educațională a copiilor care nu au fost la școală sau au abandonat școala și apoi i-am ajutat să reînceapă procesul educațional, am avut foarte multe grupe de școală după școală, în peste 20 de județe și București. Suntem foarte mult implicați în această direcție, pentru că e clar că, fără educație, prezentul și viitorul unui copil sunt incerte.


  • Ziua Internaţională pentru eradicarea sărăciei

    Ziua Internaţională pentru eradicarea sărăciei

    Ziua Internaţională pentru eradicarea sărăciei este marcată în fiecare an în data de 17 octombrie. România este unul dintre cele trei state mebre UE puternic afecate de sărăcie. Datele Eurostat arată că peste 7 milioane de români, respectiv 35,7% din populație, sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziunii socială. România se află la mare depărtare de media UE care indică un procent de 22,5% dintre europeni. Grecia se află cu un procent în fața țării noastre (34,8%), iar Bulgaria ocupă ultima poziție cu 38,9%



    Deși cifrele arată o continuă diminuare a procentului de populație afectată, situația este îngrijorătoare pentru România. Astfel, 41,7% dintre minori și 33,2% dintre cei cu vârsta de peste 65 de ani se află în risc de sărăcie și excluziune socială. De asemenea. aproape 1 din 5 angajați români (18,9%) se află în risc de sărăcie, un procent dublu față de media europeană (9,6%).



    1 din 5 români nu își poate plăti facturile



    O familie cu doi salariaţi şi doi copii, cu salariul minim pe economie, nu poate trăi. Statutul de angajat nu oferă o protecţie reală faţă de riscul de sărăcie. Noi avem o economie a cărui principal avantaj competitiv este costul scăzut al forţei de muncă. Chiar şi investiţiile străine care s-au făcut în ultimii ani în România au fost, de fapt, atrase de mâna de lucru ieftină, a declarat sociologul Mircea Kivu, pentru ziarul Adevărul.



    Sărăcia afectează grav 19,7% dintre români, astfel că aceștia nu își pot plăti facturile și nici nu pot să își încălzească locuințele în mod adecvat. Prin comparație, media europeană la acest capitol este de 6,9%, informează Comisia Europeană, care a decis ca focusul Zilei Internaționale pentru eradicarea sărăciei din acest an să fie sărăcia energetică.

    Populația din statele UE aflată în risc de sărăcie și excluziune socială, în 2017 (Sursa: Eurostat)

    risc-saracie-2017-eurostat.jpg



    Campanie pentru reducerea facturilor de energie



    Tot datele Eurostat pentru anul trecut mai arată că, la nivelul Uniunii Europene, 112,9 milioane de persoane trăiau în gospodării cu risc de sărăcie sau excluziune social, ceea ce reprezintă 22,5% din populația Uniunii, cu un procent în scădere față de anul 2016. De aceea, Comisia Europeană a lansat, în această primăvară, Observatorul Sărăciei Energetice în UE, care oferă o resursă ușor de accesat pentru promovarea angajamentului public în acest domeniu.



    Totodată, inistiuția a derulat și o campanie de conștientizare în mai multe state mebre printre care și România. Campania își propune să ajute utilizatorii casnici să-și reducă facturile de energie, fără costuri sau cu investiții minore. De asemenea, Comisia dorește să încurajeze proprietarii să investească în îmbunătățirea locuințelor.



    Principalul mesaj al campaniei este că măsurile de economisire a energiei vor fi benefice nu doar bugetului familiei, ci și protecției mediului înconjurător, pe termen lung, a declarat Věra Jourová, comisar european pentru justiţie, protecţia consumatorului şi egalitate de gen.


  • Jurnal românesc – 11.03.2016

    Jurnal românesc – 11.03.2016

    Aflat în vizită în Palestina,
    preşedintele Klaus Iohannis a declarat că instituţiile şi firmele româneşti ar
    trebui să se implice în eforturile de reconstrucţie a Palestinei. Considerăm
    că un stat pe deplin funcţional are nevoie de instituţii puternice. Pentru noi,
    contribuţia la consolidarea instituţiilor palestiniene se înscrie în sprijinul
    pe care dorim să îl acordăm materializării soluţiei celor două state, care să
    coexiste în pace şi securitate, a spus Iohannis, în conferinţa comună cu
    preşedintele palestinian, Mahmoud Abbas, despre care a afirmat că este o voce
    politică marcantă şi o personalitate deosebită a poporului palestinian. La
    rândul său, Mahmoud Abbas a invitat oamenii de afaceri din Palestina şi România
    să investească în cele două ţări.


    Inegalitatea între cei mai săraci şi
    cei mai bogaţi români a crescut şi se află peste media europeană, raportul de
    venituri între primii 20% şi ultimii 20% fiind de 7,2 la 1, cea mai mare
    inegalitate din Uniunea Europeană, susţine economistul-şef al Băncii Naţionale
    a României, Valentin Lazea. Potrivit acestuia, creşterea economică se simte
    atât în veniturile populaţiei, cât şi în avuţia acesteia, dar s-a intensificat
    diferenţa în nivelul de trai între păturile sociale, iar tendinţa este de
    accentuare a acestui contrast. Media europeană este de 5 la 1. Valentin Lazea
    mai spune că salariile
    rămân reduse în România pentru că acesta este singurul avantaj competitiv al
    ţării în raport cu ţările vecine, având în vedere că statul nu oferă
    investitorilor alte avantaje precum infrastructură de calitate, un nivel
    avansat de cercetare – dezvoltare sau un mediu economic stabil şi previzibil.
    România se situează în topul creşterii economice printre statele Uniunii
    Europene, cu 3,7% anul trecut, dar în acelaşi timp figurează şi în topul
    sărăciei, ceea ce arată că modelul de creştere nu este în beneficiul
    cetăţenilor, a afirmat şeful Reprezentanţei Comisiei Europene pentru România,
    Angela Filote.


    Institutul Eudoxiu Hurmuzachi
    pentru românii de pretutindeni în parteneriat cu Centrul pentru Dezvoltare şi
    Integrare Prut şi Institutul Cultural Român organizează şi derulează un proiect
    ce constă în promovarea în România şi în Republica Moldova vecină a valorilor
    culturale naţionale prin intermediul unor momente artistice, în perioada 26
    martie – 3 aprilie 2016. Acţiunile se adresează românilor de pe ambele maluri
    ale Prutului, în special tinerei generaţii, creând astfel o punte culturală
    între românii din ţară şi cei din Republica Moldova. Activităţile derulate în
    cadrul proiectului constau în susţinerea a două concerte la Bucureşti şi
    Chişinău, ale unor trupe cunoscute, precum Alternosfera, formaţie de
    rock alternativ din Chişinău, Domino din Sibiu, Subcarpaţi din
    Bucureşti şi Gândul Mâţei din Chişinău. Spectacolele vor oferi tinerilor
    ocazia să asculte muzică românească într- o zi cu încărcătură istorică aparte.
    Proiectul marchează Unirea Basarabiei cu România, înfăptuită în urmă cu 98 de
    ani, la 27 martie 1918.


    Inflaţia anuală în Romania s-a
    menţinut în teritoriu negativ luna trecută, la minus 2,7%, în coborâre de la
    minus 2,1% în ianuarie, potrivit datelor publicate vineri de Institutul
    National de Statistică. Pentru finalul lunii martie, Banca Natională estimează o inflatie de minus 3%. Ţinta de
    inflaţie a Băncii Centrale pentru acest an este de 2,5% +/-1 punct procentual.
    Comisia Naţională de Prognoză a menţinut, în prognoza de iarnă, proiecţia
    privind inflaţia la finele acestui an la 1,8% şi pentru anul viitor la 2,5%.