Radio România Internațional

Tag: sărbatoari

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    COVID-19 ROMÂNIA – Autoritățile române s’ndregu tră ţinţea dalgă a pandeimiillei. Experțăllii spun că va s’yină un kiro greu di itia a ratăllei scădzută di vaccinare, reprezentânda niheamă pisti 40% ditu populația eligibilă. Institutul di Sănătate Publică avertizeadză că, tru nai arău caz, potu s’hibă raportate până la 25.000 di infecții ndzuuă kipita a dalgăllei 5 și 25.000 di paciență yitripsiţ tru spitale, ditu cari 1.500 la terapie intensivă. Rata di infectare ma largu creaşti tru România. Aţelu ditu soni raportu dimăndă 1.451 di cazuri di infecție și 27 di decese asociate.






    COVID-19 WORLD – Un numir tut ma mare di văsilii raporteadză creastiri ale infecțiilor anda lumakea Omicron agiundzi dominantă. Italia și Turcia raportară un numir record di infecții. Franța confirmă că lumakea Omicron agiumsi dominantă, reprezentânda pisti 60% ditu numirlu total di infecții, comparativ cu 15% stămâna tricută. Autoritățli sanitare spun că majoritatea a persoanelor cari s-infectară nu prezintă simptome. Aţeali ditu soni studii ditu Marea Britanie, iu pisti 1 milion di persoane fură testate pozitiv tră COVID-19 tru ună săptămână, spunu că lumakea Omicron easti ma puțăn agresivă, riscul di spitalizare și deces hiinda maş unu cirecu ditu riscul prezentat di lumakea Delta. 2022 aduţi hăbări buni di la OMS, cari dimanda pandemia di COVID-19 poati s’hibă năstricută estanu, ama maş cara văsiliile conlucreadză tră s’limiteadză arăspândirea a viruslui și s’prevină acumularea di vaccinuri. Aproapea 5,5 milioane di oameni muriră di itia a viruslui COVID-19 și pisti 287 di milioane s-infectară tru tută lumea.





    ROMÂNIA-UE – Prezidentulu Klaus Iohannis pitricu sâmbătă un mesaj cari marcheadză 15 ani di la aderarea ali Românie la Uniunea Europeană, exprimânda pistipsearea că UE ma largu va s’dizvoltă și va s’apăndăsească la provocărli pi cari li aduţi digitalizarea și alăxerli climatiţi. Aderarea la UE adusi a românilor călătorii fără păradz tru tută UE, di la da şi oportunităț di lucru și studii. Libira urdinari a părmătiiloru adusi ti emburlăki și produsili românești acces la ună păzari babageană. Tru aestu kiro, 80% ditu exporturli ali Românie sunt cătră UE. Tu arada a loru, fondurli a UE avură contribut ti băgarea tu lucru ma multi singiri di reforme. Ahurhinda cu 2007, ună transformare mari fu adoptarea a principiilor UE tră dizvoltare și hălăţ di lucru. Neise, PIB-ul pi cap di bănătoru ali Românie criscu di la 39% di preaderare la 59% nauă añi ma amănatu. Uidisitu cu isăkili, PIB-ul pi cap di bănătoru poati s’agiungă 66,3% ditu PIB-ul mediu ali UE tru 2022.






    SĂRBĂTORI – La 1 di yinaru, creștiñilli români ortodocși și răsărit-catoliţ yiurtusescu sărbătoarea a Sămtului Vasile aţelu Mare, episcop bizantin ditu Asia Mică. Tut la 1 di yinaru, criștiñilli romano-catoliţ nsimnară solemnitatea a Mariillei, Dada a Hristolui.





    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearia: Taşcu Lala





  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    CĂRCIUN. Tă embistimeñilli ortodocși, greţ și romano-catoliţ di lumea tută, sâmbătă easti Cărciunlu, sărbătorinda amintarea-a Hristolui, una di nai ma mări sărbători ti lumea creștină. Aprindu Cărciunu, ună adeti comună tru România easti alăgarea cu colinda, un ritual care acaţă tu isapi texte ceremoniale, giocuri și cântari. Colindarlli, maxusu cilimeañi și tinirllii, pitrecu urări di ghineată și sunt tiñisiţ di nicukiri cu yimişi dulţeñi, culaţ, i păradz. Prefțălli alagă di casă casă cu hăbarea ti amintarea a Hristolui. Cărciunlu nă greaşti tuţ s’himu filotiñi, idyea cumu păstorlli cari spusiră vreari păn di mardzină ti Hristolu, să spunemu vreari ti tuţ aţelli anvărliga di noi, s’dămu dhoară emu a cilimeañiloru, emu a auşloru, oarfăñiloru, singuratiţlli, aţelli di jeali și lăndziţlli”, spusi Daniel, Patriarhul a Băsericălleii Ortodoxe Române. Cărciunlu easti marcat di slujbe speciale tru biseriţ și mănăstiruri, adunări di familie și tradiții. Credincioșllii ortodocși tu stilu veclliu ditu Rusia, Ucraina, Serbia și Georgia sărbăturisescu Cărciunul pi 7 yinaru.



    COVID-19. Tinţea dalgă a pandimiillei, cari easti nai ma greaua tru comparație cu a patra dalgă, easti aștiptată s’agiungă tru România tru ma pțănu di trei stămâni, spusi ministrul tră Interni a văsiliillei, Lucian Bodi. Arăspândirea variantăllei Omicron va s’hibă accelearată tru arada a lucrătorloru români ditu xinătati, cari va s’agiungă tru numir mare tru sărbătorile di iarnă. Numirlu a noilor infecții easti nică scădzut tru România, cu aproximativ 600 cazuri noi dim4ndati sâmbătă și 29 di dicesi asociate. Di tu ahurhita a pandimiillei aproapea 1,8 milioane di infecții cu Covid fură raportate tru România și 58 di ñilli di dicesi asociate. La scurtu kiro după autorizarea tru SUA a medicamentului anti-Covid, Paxlovid, ministrul a Sănătatillei ali Românie, Alexandru Rafila faţi gaereţ ta s’importă năulu medicament cât ma ayoñea posibil. Rafila ari ţănută unu şingiru di andamasi cu reprezentanții Pfizer, compania cari adară vaccinlu. Uidisitu cu aţeali ditu soni sondaje, medicamentul ñicureadză cu aproapea 90% riscul tru spitalizari și dices. SUA autoriză, tutunăoară, ună hapcă antivirală adrată tru Merck.



    LISTA. Comitetul Național tră Situații de Urgență u actualiză lista a statiloru cu risc mari di infecție. Malta agiumi pe nivelu aroșu di itia a ratăllei a llei analtă di infectari, kiro tu cari viţina-ali României, fosta Republică Sovietică Moldova easte tora ună văsilie pi lista veardi. Tutunăoară, comisia aprobă categoriile di lucrători a curi nu lă si bagă regulile de carantină, inclusiv echipajili a pamporiloru care navigheadză sum pavilion românesc, cum și șoferllii di cargo di până la 2,4 tonuri și di autobuze di pasageri piste 9 locuri ţi yin ditu UE ili UE zona economica.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearea: Taşcu Lala