Radio România Internațional

Tag: Sarata Monteoru

  • La station balnéo-climatérique Sărata Monteoru

    La station balnéo-climatérique Sărata Monteoru

    Située à presque 20 km de
    la ville de Buzău, dans une zone vallonnée, recouverte de forets, la station Sărata
    Monteoru est connue pour ses hôtels et ses gîtes avec piscines intérieures ou
    extérieures, quelques unes alimentées par des eaux salés ou des ruisseaux dont
    l’eau possède des propriétés thérapeutiques. Au début, la commune portait le
    nom de Sărata. Elle a été mentionnée pour la première fois à la fin du 15e
    siècle, dans une charte du Vlad IV Călugărul (le Moine). L’importance
    économique de la commune a croit de manière significative au cours du 19e
    siècle, avec la commercialisation du vin, mais aussi de la « ţuică », (l’eau de vie roumaine à base de prunes),
    des tissus de soie naturel et du sel, et plus récemment du pétrole.


    On doit l’apparition de
    la station à Grigore Constantinescu qui a acheté un terrain aux alentours, sous
    lequel des gisements de pétrole ont été découverts. Ce dernier a eu du succès grâce
    au commerce du pétrole. Il a ensuite pris le nom de « Monteoru » et a
    investi ses profits dans le développement d’une station balnéo-climatérique,
    après avoir analysé les sources d’eau de Sărata et découvert leurs qualités
    thérapeutiques. Suite à la recommandation d’un médecin français, l’industriel
    Grigore Constantinescu a cosntruit les bases de la station balnéo-climatérique
    Sărata Monteoru, inaugurée le 1er juillet 1895. Le nom « Monteoru »
    vient de la colline pétrolière proche de la ville, surnommée en français le
    « Mont d’Or ». La station comptait deux hôtels comprenant plus d’une
    centaine de chambres et un casino, et son fondateur a repris à son tour le nom
    de « Monteoru ».


    La station a été ruinée
    après la Seconde Guerre Mondiale et après l’instauration du régime communiste.
    Ce n’est qu’en 1970 que deux hôtels, une plage et une base de soins ont été
    construits afin d’être exploités dans le système syndical. Au cours des 30
    dernières années, de nombreux gîtes et maisons de vacances ont ouvert leurs
    portes à Sărata Monteoru, et des parcs d’aventure ainsi que d’autres activités sont
    venues s’ajouter à l’offre touristique locale. Andrei Neagu est
    l’administrateur d’un parc d’aventure à Sărata Monteoru. Il nous
    explique :




    « Nous sommes partis
    de l’idée d’ouvrir un centre éducatif pour les enfants. Nous avons commencé
    avec le parc d’aventures, en essayant de l’agrandir petit à petit. Nous
    disposons de quatre parcours d’accrobranche, d’un mur d’escalade, d’une zone
    d’airsoft et de location de vélos. Nous proposons également des randonnées à
    travers la forêt. Il y a deux parcours pour les enfants de 4 à 8-9 ans et deux
    autres dédiés aux plus grands et aux adultes. Nous avons un itinéraire que nous
    faisons dans la forêt, un itinéraire qui dure environ une heure pour les plus
    petits, afin qu’ils puissent nous suivre. Nous leur montrons une plante, une
    pierre intéressante, un arbre, nous leur communiquons toute sorte d’informations.
    Nous proposons un autre itinéraire qui dure environ 3 heures, mais pour les
    enfants plus âgés et les adultes, où nous partageons également des informations
    liées à la région, à Munteoru et à la forêt. »





    A Sărata Monteoru on trouve également un puit de
    pétrole, unique en Europe, grâce au système d’exploitation du gisement par des
    méthodes minières. Ce puit figure sur la liste des attractions touristiques de
    la station balnéaire de Sărata Monterou, aux côtés de la chapelle et du manoir
    de la famille Monteoru.

  • Sărata Monteoru

    Sărata Monteoru

    Situată
    la circa 20 de km de municipiul Buzău, într-o zonă colinară, acoperită de
    păduri, Sărata Monteoru este cunoscută ca o staţiune în care întâlnim hoteluri
    şi pensiuni cu piscine interioare şi exterioare, unele dintre ele alimentate cu
    apa sărată a unor izvoare cu proprietăţi terapeutice. La început, aşezarea s-a
    numit Sărata, fiind menţionată pentru prima dată la sfârşitul secolului al
    15-lea, într-un hrisov al domnitorului Ţării Româneşti, Vlad Călugărul.
    Importanţa economică a aşezării a crescut semnificativ în secolul al 19-lea
    când, pe lângă vin, ţuică, ţesături de mătase naturală şi sare, în oferta
    produselor obţinute la Sărata apare şi petrolul. Apariţia staţiunii i se datorează lui Grigore
    Constantinescu care a cumpărat terenuri din jurul
    localităţii, sub care au fost descoperite zăcăminte de petrol. A avut succes în
    afacerile cu petrol, şi-a luat numele de Monteoru, iar profitul l-a investit şi
    în dezvoltarea unei staţiuni balneoclimaterice, după ce analizase izvoarele de
    apă de la Sărata şi le descoperise calităţi terapeutice. La recomandarea unui
    medic francez, industriaşul Grigore Constantinescu pune bazele staţiunii
    balneoclimatice Sărata Monteoru, inaugurată la 1 iulie 1895. Numele Monteoru
    provine de la dealul bogat în petrol din apropierea localităţii, deal
    supranumit muntele de aur, în franceză Mont d’Or. Staţiunea avea două hoteluri
    cu peste o sută de camere şi un cazinou, iar fondatorul ei a preluat la rându-i
    numele Monteoru.


    Staţiunea
    a fost ruinată după cel de-al doilea război mondial şi după instaurarea
    regimului comunist. Abia în 1970 au fost construite două hoteluri, un ştrand şi
    o bază de tratament pentru a fi exploatate în sistemul sindical. În ultimii 30
    de ani la Sărata Monteoru au apărut multe pensiuni şi case de vacanţă, iar în
    oferta de vacanţă au fost adăugate şi alte activităţi, precum parcurile de
    aventură. Andrei Neagu administrează un parc de aventură la Sărata Monteoru

    Am pornit de la ideea de a deschide un centru
    educațional pentru copii. Am început cu parcul de aventură, urmând să ne
    extindem puțin câte puțin. Avem patru trasee de cățărat prin copaci, panou de
    escaladă, o zonă de air soft unde ne împușcăm, chiar între noi, dar ne împușcăm,
    închirieri biciclete. Mai oferim drumeții prin pădure cu copii. Sunt două
    trasee dedicate copiilor de la patru până la 8 … 9 ani și alte două dedicate
    copiilor mai mari și adulților. Noi avem
    un traseu făcut de noi în pădure, un traseu care durează în jur de o oră, o oră
    şi un pic pentru copii mai mici, ca să poată ţine pasul cu noi. Le mai arătăm câte
    o plantă, câte o piatră interesantă, câte un copac, le mai spunem tot felul de
    informații. Mai avem un traseu care durează în jur de 3 ore, dar pentru copii
    mai mari și adulți, unde la fel le oferim informații legate de zonă, de
    Munteoru, de pădure.


    La Sărata Monteoru se află
    o mină de petrol, unicat în Europa, prin sistemul de exploatare a zăcământului
    prin metode miniere. Mina de petrol se află pe lista atracţiilor turistice ale
    staţiunii Sărata Monterou, alături de capela şi conacul familiei Monteoru.


  • Natură, cultură și savoare în județul Buzău

    Natură, cultură și savoare în județul Buzău


    Ajungem azi într-o zonă cu păduri întinse, fenomene naturale unice și tradiții străvechi. Județul Buzău este căutat și de iubitorii turismului de aventură, aici practicându-se alpinismul, off-roadul, raftingul sau parapanta. Mai mult decât atât, oferta gastronomică este foarte variată și cuprinde câteva mărci înregistrate. Invitata ediției este JurandaKirschner. Absolventă de studii de psihologie și relații internaționale în Polonia și Franța, s-a întors în România, după mai bine de zece ani, este președintă a Asociației Travel Buzău și promovează zona inclusiv prin prisma turismului gastronomic.


    “Buzăul pentru noi este partea României care oferă foarte multă natură. Ne-am bucurat și ne bucurăm în continuare de faptul că proiectul Geoparcul Ținutul Buzăului, care este acreditat de UNESCO, a prins viață anul trecut și aș recomanda ca orice turist care vine în județul Buzău să-și înceapă plimbările de la GeoGate-ul care se află în comuna Berca. Formele de turism sunt diferite la noi în județ, începând cu drumețiile, raftingul, turismul oenologic în zona Dealului Mare, cicloturismul. Încă se lucrează la unele proiecte de cicloturism și sperăm să fie gata cât de curând, iar, apoi, urmează destinațiile care sunt cele mai cunoscute. Trei dintre ele cred că sunt emblematice pentru județul nostru. Este vorba despre Vulcanii Noroioși, Focurile Vii și așezările rupestre de la Colțea, Aluniș, Nucu.”



    Vulcanii Noroioși sunt un fenomen natural, spectaculos și unic în sud-estul Europei. Aceștia se întind pe câteva zeci de hectare și creează un peisaj selenar. Practic, aici veți intra în două rezervații: Pâclele Mari și Pâclele Mici. La prima dintre acestea, accesul se facemai ușor și se ajunge până aproape de vulcani. Dacă la început acești vulcani au fost priviți cu teamă, dând naștere unor legende, savanții au găsit explicațiileștiințifice care au destrămat miturile. Focurile Vii reprezintă un fenomen natural la fel de unic, în partea muntoasă a județului Buzău, în zona Lopătari. Aici focul iese direct din pământ, transformându-l într-un întreg câmp cu flăcări. Sunt, de fapt, emanații de gaze naturale care ies la suprafață prin fisurile scoarței terestre și sunt aprinse de razele Soarelui.



    O destinație cu adevărat fascinantă în județul Buzău poate fi și zona așezărilor rupestre. Aici, au locuit la doar 300 de ani după Hristos primii misionari creștini sosiți din Orientul Mijlociu. Cea mai veche așezare, din complexul de vestigii rupestre este grota numită Fundul Peșterii, care a fost locuită încă din secolul VI înainte de Hristos. Pe pereții acesteia se găsesc și acum încrustate mai multe scrieri rămase încă nedescifrate. Versanții abrupți, pădurea deasă și cărările ascunse îngreunează accesul spre așezările rupestre. De altfel, izolarea a fost tocmai motivul pentru care sihaștrii au locuit aici de-a lungul secolelor. Iar, în toată această zonă plină de atracții turistice deosebite, nu puteau lipsi artizanii locali. JurandaKirschner, președintă a Asociației Travel Buzău, spune că aceștia au intrat în atenția autorităților locale care doresc să îi promoveze mai mult. “Există meșteșugari, însă nu există un centru anume unde acești meșteșugari să își expună lucrările. Cei de la Geoparcul Ținutul Buzăului lucrează la lucrul acesta. Este un proiect care și pentru ei e de suflet și încearcă să discute cu meșteșugarii și să formeze un grup de interes. Avem, totuși, un loc special în localitatea Bisoca. Se numește Zestrea Bisoceană, unde au loc ateliere care le sunt propuse turiștilor, la care aceștia se pot înscrie. Sunt ateliere de prelucrare de lână și de piele și unde există un mic magazin de suveniruri și cu articolele lucrate de meșteșugarii din zona respectivă.”



    Județul Buzău poate fi și destinația gurmanzilor. De exemplu, puteți savura aici covrigii de Buzău, marcă atestată și recunoscută la nivel european. Simple cercuri din cocă, dar cu un gust inconfundabil: așa își laudă brutarii buzoieni covrigii fabricați după o rețetă veche de peste un veac. Însă Buzăul este recunoscut și pentru multe alte preparate deosebite, un motiv în plus pentru a-l alege mai ales în preajma sărbătorilor.“Acum șase luni, noi am înființat Slow Food Community Buzău. Este un grup de inițiativă care este legat de Slow Food Community International, Italia. Am făcut acest pas tocmai din dorința de a promova micii producători artizanali și de a promova și ceea ce are Buzăul mai bun: cârnați de Pleșcoi, babicul și multe altele. Este un proiect care e de suflet, pentru că ne dorim să devină un Buzău nu numai cultural și un Buzău al destinațiilor turistice prin drumeții, ci și culinar, pe partea de slow food, pentru că Buzăul are foarte multe lucruri de oferit. Paștele și Crăciunul sunt sărbătorile care apropie oamenii și cu ocazia cărora pensiunile și restaurantele își doresc ca oaspeții să se simtă ca acasă. Atunci se pun pe masă cele mai bune preparate din regiune.”



    Nici vinurile nu lipsesc din ofertă. Podgoria Dealu Mare este una dintre cele mai valoroase pentru obținerea vinului roșu în România. Iar din Dealu Mare, spre est, până spre județul Covasna, fiecare comună organizează în sezon câte o sărbătoare care, de obicei,are loc sâmbăta sau duminica. Astfel, fie că participă la sărbători locale, fie că pleacă în drumeții, turiștii apreciază foarte mult faptul că au foarte multe activități de făcut în natură, spune Juranda Kirschner, președintă a Asociației Travel Buzău. “Pe lângă destinațiile sau drumețiile pe care le pot face, există și programe turistice. Spre exemplu vânătoare de trufe în pădure cu câinii, care este urmată de un curs de gătit și o degustare de vin cu un somelier. În momentul de față, cei din Slow FoodCommunity pun la punct o piață a artizanilor, care va începe cândva în luna mai. Se va ține o dată pe lună, într-un weekend, iar cei care tranzitează zona sau care rămân două-trei zile în județul nostru pot să vorbească direct cu producătorii, să cumpere produse artizanale. Copiii pot avea parte de ateliere în ziua respectivă, adulții se pot bucura de muzică bună șide o degustare de vinuri. Încercăm să suplimentăm ceea ce se întâmplă în județ și să scoatem un pic la suprafață ceea ce nu era cunoscut până acum. Ne invităm oaspeții și îi așteptăm cu drag noi, toți cei din cadrul pensiunilor, producătorii artizanali și, cu siguranță, și cei care se ocupă de destinațiile turistice în județ, pentru că ne-am dori foarte mult să le descopere pe toate alături de noi.”



    În final, dintre atracțiile turistice ale Buzăului nu poate lipsi stațiunea balneoclimaterică Sărata Monteoru, situată la 20 de km distanță de municipiul reședință de județ. Renumită pentru izvoarele sale cu apă sărată și pentru facilitățile de tratament împotriva reumatismului, stațiunea are meritul că în ultimii ani și-a îmbunătățit substanțial infrastructura.






  • În judeţul Buzău

    În judeţul Buzău

    Păduri întinse,
    vulcani noroioşi, mănăstiri vechi, aşezări rupestre, muzee interesante, pe
    toate le găsiţi în judeţul Buzău, în sud-estul României. Mai mult decât atât,
    aici puteţi degusta vinurile româneşti, într-un tur ghidat al cramelor. Buzăul
    este căutat şi de către iubitorii turismului de aventură, aici practicându-se
    alpinismul, off-roadul, raftingul, parapanta sau canyoningul. Oferta de cazare
    este şi ea generoasă, adresându-se tuturor categoriilor de turişti.


    Florina Florea,
    coordonatoarea Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică din
    Nehoiu, judeţul Buzău, spune că turistul ar trebui să înceapă cu oraşul Buzău,
    care are o istorie lungă şi fascinantă. Poate începe excursia în Piaţa Daciei,
    unde poate admira cea mai frumoasă clădire din oraş: Palatul Comunal. Acesta
    găzduieşte Primăria şi Consiliul Local. De asemenea, în apropiere mai există o
    serie de clădiri vechi cum ar fi Episcopia Buzăului şi Casa Vergu Mănăilă, cea
    mai veche clădire din oraş. Aceasta găzduieşte colecţia de artă populară şi
    etnografică a Muzeului Judeţean Buzău. De aici, m-aş îndrepta spre partea
    muntoasă a judeţului Buzău. Judeţul are farmecul său prin unicitatea
    obiectivelor turistice. Ar fi de remarcat Vulcanii Noroioşi, cu un aspect
    selenar inedit, aşezările rupestre de la Nucu-Bozioru, considerat Athosul
    românesc, trovanţii de la Ulmet.


    Aşezările
    rupestre din judeţul Buzău sunt nişte bisericuţe săpate în stâncă. Oamenii,
    folosindu-se de formele geologice, le-au lărgit şi adaptat astfel încât aici
    locuiau în primul mileniu călugări care trăiau o viaţă retrasă în Curbura
    Carpaţilor. Spaţiul a trezit un mare interes şi au fost foarte mulţi cei care
    l-au vizitat, însă enigmele nu au fost dezlegate niciodată. De exemplu,
    originea unor scrieri datate în primul mileniu dinainte de Hristos.


    Pe lângă toate
    aceste obiective turistice, în judeţul Buzău, se pot desfăşura multe
    activităţi, continuă Florina Florea, coordonatoarea Centrului Naţional de
    Informare şi Promovare Turistică din Nehoiu. Puteţi face tratamente
    şi vă puteţi scălda în apele sărate din staţiunea balneoclimaterică Sărata
    Monteoru. Cei dornici de adrenalină pot face rafting pe râul Buzău, pornind din
    Nehoiu. În perioada 12-14 aprilie, anul acesta, se va desfăşura Cupa Europeană
    de Yachting şi Caiac. Se poate face şi mountain bike până la cascada Caşoca.
    Deşi are o cădere mică, de doar şase metri, ea este impresionantă şi printr-o
    legendă locală, a unui haiduc care se ascunde în spatele unei perdele de apă.
    Se pot face trasee turistice în Munţii Siriului, la vârful Mălâia, la Lacul
    Vulturilor. De asemenea, se poate face echitaţie la Herghelia de la Cislău.
    Toate acestea sunt activităţi outdoor. Ca activitate indoor, la Centrul de Informare
    şi Promovare Turistică, desfăşurăm activităţi de păstrare a obiceiurilor
    strămoşeşti. Am reuşit să instalăm cu câteva doamne un război de ţesut şi ne
    ocupăm în prezent de realizarea unor carpete. În zonă există persoane care încă
    se ocupă de cusutul costumelor populare. Avem o doamnă care deţine peste 200 de
    costume populare vechi. Aceasta a organizat un adevărat minimuzeu etnografic
    care poate fi vizitat.


    România este unul
    dintre principalii producători de vinuri din Europa, iar destinaţia noastră este
    recunoscută pentru calitatea vinurilor. Buzăul este recunoscut pentru podgoriile
    poziţionate de-a lungul paralelei 45, paralelă pe care se situează şi zonele
    viticole Bordeaux şi Toscana. Tămâioasa de Pietroasele, pe care o produc toate
    cramele din zona Buzăului, e celebră. Se găsesc unităţi de cazare de la două la
    patru stele. La Centrul de informare turistică, noi am direcţionat lumea şi
    către zonele de campare din zona noastră de munte.


    Obiective
    turistice inedite şi locuri de cazare pe măsură. Pătrundem în gospodăria
    Danielei Roşca din comuna Pietroasele, unde puteţi trăi o experienţă deosebită.
    O noapte de cazare într-un butoi! În gospodăria noastră, pe lângă
    butoaiele pline cu vin, se găsesc şase budane, butoaie mai mari, de o capacitate
    între 8.000 şi 10.000 de litri. Le-am transformat în şase butoaie cochete,
    destinate cazării. Acestea au fost amenajate cu geamuri şi uşi, iar fiecare
    butoi are două paturi, noptieră, un spaţiu pentru bagaje, decorul fiind rustic.
    Turiştii care vin pentru prima dată, în afară de butoaiele care sunt atracţia
    locului, pot vedea şi camera de procesare a vinului, dotată cu utilaje moderne.
    Plimbarea se finalizează în cramă, unde găsim câteva soiuri de vin produse de
    noi: Fetească, Riesling, Merlot, dar şi cunoscuta Tămâioasă românească de
    Pietroasele.


    Cu siguranţă veţi
    avea nevoie de hărţi pentru a vă planifica vizita astfel încât să vedeţi cât
    mai multe dintre atracţiile judeţului Buzău. Le puteţi găsi la Centrului
    Naţional de Informare şi Promovare Turistică din Nehoiu, spune Florina Florea. Noi colaborăm foarte bine cu Consiliul Judeţean Buzău, iar ei ne oferă
    materiale de promovare. Însă noi am început să lucrăm şi la propriile noastre
    materiale de promovare. Aşadar, turistului care ne calcă pragul îi sunt oferite
    toate informaţiile şi verbal şi în scris. Avem un ghid montan şi suntem în
    legătură şi cu ghida Muzeului Chihlimbarului, care poate fi contactată pentru
    excursii la aşezările rupestre. Îi putem face turistului şederea foarte
    plăcută. De când a fost deschis acest centru, de doi ani, au venit peste 200 de
    turişti străini şi mai toţi sunt foarte încântaţi. Au venit foarte mulţi
    turişti cu rucsacul în spate. Foarte mulţi erau cu cortul şi doreau să campeze.
    Au fost fascinaţi de locuri, de oameni. Cei mai mulţi au fost din UE: Germania,
    Franţa, Spania, Italia, însă au venit foarte mulţi şi din Israel, în special
    pentru rafting.



    Regiunea Buzăului a fost denumită o mică Românie,
    datorită diversităţii formelor de relief pe care le puteţi întâlni. Aşadar, nu
    ocoliţi o zonă pitorească şi plină de legende, care amintesc de vremuri de
    demult.

  • Buzău

    Buzău

    Astăzi vă invităm
    in judeţul Buzău, o zonă care nu se află în prim-planul atracţiilor turistice
    româneşti, dar pe care vă invităm să o descoperiţi alături de noi, întrucât
    este o adevărată destinaţie de vacanţă. Situat în partea estică a României, în
    exteriorul curburii Carpaţilor, Buzăul se află la interferenţa provinciilor
    istorice Muntenia, Moldova şi Transilvania.
    Pornim în explorarea atracţiilor turistice, având ca reper municipiul
    reşedinţă de judeţ care are acelaşi nume ca judeţul, Buzău. Este un oraş aflat
    la limita dintre dealurile subcarpatice şi câmpie. Înainte de a porni în judeţ,
    ne oprim la Muzeul Judeţean Buzău. Inedită şi, în acelaşi timp, impresionantă
    este colecţia de telefoane, unele dintre exponate provenind de la începuturile
    introducerii acestui mijloc de comunicaţie. De asemenea, aici întâlnim o
    valoroasă secţie de arheologie, îmbogăţită prin săpăturile de la Pietroasele,
    Monteoru, Cârlomăneşti şi din multe alte locuri ale Buzăului. De remarcat este
    copia tezaurului descoperit, în anul 1837, în localitatea Pietroasele, situată
    la circa 15 km faţă de oraşul Buzău, pe drumul spre oraşul Ploieşti.


    Dacă urcăm pe
    cursul răului Buzău, ne oprim în localitatea Berca unde se află un indicator
    către Vulcanii noroioşi. De aici, începe explorarea obiectivelor turistice
    inedite. Cristina Partal, preşedinte al filialei Asociaţiei Naţionale de Turism
    Rural Ecologic şi Cultural (ANTREC) Buzău, spune că la Buzău, obiectivele
    turistice au valoare mondială. Referitor la acest lucru, aş vrea să îi
    invit să viziteze un teritoriu destul de mare, cam 18 comune, reunit sub
    denumirea de Geoparc Ţinutul Buzăului. Cei familiarizaţi cu acest concept la
    nivel european, fiindcă sunt peste 60 de geoparcuri în toată lumea, vor fi
    foarte încântaţi să găsească unul şi la Buzău. El reuneşte obiective turistice
    de valoare mondială: Vulcanii Noroioşi de la Scorţoasa şi Berca, Muzeul
    Chihlimbarului de la Colţi şi aşezările rupestre din zona Aluniş, Bozioru, Valea
    Slănicului, cu tot ce înseamnă potenţial turistic de descoperire. Cei mici vor
    afla că pe o rază de 30 de km, pe Valea Slănicului, pot descoperi 30 de
    milioane de ani de istorie a Pământului. Ar mai fi obiective precum Platoul Meledic, Focurile Vii de la Lopătari,
    de la Terca. Muntele de Sare. Grunjul de la Mânzăleşti, care este, de fapt, un
    tuf vulcanic, adică, cenuşa unui vulcan preistoric.



    Nu trebuie să
    rataţi o vizită la Muzeul Chihlimbarului, din localitatea Colţi, unde veţi vedea cele mai frumoase
    exemplare de pietre de chihlimbar, în număr de circa 300, de la nuanţe de
    galben translucid la negru opac. Mai mult decât atât, muzeul are al doilea
    chihlimbar ca mărime din lume, care cântăreşte puţin sub 2 kg, cel mai mare, de
    3,45 kg, fiind expus la Muzeul Judeţean Buzău. Foarte aproape de localitatea
    Colţi, veţi găsi şi o staţiune balneară
    de tradiţie. Cristina Partal: Staţiunea
    Sărata Monteoru este atestată încă de la 1895 de către Grigore Constantin
    Monteoru, un industriaş de origine greacă . Ea era atunci comparată cu Karlovy
    Vary, cu Baden Baden. În limbajul popular se mai numea şi staţiunea baston,
    fiindcă veneai în baston şi plecai pe propriile picioare. Vin tot mai mulţi
    turişti, s+au deschis şi mult mai multe piscine cu apă sărată. În acest moment,
    nu mai există doar ştrandul staţiunii, ci există şi piscine cu apă sărată
    naturală din aceeşai sursă, Dealul Murătoarea. Acestea au un standard foarte
    ridicat al confortului şi serviciilor. De aceea, invităm turiştii să revină la
    Sărata Monteoru şi să beneficieze de efectele curative ale acestor ape
    extraordinare.



    Iată, aşadar, o destinaţie care se adresează tuturor
    categoriilor de turişti, cu oferte excelente de cazare. Preţurile pentru o
    cameră dublă, la o pensiune de trei margarete, pornesc de la doar 25 de euro,
    pe noapte, pe cameră, cu micul dejun inclus.

  • Voyage à la campagne

    Voyage à la campagne

    Depuis une dizaine d’années, le tourisme rural a connu un développement sans précédent en Roumanie. Des pensions ont fait leur apparition dans toutes les régions du pays et de nombreux festivals et événements font mieux connaître les métiers traditionnels.

    La Roumanie a des beautés naturelles exceptionnelles, des traditions culturelles, un folklore et une cuisine vraiment à part – estime Gabriel Zamfir, président de l’Association nationale pour le tourisme rural, écologique et culturel (ANTREC), fondée en 1994, il y a 22 ans. « Dans le tourisme, au niveau européen et mondial, la compétition est forte. Les Roumains sont accueillants et communicatifs et c’est là un des grands atouts de notre pays. C’est la principale raison pour laquelle, à leur départ, nombre de touristes étrangers qui visitent la Roumanie renoncent aux réticences et aux doutes et souhaitent revenir. Ils sont contents et racontent à tout le monde qu’ils se sont plus en Roumanie. A mon avis, l’énergie positive que les étrangers trouvent chez nous est notre principal atout dans un monde de la concurrence. Pourtant, il n’est pas le seul. Le domaine du tourisme se professionnalise de plus en plus. Les propriétaires de pensions sont toujours plus attentifs aux détails, à la sécurité et au confort des personnes qu’ils accueillent, aux loisirs à proposer et aux exigences du tourisme écologique en général. Le représentant de notre association à Rome disait qu’en général ce genre de tourisme est destiné plutôt aux personnes du troisième âge. La réalité semble pourtant le contredire. De nombreux jeunes et des familles avec des enfants choisissent de passer leurs vacances ou leurs week-ends et parfois d’organiser des conférences et des séminaires en milieu rural. »

    Les très anciennes provinces historiques roumaines – comme la Bucovine ou le Maramureş, par exemple – ou les villages du sud de la Transylvanie et leurs églises fortifiées sont des destinations touristiques accessibles en toute saison. « Ce genre de tourisme peut être pratiqué toute l’année. Jusqu’ici, le tourisme rural a été pratiqué notamment de manière individuelle. Nous envisageons de diversifier l’offre des agences de tourisme et de proposer des circuits touristiques ruraux, pour attirer plus de touristes asiatiques et américains. En préparant nos paquets touristiques, nous allons privilégier les séjours tout compris. Les amis de la nature, les vacanciers qui aiment les repas copieux et les plats succulents, arrosés d’un verre de vin ou d’eau-de-vie sont les bienvenus. »

    Nous nous dirigeons maintenant vers une des régions roumaines les plus généreuses : la contrée de Buzău, située à hauteur de la courbure des Carpates. Elle offre des conditions pour le tourisme balnéaire et le tourisme d’aventure. Les eaux aux propriétés curatives de Sărata Monteoru, les cours d’eau rapides du comté, les vignes fournissant des vins excellents et les pensions accueillantes sont autant d’atouts pour un séjour réussi. S’y ajoutent quelques sites touristiques à ne pas rater.

    Cristina Partal, présidente de la filiale de Buzău de l’Association nationale pour la tourisme rural, écologique et culturel (ANTREC): « Les sites touristiques que l’on peut visiter figureront bientôt au patrimoine de l’UNESCO. Je mentionnerais tout d’abord le Géo parc de la contrée de Buzău, couvrant 18 communes. Il y a une soixantaine de géo parcs dans le monde et les touristes seront ravis d’en trouver un en Roumanie, dans le comté de Buzău. Les sites de la contrée sont d’une grande valeur : il suffit de rappeler les Volcans de boue de Scorţoasa et de Berca, le Musée de l’ambre de Colţi, les sites rupestres de Bozioru, Aluniş et Valea Slănicului. Les 30 km le long de la Vallée de la rivière Slănic vous font découvrir 30 millions d’années d’histoire de la Terre. Les « Feux vivants » de Lopătari et de Terca, le Mont de sel, le tuf volcanique de Mânzăşeşti, qui est une accumulation de débris et de cendres provenant d’un volcan préhistorique, sont autant d’éléments par lesquels l’histoire de la Terre se déploie à nos yeux et on peut presque la toucher. A Năeni, dans les zones de Dealu Mare ou de Dealul Istriţa, on retrouve des coquillages préhistoriques. Nous proposons des programmes éducatifs destinés aux enfants, qui peuvent trouver et toucher un coquillage datant d’une époque antérieure à celle des dinosaures. Les volcans offrent vraiment un spectacle insolite et les légendes qu’ils ont fait naître stimulent l’imagination des petits, car elles parlent de dragons des tréfonds de la terre et qui sont vaincus par des héros nés dans les parages. »

    Les touristes étrangers aiment beaucoup les produits traditionnels de la contrée dont nous parle Cristina Partal. « Je conseille aux visiteurs de goûter les produits traditionnels de Buzău, à savoir les saucisses de Pleşcoi, à base de viande de mouton, et la saucisse sèche pimentée à base de viande de porc, l’oignon de Buzău et, bien sûr, les vins de Dealu Mare, blancs et rouges de renommée internationale et qui sont vraiment excellents. Nous proposons d’ailleurs un programme touristique appelé la Route des vins, qui longe par le bas la colline d’Istriţa, et qui permet de visiter les petits et les grands producteurs. »


    Depuis une dizaine d’années, le tourisme rural s’est développé dans la zone et vous pouvez profiter de paquets personnalisés. Cristina Partal, présidente de l’ANTREC Buzău, explique. « De nombreux investissements privés ont été faits dans le comté de Buzău, avec des fonds européens ou par l’effort des entrepreneurs. Il y a de nombreux touristes qui reviennent dans la contrée de Buzău depuis des années, pour bénéficier de l’eau salée de la station de Sărata Monteoru. Cette station a été fondée en 1895, par Grigore Constantin Monteoru, un industriel d’origine grecque. A l’époque, on la comparait à Karlovy Vary ou à Baden Baden. Les gens appelaient aussi cette station « Canne », car on y venait en s’appuyant sur une canne et on repartait sur ses propres jambes. Cette année plusieurs piscines y ont été ouvertes utilisant l’eau salée de la station. »


    Si vous visitez la contrée de Buzău, vous découvrirez des gens chaleureux, accueillants et vifs, qui vous attendent le cœur ouvert. (Trad. :
    Dominique)

  • Une colonie de vacances francophone dans le compté de Buzau

    Une colonie de vacances francophone dans le compté de Buzau

    Les vacances dété prennent les couleurs de la francophonie à Sarata Monteoru, près de Buzau, à une centaine de km au nord de Bucarest. Et ça fait six ans que ça dure. Au début, la colonie de vacances en langue française, une idée de Monalisa Plesea, directrice du Centre culturel francophone de la ville de Buzau, a accueilli des enfants roumains ; aujourdhui, elle a une dimension internationale, grâce aussi au soutien de lOIF, à travers son Bureau régional pour lEurope Centrale et Orientale.





    Maria Monalisa Plesea porte sans relâche le flambeau de la francophonie dans la ville de Buzau, chef-lieu du département homonyme, (à une centaine de km au nord-est de Bucarest). Cest grâce à elle que la ville et toute la région autour senorgueillissent dun Centre culturel francophone très dynamique, dont Maria Monalisa Plesea est la directrice, et depuis six ans, dune colonie de vacances francophone pour les collégiens et les lycéens épris de la langue française. Toute cette activité a valu, cette année, à Maria Monalisa-Plesea, le Prix du Groupe des ambassades, délégations et institutions francophones de Roumanie pour sa contribution au rayonnement du français dans notre pays.



  • Le sel dans l’espace préhistorique roumain

    Le sel dans l’espace préhistorique roumain


    Le bassin des Carpates et la zone à l’extérieur de cette chaîne montagneuse constituent la plus grande réserve de sel d’Europe. Les archéologues ont mis en évidence des traces préhistoriques de routes du sel reliant cet espace aux régions de l’ouest et du sud du continent, ce qui semble confirmer la théorie d’une première identité européenne forgée autour du commerce du sel. Dans la Rome impériale, une « via salaria » était le chemin emprunté par tous ceux qui approvisionnaient la ville en sel.


    D’autres théories considèrent que l’expansion romaine dans la Dacie antique et la conquête de celle-ci ont eu non seulement des raisons politiques, mais aussi économiques, de contrôle des ressources. Les Romains avaient cherché un accès plus facile aux filons d’or et aux gisements de sel. Bucarest garde aussi une preuve, bien que médiévale, de l’importance du sel pour l’économie roumaine, puisque la capitale a une rue appelée « Drumul Sării » (la Route du sel).


    Peu de ce qui nous entoure aujourd’hui s’appuie sur une existence ininterrompue, commencée pendant la préhistoire, comme c’est le cas du sel. Ce que nous désignons du nom de « préhistoire » est lié à la culture matérielle et spirituelle de l’humanité, depuis l’apparition de l’homme jusqu’à la fondation des premières cités et l’invention de l’écriture, et couvre, grosso modo, environ 5 millions d’années. L’espace carpatique a été la principale source de sel de l’homme européen ; le professeur Carol Căpiţă, qui enseigne la préhistoire à la Faculté d’histoire de l’Université de Bucarest, nous parlera de l’importance du sel pour les communautés humaines de la préhistoire. « Le sel est un élément essentiel pour la plupart des organismes vivants, un élément indispensable pour les processus d’électrolyse qui assurent leur fonctionnement. Qu’il s’agisse de processus d’oxydation ou de réduction, le sel assure l’état de santé des organismes. Il est également fondamental pour l’existence des communautés de l’espace roumain, mais aussi de l’espace des Pays-Bas ou de l’espace français, par exemple . Nous avons des arguments archéologiques très solides pour l’exploitation du sel, dès l’an 10.000 avt. J.-Ch., où l’on exploitait des gisements de sel gemme parce qu’il y avait aussi une longue tradition de l’exploitation des roches dures. Ainsi, la technologie était-elle disponible aussi à ce niveau. Pour l’espace roumain, en Transylvanie, dans la zone de Covasna, mais aussi dans celle de Vâlcea en Valachie, nous avons des preuves de l’existence d’exploitations de sel gemme qui remontent à 1800 avt. J.-Ch.. Ce qui est très intéressant, c’est qu’il existe une association entre des cultures de l’époque du bronze, très riches et avancées, et l’existence de gisements de sel d’une importance plus ou moins grande. Le cas Sărata Monteoru est emblématique. C’est une culture qui s’étend loin en Europe Centrale et vers le sud du Danube. Nous avons aussi l’exemple de la zone de Vâlcea (sud), avec le site de Buridava, et l’on sait que cette zone a une densité d’habitations extraordinaire ».


    De l’arc carpatique, le sel partait vers deux directions : vers l’ouest et le nord-ouest et vers le sud et le sud-est. Carol Căpiţă : «S’il fallait considérer une carte et indiquer les emplacements des exploitations de sel par rapport aux centres de céramique – la forme la plus visible de témoignage archéologique — on constate que l’espace roumain approvisionnait en sel gemme deux aires fondamentales pour la cristallisation d’une culture européenne. D’une part, nous avons une direction de Transylvanie vers la Hongrie et la Slovaquie, et de là — plus loin vers l’espace allemand, un espace traditionnel qui manque de sel. Cela assurait l’importation de cuivre d’Europe centrale et constituait le fondement de cultures d’époque du bronze de Roumanie absolument spectaculaires, telles que Wittenberg. D’autre part, c’est toujours à base de céramique que l’on peut refaire les échanges avec l’espace sud-danubien, notamment en zone dalmate, dans les Balkans de l’ouest et même plus loin, vers la Thrace. Ce qui est intéressant, c’est aussi que ces directions de force de l’est vers l’ouest, du nord vers le sud sont aussi la ligne de pénétration des dernières vagues de migrateurs indo-européens, ceux qui mènent à la dernière étape de création de peuples indo-européens dans l’espace roumain. Des études très sérieuses viennent confirmer le fait que ces vagues migratoires indo – européennes étaient formées pour la plupart des bergers. Or, il y a une relation très serrée entre ces culturelles agropastorales et l’existence du sel gemme. Voici autant d’éléments qui nous poussent à croire que l’existence du sel en terre roumaine s’est avérée fondamentale pour la création d’un horizon culturel qui marque la fin de la préhistoire européenne. »


    Plus qu’un aliment, le sel fut considéré comme un des principaux éléments qui a contribué au rapprochement des individus appartenant à des communautés éloignées. Le professeur Carol Capita : « L’espace roumain n’est pas tellement central dans la genèse des peuples européens, surtout que l’histoire mentionne plusieurs noyaux d’ethno — genèse. Une chose reste pourtant certaine : plus que l’or, ce fut notamment le sel roumain qui a contribué à un processus de diffusion culturelle, à une propagation des traits communs des différentes culturelles européennes. Je dirais que le sel a contribué à la création d’un véritable couloir pour la circulation des idées, des objets, des personnes. Sans or, on peut toujours se débrouiller. Sans sel, jamais ! Quant au sel roumain, il a deux avantages : il se trouve en grande quantité et l’exploitation n’est pas difficile. Les gisements roumains ne supposent pas de travaux risqués ou en profondeur. Ce ne fut que plus tard, quand on commença à laver le sel, que l’on s’est heurté à des problèmes de relief, tels la formation de cavités dangereuses. L’exploitation du sel s’est pourtant faite pour un grand laps de temps dans des carrières. »


    Même à présent, au bout de quelques millions d’années, les réserves de sel de la Roumanie sont considérables…(trad.: Ligia Mihaiescu, Ioana Stancescu, Alex Diaconescu)