Un
prim transport cu 21.600 de doze de vaccin anti-COVID-19 produs de AstraZeneca
şi furnizate de România a ajuns în weekend la Chişinău, în Republica Moldova, a
anunţat ministerul de Externe de la Bucureşti. Şeful diplomaţiei române, Bogdan
Aurescu, a transmis că acesta este primul lot care ajunge în stânga Prutului
din cele 200.000 de doze pe care preşedintele Klaus Iohannis le-a promis cu
ocazia vizitei pe care a efectuat-o în statul vecin, în decembrie 2020.
Vaccinul împotriva COVID-19 a ajuns în Republica Moldova. (…) Mulţumim,
România! Mulţumim, Uniunea Europeană!, a scris preşedintele moldovean,
Maia Sandu, pe Facebook.
Ea a precizat că lotul primit va fi utilizat pentru
imunizarea tuturor medicilor, angajaţilor din sistemul medical şi
lucrătorilor implicaţi în prima linie de luptă cu pandemia şi că
procedura de vaccinare va începe în câteva zile. La mijlocul lunii februarie,
România a trimis peste Prut 1,5 milioane de măşti chirurgicale, 100.000 de
măşti de protecţie de tip FFP3, 100.000 de combinezoane complete şi 100.000 de
mănuşi de unică folosinţă, în valoare de peste 11 milioane de lei. Anul acesta,
Bucureştiul a mai oferit o tonă de medicamente şi echipamente, a căror valoare
depăşeşte 650.000 de lei, iar în mai 2020, a trimis în Republica Moldova 20 de
camioane cu echipamente sanitare a căror valoare a fost estimată la 16,5
milioane de lei.
Secretarul
de stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Oana Ursache, a avut
la finele săptămânii trecute o întrevedere cu ministrul Cercetării, Inovării și
Digitalizării, Ciprian Teleman, în cadrul căreia au discutat, printre altele,
despre continuarea implicării DRP în proiectul DiasporaHUB. Platforma online
DiasporaHUB a devenit operaţională la 15 aprilie 2020 şi este destinată
românilor aflați în dificultate în afara granițelor din cauza pandemiei de
COVID-19. Prin accesarea site-ului diasporahub.ro, conaţionalii pot solicita
sprijin din partea autorităților, a ONG-urilor sau a grupurilor de acțiune
formate peste hotare.
În funcție de zona în care se află, solicitanții sunt
direcționați către cele mai apropiate asociații românești, biserici românești
sau către persoane fizice dispuse să ofere asistență. DiasporaHUB este
rezultatul parteneriatului dintre Autoritatea pentru Digitalizarea României,
Ministerul Afacerilor Externe, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni și
asociația neguvernamentală Code4Romania. Oana Ursache şi Ciprian Teleman au
vorbit şi despre posibilitățile prin care românii de peste hotare ar putea
beneficia de implementarea unor sisteme automatizate pentru diverse operațiuni
birocratice, dar și despre elaborarea unor proiecte care să contribuie la
consolidarea legăturilor cu aceştia prin intermediul tehnologiei.
Sărbătoarea
Mărţişorului este marcată în reţeaua reprezentanţelor Institutului Cultural
Român din străinătate prin organizarea unor evenimente online. ICR Paris
prezintă un desen al realizatorului de benzi desenate Mircea Arapu, în care
personajele create de acesta aduc mesajul Mărţişorului purtând şnurul roşu-alb.
Accademia di Romania la Roma organizează evenimentul Cuvinte alese şi
oferite în dar de personalităţi ale culturii române, prin care prezintă o
colecţie de 30 de cărţi poştale digitale semnate de poeta Ana Blandiana,
mezzosoprana Ruxandra Donose, actriţa Maia Morgenstern şi mulţi alţii.
ICR
Bruxelles organizează un atelier de creaţie pentru copiii din cadrul
comunităţii româneşti din Belgia, ICR Istanbul şi ICR Praga transmit
prezentarea video Mărţişor – tradiţie şi simbol, realizată de
academicianul Sabina Ispas, director al Institutului de Etnografie şi Folclor
Constantin Brăiloiu al Academiei Române, iar ICR Lisabona difuzează
un material video despre obiceiuri şi datini româneşti de 1 martie,
semnificaţia Mărţişorului, precum şi o expoziţie virtuală cu cele mai reuşite
mărţişoare realizate în anii trecuţi de copii participanţi la atelierele de
creaţie.
ICR Londra prezintă un video despre tradiţia Mărţişorului, realizat de
Ministerul Afacerilor Externe, precum şi filmul Practici culturale
asociate zilei de 1 martie în Bulgaria, Macedonia de Nord, Republica Moldova şi
România, produs de UNESCO. ICR New York difuzează un nou episod al seriei
Geografiile tradiţiei, proiect care pune în oglindă sărbătorile
tradiţionale româneşti cu cele americane şi desfăşurat în parteneriat cu Muzeul
Naţional al Ţăranului Român şi muzeele de etnografie din Cluj, Sibiu şi
Timişoara. ICR Stockholm transmite un documentar în care cercetătorul etnograf
Doina Işfănoni şi meşterul popular Luminiţa Voica vorbesc despre tradiţiile din
România legate de mărţişor.
ICR Tel Aviv organizează evenimentul Cafenea
de Mărţişor – celebrarea primăverii în tradiţia românească şi în cea
iudaică, ICR Varşovia prezintă un material despre simbolistica
Mărţişorului care are la bază un text semnat de etnologul Irina Nicolau şi pus
la dispoziţie de Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti, iar
Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia preia
postările legate de această sărbătoare de pe paginile unor muzee din România şi
le traduce şi le difuzează pe reţelele de socializare din Italia. Practicile
culturale asociate zilei de 1 Martie, care au loc în România, Republica
Moldova, Bulgaria şi Macedonia de Nord, au fost incluse, în 2017, în
Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO.