Radio România Internațional

Tag: sarbatori de iarna

  • Recomandări CFR în contextul sărbătorilor de iarnă

    Recomandări CFR în contextul sărbătorilor de iarnă

    Recomandarea CFR Călători adresată turiştiilor care vor să ajungă în staţiunile de pe Valea Prahovei, dar şi la alte destinaţii, este ca aceştia să achiziţioneze bilete atât la trenurile Interregio, cât şi la trenurile Regio înscrise în circulaţie şi care dispun de locuri libere, nu doar la trenurile Interregio de la orele de vârf.

    În contextul acestor zile libere prilejuite de sărbătorile de iarnă, pentru evitarea aglomeraţiei şi epuizarea locurilor la anumite trenuri spre/dinspre Valea Prahovei, precum şi spre/dinspre alte destinaţii turistice, CFR Călători recomandă turiştilor să aleagă pentru destinaţia lor atât trenurile Interregio, cât şi trenurile Regio înscrise în circulaţie şi care dispun de locuri libere, nu doar trenurile Interregio de la orele de vârf, precizează compania, într-in comunicat.

    Biletele trebuie achiziţionate din timp, astfel încât compania să îşi poată dimensiona cât mai bine capacitatea de transport.
    Deşi achiziţiile online de bilete pot fi făcute până la ora de plecare a trenului din staţie, în funcţie de numărul de locuri disponibile, este bine ca biletele să fie cumpărate din timp, astfel încât CFR Călători să îşi dimensioneze cât mai bine capacitatea de transport, având în vedere că în această perioadă are deja în circulaţie tot parcul activ de material rulant, menţionează CFR.

    În trafic intern, biletele pot fi achiziţionate cu anticipaţie, prin: online de pe www.cfrcalatori.ro; din aplicaţia mobilă CFR Călători bilete online (disponibilă în Google Play, App Store şi Huawei AppGallery); de la automatele de vânzare bilete din gări; de la casele de bilete din gări.

    Înainte de urcarea în tren, recomandăm călătorilor să se asigure că au bilet de călătorie, pentru evitarea taxării suplimentare în tren, corespunzătoare rangului de tren şi zonei kilometrice şi/sau suportarea costurilor amenzii conform reglementărilor în vigoare, mai subliniază CFR Călători.

  • Târguri de Crăciun în România

    Târguri de Crăciun în România

    În multe dintre marile oraşe din România au loc târguri de Crăciun. Unul dintre cele mai apreciate, Târgul de Crăciun din Sibiu este deschis până 2 ianuarie 2024. Până pe 1 Ianuarie 2024 are loc Târgul de Crăciun din Piața Unirii din Cluj-Napoca (nord-vest). Piața Victoriei din Capitala Europeană a Culturii în 2023, Timișoara, este până pe 7 ianuarie 2024 gazda unui târg de Crăciun unde se întâlnesc tradiția și modernitatea. Celebra Piață a Sfatului din Brașov, vechiul oraş cu arhitectură medievală și peisaje montane, găzduiește un târg de Crăciun deschis până tot în 7 ianuarie 2024.



    Piaţa Centrală din Suceava atrage publicul până pe 7 anuarie cu un târg de Crăciun unde meșterii locali expun creații tradiționale. Şi la Iaşi, marele oraş din Moldova, Târgul de Crăciun din Piața Unirii aduce în prim-plan meșteșugari, muzică live și spectacole de lumini. Târgului se desfășoară şi pe mai multe artere mari de circulaţie din oraş până pe 8 ianuarie. Târgul de Crăciun de la Oradea, oraş cu centrul cu clădiri Art Nouveau, este amplasat în Piața Unirii şi e deschis până pe 26 decembrie. Piaţa Trandafirilor, din Târgu Mureş găzduieşte Târgul de Crăciun al oraşului, deschis până în 4 ianuarie.



    Târgul de Crăciun din Craiova este deschis până pe 2 ianuarie 2024. Organiizatorii sunt foarte mândri, pentru că târgul craiovean a obţinut locul al doilea în competiţia celor mai frumoase târguri de Crăciun, organizată anual de European Best Destinations, site turistic partener oficial al Comisiei Europene. Potrivit rezultatelor, pe locul I s-a clasat târgul de Crăciun din Budapesta şi pe locul al treilea, târgul din Metz, Franţa.



    În Bucureşti sunt chiar 3 târguri de Crăciun. Târgul de Crăciun București, organizat de Primăria Municipiului în Piața Constituției, va fi deschis până pe 26 decembrie 2023. Alte două târguri sunt organizate în sectoarele 6 şi 3. În sectorul 6 West Side Christmas Market este realizat în Parcul Drumul Taberei împreună cu echipa de organizare a marelui festival de muzică UNTOLD, de la Cluj-Napoca. Târgul este deschis până la 27 decembrie, dar patinoarul şi alte atracţii rămân în Parcul Drumul Taberei până pe 7 ianuarie.



    În sfârşit, Primăria Sectorului 3 a organizat, până pe 2 ianuarie 2024, Târgul de sărbători ‘Laminor Winter Wonderland’, cel mai mare târg indoor şi outdoor din România. Hala Laminor, ultima construcție din ansamblul industrial Malaxa din 1938, a fost una dintre cele mai mari hale industriale din țară, cu structură metalică și o arhitectură modernă, atât pentru anii aceia, cât și pentru vremurile noastre. Acest obiectiv de patrimoniu național este creația unuia dintre cei mai cunoscuți arhitecți români, Horia Creangă.



    Sfatul insistent la organizatorilor tuturor târgurilor de Crăciun este ca publicul să vină pe jos sau cu transportul în comun, pentru a nu aglomera zona şi a scăpa de stresul găsirii unui loc de parcare.



  • Sărbători de iarnă în Botoșani

    Sărbători de iarnă în Botoșani

    Descoperim azi un loc a cărui
    istorie bogată și multiculturalitate fascinează. Situat în nord-estul României,
    județul Botoșani s-a pregătit de sărbători. Vom afla despre obiceiuri tradiționale
    și meșteri populari, dar și despre muzee și case memoriale care ne ajută să
    înțelegem mai bine întreaga zonă.


    Botoșani a mai fost supranumit
    județul geniilor. Aici puteți cunoaște locurile în care au copilărit sau au
    trăit patru titani ai culturii românești: poetul Mihai Eminescu, marele istoric
    Nicolae Iorga, pictorul Ștefan Luchian și compozitorul George Enescu.
    Florentina Gheorghiță, directoarea Centrului național de informare și promovare
    turistică, spune că lista obiectivelor este, însă, mult mai mare.

    Botoșani
    vine în întâmpinarea turiștilor ca o zonă atractivă din punct de vedere al
    obiceiurilor, al meșterilor populari, al produselor tradiționale pe care le pot
    găsi și la noi, exact ca la vecinii noștri din nordul Moldovei și bineînțeles
    că, după ce vor descoperi toate aceste lucruri, îi putem duce să înceapă să
    descopere obiectivele turistice, casele muzeale, muzeele, locurile care sunt
    fabuloase, spunem noi, pădurile noastre. Recomandăm Drumul Mănăstirilor, care e
    un proiect nou, între Vorona și Mănăstirea Coșula, recunoscută pentru Galbenul
    de Coșula, care este undeva la egalitate cu Albastru de Voroneț.


    Mănăstirea Coșula este o mănăstire
    de călugări amplasată în satul cu același nume, la o distanță de 20 kilometri
    sud-est de orașul Botoșani. Aceasta datează tocmai din 1535. Lăcașul este
    construit din piatră, iar pentru conturul ferestrelor s-a folosit cărămidă.
    Atât la interior, cât și la exterior, biserica a fost acoperită cu picturi
    valoroase din care încă se mai păstrează urme. Pictura originală din interiorul
    bisericii, realizată la 1538, a fost acoperită parțial cu pictură în ulei ce
    datează din secolul al XIX-lea. În pictura acestei mănăstiri rămâne, totuși, ca
    taină folosirea culorii galben, în fresca de sute de ani, despre care istoricii
    spun că este imposibil de reprodus.


    Inedite pot fi și sărbătorile de
    iarnă în Botoșani, spune Florentina Gheorghiță, directoarea Centrului național
    de informare și promovare turistică.

    Putem să recomandăm
    turiștilor să încerce să vadă obiceiurile noastre, care, de Crăciun, sunt un
    pic mai aplecate către adevărul satului care era o dată. Sunt copii care deja
    încep să ducă mai departe toate aceste obiceiuri. Deja în ajutorul nostru încep
    să vină comunitățile cu care noi conviețuim în Botoșani, pentru că este un oraș
    multicultural și care, deja fiind alături de noi, încep să atragă turiștii să-i
    viziteze, să-i cunoască prin obiceiurile lor, prin dansurile lor.

    Pot să vă
    spun ca o noutate că, pentru prima dată, anul viitor, în ianuarie, vom avea un
    revelion pe rit vechi făcut într-o astfel de comunitate de o agenție din
    București. Au căutat ineditul, să fie altceva, să vadă cum trăiesc alte
    comunități aceste obiceiuri. La noi turiștii ajung prin intermediul agențiilor
    care vin cu un autocar, două sau trei, așa cum chiar s-a întâmplat să se
    programeze pentru întâi decembrie. Ne mândrim că avem iarăși două autocare din
    București care vor veni să vadă cum sărbătorim noi întâi decembrie, ziua
    națională a României, un pic mai tradițional, alături de o fanfară clasică de
    la sat. Apoi, vor gusta un brunch făcut cu produse tradiționale și,
    bineînțeles, apoi, vor cunoaște meșteri și vor vedea mănăstirile, pentru că ne
    apropiem deja de perioada sărbătorilor de iarnă.


    Centrul vechi, istoric, este un alt
    punct de atracție al municipiului Botoșani. S-au păstrat multe clădiri vechi,
    iar, dintre acestea, 80% sunt restaurate. Se spune că tot orașul era străbătut
    de tuneluri și de beciuri care făceau legătura între toate casele încă din
    vremea invaziei tătarilor. Toți se ascundeau în aceste beciuri, inclusiv cu
    animalele. Autoritățile locale din Botoșani au început un proces de scanare și
    au găsit tuneluri la șase, chiar opt metri adâncime. Însă, până când poveștile
    de demult vor fi scoase la iveală, turiștii sunt impresionați de peisajul urban
    de la suprafață.

    Ei sunt foarte încântați, în primul rând, de
    centrul nostru vechi istoric, care este, oricum, mai aparte față de orice
    municipiu din nordul Moldovei. Sunt foarte încântați de clădiri. Centrul vechi
    din Botoșani este asemănat cu orașul Leipzig și se spune că este un mic
    Leipzig. Cădirile sunt asemănătoare. Evreii, armenii, când au reconstruit în
    1887 centrul vechi după un incendiu, foarte mulți s-au inspirat și au chemat
    arhitecți din afară. După centrul vechi, avem avantajul că tot în Botoșani, în
    oraș, avem singurul atelier, de ceramică Kuty, care a mai rămas la nivel
    național. E singurul meșter care mai
    face așa ceva și care are poarta deschisă oricând pentru turiști, are ateliere
    de lucru pentru cei care vor să vadă cum se modelează lutul, cum se
    scrijelește, cum se vopsește, cum se parcurg toate etapele prin care se obține
    această ceramică.


    Una dintre cele mai atractive
    tehnici din domeniul olăritului din România, ceramica de tip Kuty, supraviețuiește
    datorită pasiunii unei familii din Botoșani. Atelierul acestei familii produce
    farfurii, căni, sfeșnice, castroane, străchini sau obiecte de decor realizate
    manual după o tehnică practicată începând din secolul al XIV-lea. Lucrările cu
    motive decorative unice, zoomorfe si avimorfe, realizate în culorile verde,
    galben și brun, au fost valorificate atât în România, cât și în Franța, Italia,
    Israel sau Ungaria. Călătoria noastră în Botoșani continuă, însă, alături de
    Florentina Gheorghiță, directoarea Centrului național de informare și promovare
    turistică.

    Anul acesta am creat o rută Mihai Eminescu, prin
    care am scos în evidență toate locurile prin care marele poet român și-a
    plimbat pașii. Pentru cei care vor să se relaxeze, nu trebuie să uităm că avem
    cel mai mare parc de agrement din țară, care însumează 48 de hectare. Acesta,
    indiferent de anotimp, poate să găzduiască activități. Are piscină acoperită,
    patinoar acoperit vara și are singurul râu de rafting amenajat.

    Deja văd că a
    acesta a trezit interesul reprezentanților corporațiilor, pentru că ei caută
    astfel de încercări. Parcul fiind foarte întins deja, vegetația din 2019 a
    crescut, este un loc foarte agreabil de plimbare cu bicicleta pe jos, pentru
    toți. Îi așteptăm cu drag. Oricine dorește îndrumări, Centrul de Informare
    Turistică din Botoșani este prezent oriunde, pe toate rețelele de socializare,
    și așteptăm turiștii pentru a le oferi sfaturi, pentru a crea circuite și,
    bineînțeles, pentru a-i îndruma gratuit.


    Invitația a fost lansată. Vă
    așteptăm și săptămâna viitoare, când ne îndreptăm spre Bucovina.


  • Târguri de Crăciun

    Târguri de Crăciun

    Deşi iarna nu a venit din punct de vedere calendaristic, iar zăpada este încă puţin prezentă, s-au deschis, deja, două dintre principalele Târguri de Crăciun din România. Târgul de Crăciun din Sibiu, a fost inaugurat pe 17 noiembrie şi va fi deschis până pe 2 ianuarie 2024 în Piaţa Mare şi, pentru prima dată, în curtea Palatului Brukenthal, unde evenimentele se vor încheia pe 27 decembrie.



    Peste 110 expozanţi îi întâmpină pe vizitatori cu numeroase produse, de la cadouri variate până la mâncăruri şi băuturi de sezon. Printre atracţiile de anul acesta se numără proiecţii pe clădirile din Piaţa Mare, Atelierul lui Moş Crăciun, roata panoramică, trenuleţul turistic, patinoarul. Copiii se vor bucura de o experienţă unică şi memorabilă în Atelierul lui Moş Crăciun, vor învăţa noi abilităţi, se vor distra şi vor crea amintiri de neuitat.



    O noutate a ediţiei din acest an a Târgului de Crăciun o constituie extinderea acestuia în curtea Palatului Brukenthal. Această nouă locaţie este gândită ca o alternativă la forfota publicului din Piaţa Mare. Aici, vizitatorii vor întâlni expozanţi cu articole handmade deosebite, patiserii din Sibiu şi Cluj-Napoca, un bar operat de către barmani experimentaţi, dar şi multe surprize culinare.



    Târgul de Crăciun din Craiova a fost deschis tot pe 17 noiembrie, în prezenţa a sute de persoane care au participat la aprinderea celor circa două milioane de luminiţe. Tema principală din acest an a fost realizată în jurul poveştii Crăiasa Zăpezii, de Hans Christian Andersen, şi a fost amplasată în Piaţa Mihai Viteazul, unde totul este decorat în culori alb-turcoaz.



    În cadrul târgului, organizat pe mai multe zone, cu elemente, culori şi figurine diferite, au fost amplasate căsuţe din lemn de unde vizitatorii pot cumpăra diverse produse specifice sezonului de la cei peste 70 de comercianţi: mâncare tradiţională, vin fiert, turtă dulce, decoraţiuni şi cadouri lucrate manual. Târgul din Craiova, care va fi deschis până pe 2 ianuarie 2024, are un brad uriaş, un patinoar şi va oferi concerte şi ateliere creative. A fost montat un carusel de 40 de metri înălţime, cu 200.000 de leduri şi o capacitate de 140 de persoane.



    Dar cel mai mare Târg de Crăciun din România, cel din Bucureşti, se va deschide pe 30 noiembrie, în Piaţa Constituţiei. Târgul va putea fi vizitat până pe 26 decembrie. Bradul înalt de 30 de metri, îmbrăcat în cetină, decoraţiunile luminoase, căsuţele ornate, deliciile tradiţionale şi internaţionale, activităţile pregătite pentru toţi vizitatorii, concertele de colinde şi muzica specifică sărbătorilor, toate vor crea atmosfera magică a Crăciunului, chiar în inima oraşului, precizează organizatorii.



    Cele peste 130 de căsuţe de Crăciun vor găzdui meşteşugari din toate zonele ţării. Nu vor lipsi caruselul, roata panoramică, un trenuleţ tematic şi mascotele. Târgul va avea două zone dedicate muzicii specifice sărbătorilor.



  • Piftie de porc

    Piftie de porc

    Piftia este este nelipsită de pe masa românilor de Crăciun sau de Anul Nou, dar şi de Bobotează există tradiţia de a mânca piftie, grâu fiert şi de a bea vin roşu. Este un preparat care era servit odinioară la curtea domnească şi la curţile boiereşti din Muntenia (provincie istorică românească). Conform însemnărilor epocii, în mod tradiţional era servită piftia de cocoş. În zile noastre, piftia se face cu carne de găină, de gâscă, de porc, de viţel sau chiar cu peşte, condiţia fiind ca zeama în care a fost fiartă carnea să se transforme în gelatină.



    Pe vremea când industria alimentară nu producea gelatină la plic, aceasta se obţinea prin fierberea unor oase de vită, de porc sau de pui. Conform unei reţete de acum 100 de ani, într-o oală mare se turnau 4 litri de apă şi se puneau la fiert la foc mic, timp de două ore, 4 picioare de porc sau ghiare şi capete de pui. Se îndepărta periodic spuma, iar după aceea se adăugau un morcov şi o rădăcină de pătrunjel, câteva boabe de ienibahar şi câteva boabe de piper alb. Zeama era strecurată şi pusă la fiert în continuare până mai scădea.



    După aceea, zeama trebuia strecurată, pusă în recipiente mici şi păstrată la rece, gelatina astfel obţinută putând fi folosită timp de 3-4 săptămâni. Recomandarea era ca, pentru o gelatină mai limpede şi mai deschisă, se puneau la fiert oase şi carne de viţel sau ghiare şi capete de pui. Dacă se dorea o gelatină mai închisă, în fiertură se adăuga zahăr ars, iar dacă se dorea o culoare roşiatică, în fiertură se turna zeamă de sfeclă roşie.



    Pentru piftia de porc se folosesc picioare şi rasol cu os, bucăţi mai grase din zona capului şi şorici, precum şi ceapă, morcovi, usturoi, pătrunjel verde şi boabe de piper. Punem la fiert toată carnea împreună cu morcovii şi ceapa. Spumăm şi lăsăm la fiert până ce carnea se desprinde de pe oase, adăugând spre final şi puţină sare. Adunăm carnea, pe care o mărunţim şi strecurăm zeama rămasă în vas pe care o turnăm într-un vas în care punem şi usturoiul pisat.



    Pregătim un vas mai mare sau mai multe castroane în care punem rondele de morcov, frunze de pătrunjel verde, eventual felii subţiri de gogoşar în oţet, precum şi bucăţile de carne. Peste toate acestea turnăm zeama cu grijă, pentru a nu deranja decorul. Lăsăm compoziţia să se răcească, apoi mutăm vasul sau castroanele în frigider. Piftia se serveşte în următoarea zi.



  • Piftie de porc

    Piftie de porc

    Piftia este este nelipsită de pe masa românilor de Crăciun sau de Anul Nou, dar şi de Bobotează există tradiţia de a mânca piftie, grâu fiert şi de a bea vin roşu. Este un preparat care era servit odinioară la curtea domnească şi la curţile boiereşti din Muntenia (provincie istorică românească). Conform însemnărilor epocii, în mod tradiţional era servită piftia de cocoş. În zile noastre, piftia se face cu carne de găină, de gâscă, de porc, de viţel sau chiar cu peşte, condiţia fiind ca zeama în care a fost fiartă carnea să se transforme în gelatină.



    Pe vremea când industria alimentară nu producea gelatină la plic, aceasta se obţinea prin fierberea unor oase de vită, de porc sau de pui. Conform unei reţete de acum 100 de ani, într-o oală mare se turnau 4 litri de apă şi se puneau la fiert la foc mic, timp de două ore, 4 picioare de porc sau ghiare şi capete de pui. Se îndepărta periodic spuma, iar după aceea se adăugau un morcov şi o rădăcină de pătrunjel, câteva boabe de ienibahar şi câteva boabe de piper alb. Zeama era strecurată şi pusă la fiert în continuare până mai scădea.



    După aceea, zeama trebuia strecurată, pusă în recipiente mici şi păstrată la rece, gelatina astfel obţinută putând fi folosită timp de 3-4 săptămâni. Recomandarea era ca, pentru o gelatină mai limpede şi mai deschisă, se puneau la fiert oase şi carne de viţel sau ghiare şi capete de pui. Dacă se dorea o gelatină mai închisă, în fiertură se adăuga zahăr ars, iar dacă se dorea o culoare roşiatică, în fiertură se turna zeamă de sfeclă roşie.



    Pentru piftia de porc se folosesc picioare şi rasol cu os, bucăţi mai grase din zona capului şi şorici, precum şi ceapă, morcovi, usturoi, pătrunjel verde şi boabe de piper. Punem la fiert toată carnea împreună cu morcovii şi ceapa. Spumăm şi lăsăm la fiert până ce carnea se desprinde de pe oase, adăugând spre final şi puţină sare. Adunăm carnea, pe care o mărunţim şi strecurăm zeama rămasă în vas pe care o turnăm într-un vas în care punem şi usturoiul pisat.



    Pregătim un vas mai mare sau mai multe castroane în care punem rondele de morcov, frunze de pătrunjel verde, eventual felii subţiri de gogoşar în oţet, precum şi bucăţile de carne. Peste toate acestea turnăm zeama cu grijă, pentru a nu deranja decorul. Lăsăm compoziţia să se răcească, apoi mutăm vasul sau castroanele în frigider. Piftia se serveşte în următoarea zi.



  • Târguri de Crăciun

    Târguri de Crăciun

    Târgurile de Crăciun își au originea în Germania, însă acum sunt organizate în multe țări din lume. În România, tradiția târgului de Crăciun nu are o istorie prea lungă, dar a fost adoptată rapid de majoritatea orașelor mari din țară. De exemplu, Târgul de Crăciun de la Sibiu a fost lansat începând cu 2007, anul în care Sibiu a fost Capitală Europeană. Cluj, Timișoara sau Brașov au adoptat această tradiție și au reușit să atragă tot mai mulți vizitatori de la un an la altul. Nici București nu se lasă mai prejos, având târguri organizate în mai multe sectoare ale capitalei, unul central în Piaţa Constituţiei, la Opera Comică pentru Copii, pe Esplanda Operei, dar şi la Muzeul naţional al satului “Dimitrie Gusti”.



    Una dintre cele mai mari surprize de anul acesta, a oferit-o Târgul de Crăciun din Craiova (sudul României), care a şi fost desemnat pe locul 3 în clasamentul celor mai frumoase târguri de Crăciun din Europa, după cele din Budapesta, Ungaria, şi Gdansk, Polonia, de către European Best Destinations.



    La Craiova, magia sărbătorilor poate fi trăită în cinci zone din oraş: Piața Mihai Viteazul, Centrul Vechi, esplanada Teatrului Național, zona Doljana, Părculețul de la Catedrala Sf. Dumitru. Aici sunt căsuțe de poveste unicat, un brad înalt de peste 20 metri, peste un milion de beculețe și figurine luminoase, dar și un patinoar de 700 mp.



    Nicoleta Ionici, din București, e deja o prezenţă tradiţională a târgului de la Muzeul Satului Dimitrie Gusti din Bucureşti şi ne-a spus care e oferta de sezon: Păpușele tradiționale de Crăciun, de sărbători, dar nu numai, globulețe, un brad foarte frumos, din blăniță, cu luminițe, lumânările acelea foarte haioase, cu nas, ochișori și un zâmbet. Avem gheata lui Moș Crăciun, să spunem, tot așa, cu ochișori, tot haioasă, tot cu un mare zâmbet. Avem o lună pentru ușă, mare, cu globulețe, floricică, tot din blăniță albă. Am aici un om de zăpadă foarte mare, cu o pălărie. Vine lumea la târg, cumpără, străinii, în special, sunt interesați de aceste păpușele mici sau mari, îmbrăcate tradițional. Îl am și pe Dracula, dar tot așa, cu un aer haios, adică nu este fioros. Și am pus lângă el o țărăncuță, adică următoarea victimă.”



    O ofertă puţin mai neobişnuită, dar foarte plăcută de copii au reprezentat-o conurile cu miere, despre care ne-a vorbit Ion Botnariu, apicultor, care ne-a recomandat şi alte produse de profil: “Avem hidromel, un vin făcut din miere, suc de mere și polen. Este tonic, fortifiant, bun activator al circulației sângelui, digestiv și afrodisiac. Lumea se pare că apreciază aceste calități. Merg mai departe: oțetul de mere. Am făcut acest oțet după rețeta medicului american Jarvis, care a studiat efectului asupra organismului uman și între altele, acest oțet conține foarte mult potasiu organic din măr, care ne intră în articulații. A avut succes, de asemenea, mierea de coriandru, mierea de baltă și mierea de mană, care este foarte mineralizată. Am venit și cu o tentație pentru copii, conurile cu miere. Această idee este originală și se pare că dă rezultate din ce în ce mai bune. La început au fost oarecum ezitanți copiii, dar până la urmă, văzând cât e de savuros pachetul ăsta de miere, vitamine și antibiotic au devenit consumatori fideli. Se reîntorc și cumpără. Sunt conuri de înghețată și asta îi seduce, că așteaptă să găsească acolo arome deosebite. Punem o miere de baltă, care este o miere foarte mineralizată și cremoasă, parfumată, o tinctură de propolis care are puțin alcool, deci am scos alcoolul până la procentul de 50 % propolis, 50 % alcool și un polen, tot așa de pe malul Dunării, cu floră spontană de Deltă, glemnie, butoiaș, pălămidă, sulfină, mentă, de toate. Și mixul ăsta devine irezistibil dacă îl guști, iar pentru sănătate este o bombă de imunitate naturală, fără rival în alopatie.”



    Pentru că sărbătorile de iarnă sunt întâmpinate încă la sat şi de cete de colindători, cu spectacole de teatru popular sau cu măşti, şi la târguri se găsesc astfel de măşti. Stelian Popa, din București, confecţionează măşti de peste 30 de ani, de când a învăţat să le facă la atelierele organizate de Muzeul satului “Dimitrie Gusti” și ne-a spus: “Sunt măști tradiționale de colind, din Bucovina, cu ele se poate colinda începând de la Crăciun până de Sfântul Ion, sunt diferite ritualuri de colind. Ele sunt făcute din blană de oaie, cu dos de pânză, cu pălărie și, mă rog, ornamentele, ciucurei, dinții cum să puneau dinainte, din moșii noștri dinți de fasole. Iar acum am fost invitați de Muzeul Satului Dimitrie Gusti pentru a le expune și vinde. Prin colindele care se fac de flăcăi la diferite case, se fac urări pentru a alunga spiretele rele. În Bucovina se face numai un anumit tip de mască, în alte zone să fac măști cu față de bărbat, de femeie, de copii. Iar eu am ales modelul ăsta pe care îl fac din Bucovina, pentru că îmi e foarte drag.”



    La târgurile de Crăciun puteți degusta preparate tradiționale, puteţi cumpăra decoraţiuni sau cadouri gata pregătite pentru sacul lui Moş Crăciun sau vă puteţi bucura de concertele organizate pe toată durata târgului. Cât despre băuturi, reci sau fierbinți, sunteţi aşteptaţi cu vin fiert, bere, țuică fiartă, kinder punch, palincă, suc de mere, ceai, cafea sau ciocolată caldă, numai bune să încălzească și să energizeze pentru și mai multă distracție.






  • Oferte de Crăciun și de Revelion

    Oferte de Crăciun și de Revelion

    Dacă ați ales România pentru petrecerea sărbătorilor de iarnă, nu veți regreta. Anul acesta, mai mult ca oricând, majoritatea orașelor parcă au intrat într-un concurs pentru cele mai reușite eveniment. Totodată, în mediul rural, pensiunile își pregătesc camerele de oaspeți pentru aceia dintre dumneavoastră care veți dori să cunoașteți obiceiurile și tradițiile românești de iarnă.



    Există oferte pentru toate buzunarele și pentru toate gusturile. Adrian Voican, șeful unei agenții de turism, spune că foarte mare succes au pachetele turistice de sărbători în stațiunile balneare, în care s-a investit foarte mult în ultima perioadă. Pe lângă cazare și un meniu tradițional, vă puteți bucura de piscine interioare, dar și exterioare, încălzite sau cu apă termală. Având în vedere faptul că stațiunile balneare sunt foarte răspândite, oferta poate include și un peisaj montan spectaculos, cu pârtii de schi în apropiere. O rețetă de succes garantată:



    Dacă ne gândim la turismul balnear, Băile Felix sunt pe primul loc în acest moment. Dar nu e departe nici zona Călimănești-Căciulata, Valea Oltului, cu bazine cu apă termală, atât în interior, acoperite, dar și descoperite. Lumea merge acolo și în weekend, cu atât mai mult de sărbători este plin. Însă avem și Balvanyos, Tușnad, Băile Herculane sau Vatra Dornei. Sunt foarte multe stațiuni în zone balneare, care s-au ridicat printr-un cumul de factori foarte fericiți. Pe de-o parte, investițiile private care cred că au dat tonul. S-au renovat hoteluri, s-au înscris în lanțul internaționale, și mă refer la Sovata, de exemplu. Foarte interesantă este și Covasna ca stațiune. Vorbeam despre hotelurile renovate. Iată o ofertă la patru stele! Doar 2.600 de lei (520 euro), pentru trei nopți, de persoană, în cameră dublă, cu cină festivă de Revelion, cină tradițională, pensiune completă și alte surprize. Fiecare destinație își rezervă câte o surpriză inclusă.”



    Ofertele turistice de sărbători sunt construite cu atenție, cu mult timp înainte, gazdele luând în considerare sugestiile turiștilor din anii precedenți. Și, întotdeauna, pot fi personalizate. Adrian Voican: De Crăciun, la Băile Felix, la patru stele, un pachet turistic costă 3.642 de lei (735 euro) pentru trei nopți de persoană, în cameră dublă, și, desigur, avem pensiune completă. Sunt incluse și mese festive de Crăciun sau de Revelion, în cazul pachetelor de Revelion. Dacă ar fi să coborâm la trei stele, prețul coboară între 2.500 (500 euro) și 3.000 de lei (600 euro). Dacă urcăm la cinci stele, pachetul poate costa și 6000 de lei (1.200 euro) de persoană. Însă nu e vorba doar despre lux sau despre calitatea cazării, ci despre program și de despre pachetele turistice. Vorbeam mai devreme de acces la SPA, la zonele de relaxare, la focuri de tabără, la excursii cu sania și așa mai departe. La Poiana Brașov, la patru stele, un pachet de Revelion costă 4.000 de lei (800 euro) de persoană în pachet cu cameră dublă, dar include brunch și cină festivă, program artistic și cină festivă de Anul Nou. Avem program în 31 decembrie seara spre întâi, și chiar cină cu program artistic și în 30 decembrie, și în 2 ianuarie. Practic, e un program complet. Iar la un hotel de trei stele, de exemplu, pachetul costă 3700 de lei (750 euro) de persoană, în cameră dublă superioară. În 31 decembrie avem mic dejun, cină festivă, muzică live, DJ, invitați surpriză, tombolă cu premii. Premiile sunt pachete cu cazare la munte câștigate la tombolă pentru perioada următoare.”



    În multe dintre destinațiile propuse, locurile au fost ocupate integral. Însă toate aceste oferte tentante vă pot ajuta ca anul viitor să vă gândiți să petreceți sărbătorile de iarnă în România, acolo unde petrecerea nu se încheie decât în zori.






  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    Sărbătorile
    de iarnă (pe stil nou și vechi) la românii din Ucraina. Interviu cu Iurie
    Levcic, președintele Centrului Bucovinean de Artă pentru Consevarea și
    Promovarea Culturii Tradiționale Românești din Cernauți


  • Cum au petrecut românii de Crăciun?

    Cum au petrecut românii de Crăciun?

    Pandemia
    nu a dejucat planurile de Crăciun, de anul acesta, ale românilor! Aflată într-o
    situație epidemiologică fericită – cu număr mic de infectări sau decese zilnice
    cauzate de noul coronavirus – România s-a putut bucura în tihnă de una din cele
    mai așteptate și frumoase sărbători religioase creștine ale anului. Perioadă,
    prin tradiție, de bucurie și lumină, Crăciunul a fost sărbătorit atât în
    stradă, de cetele de colindători care au vestit nașterea lui Iisus Hristos, cât
    și în biserici, prin Sfintele Liturghii oficiate. Ori acasă, cu brad împodobit,
    cu daruri din partea lui Moș Crăciun și cu mese festive îmbelșugate cel mai
    adesea în cerc restrâns – cu familia și prietenii.

    S-au deschis și numeroase
    pârtii de schi, astfel că, pentru iubitorii sporturilor de iarnă, zilele libere
    de Crăciun au fost un bun prilej de a le practica. Poiana Braşov, din Carpații
    Meridionali, este unul din punctele de atracţie! Turiştii au luat cu asalt
    zona, iar gradul de ocupare al staţiunii este aproape la capacitate maximă, mai
    ales că zăpada pe pârtie este numai bună.

    La mare căutare a fost și regiunea
    Bucovinei, din nord-estul țării, o destinaţie de top pentru petrecerea
    Crăciunului, proprietarii de pensiuni și hoteluri oferindu-le turiştilor
    spectacole de datini şi obiceiuri sau ieşiri în natură, într-un
    peisaj de basm.


    Ca de obicei, de Crăciun nu au lipsit nici urările adresate
    românilor de politicieni, care au făcut apel la generozitate, la a nu uita
    tradiţiile sau pe cei nevoiaşi.

    Nu a fost trecută cu vederea nici criza
    sanitară şi nevoia de responsabilitate în această perioadă. Astfel, în mesajul
    său de Crăciun, preşedintele Klaus Iohannis a vorbit despre spiritul acestei
    sărbători, la finalul unui an dificil.

    Premierul Nicolae Ciucă a subliniat că
    responsabilitatea cu care românii vor înţelege să petreacă este poate cel mai
    frumos dar oferit celorlalţi.

    Sărbătoarea Crăciunului ne îndeamnă pe toţi să
    fim darnici – a spus și patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române. În
    mesajul său, acesta a subliniat şi că românii ar trebui să se gândească mai
    mult la copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă, în străinătate.

    Majestatea
    Sa Margareta, Custodele Coroanei Române, şi soțul său, Principele Radu, s-au
    aflat la domeniul regal de la Săvârşin, unde au pregătit și oferit 300
    de pachete cu cadouri familiilor aflate în nevoie şi oamenilor vârstnici sau
    bolnavi din zonă. Totodată, întâmpinați de familia regală, colindători îmbrăcaţi
    în straie tradiţionale au dat glas colindelor străvechi ale locului.

    La Sighetu
    Marmaţiei, în nordul României, la a 53-a ediţie a Festivalului datinilor şi obiceiurilor
    de iarnă, o emblemă naţională, peste 400 de colindători şi urători au oferit
    publicului – localnici și turiști – tot ce este mai reprezentativ în materie de
    datini şi obiceiuri de Crăciun şi de Anul Nou: colinde, scenete religioase de
    teatru popular, dansuri şi jocuri cu măşti.


  • Turism de sărbători

    Turism de sărbători

    Comportamentul
    turistului român s-a schimbat, în ultimii ani, în privinţa locurilor alese
    pentru petrecerea Sărbătorilor de iarnă – din ce în ce mai mulţi renunţă la
    obiceiul de a petrece Crăciunul acasă şi aleg sejururi cu activităţi dinamice
    şi diverse. Dintre cei care au ales să-şi petreacă sărbătorile în afara ţării,
    cei mai mulţi s-au îndreptat spre destinaţii calde ca: Maldive, Thailanda,
    Zanzibar, Dubai, Republica Dominicană, Mexic sau Egipt. Căutate au fost şi destinaţiile
    pentru copii, precum Laponia şi Disneyland Paris. În ţară, destinaţiile
    preferate au fost Bucovina, Maramureş, Băile Felix şi Valea
    Prahovei.

    Turiştii mai pretenţioşi, dar şi cei care doresc să simtă
    bucuria Crăciunului de odinioară au ales pensiunile care funcţionează în case
    ţărăneşti, unele vechi de peste 150 ani, spun cei de la Asociaţia Naţională de
    Turism Rural Ecologic şi Cultural din România – ANTREC. Sunt case vechi, case
    care respectă arhitectura tradiţională din lemn şi piatră, clădirile sunt
    neschimbate, doar sunt bine întreţinute şi păstrează patina de arhaic aşa cum
    rar se mai poate întâlni, explică Livia Sima, de la filiala Maramureş. Potrivit
    acesteia, o altă categorie de turişti a optat pentru pensiunile situate în
    vecinătatea domeniilor schiabile din staţiunile montane, chiar dacă anul acesta
    zăpada s-a lăsat aşteptată. Au fost puse, însă, în funcţiune tunurile de zăpadă
    şi există iluminat nocturn.

    Datinile şi obiceiurile care asezonează în această
    perioadă mâncărurile tradiţionale au fost completate de plimbări cu căruţa
    trasă de cai pe uliţele satelor sau cu ATV-urile. La polul opus, cei care au
    ales Băile Felix sau obiective similare s-au lăsat răsfăţaţi la SPA sau în
    bazinele cu apă termală. Turismul autohton a avut o evoluţie foarte bună anul
    acesta, nu doar în perioadele de sărbători, potrivit Institutului Naţional de
    Statistică. Numărul de sosiri înregistrate a crescut, în primele 9 luni ale
    anului, cu 4,4%, iar aproximativ 20% dintre turişti au fost străini. Peste două
    milioane de străini au cheltuit aproape 5,5 miliarde de lei (circa 1,15
    miliarde de euro) în România, în primele 9 luni ale acestui an. Aproape
    jumătate dintre ei au făcut deplasări în interes de serviciu, pentru a
    participa la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii, iar ceilalţi
    au venit, în principal, în vacanţă sau în vizită la rude şi prieteni. Din
    totalul cheltuielilor, străinii au dat aproape 50% pe cazare, alegând unităţile
    care oferă mic dejun inclus. Aproximativ 17% din bani au fost cheltuiţi în
    restaurante şi baruri, iar puţin peste 30 de procente au reprezentat cadouri şi
    suveniruri.

  • Târguri de Crăciun

    Târguri de Crăciun

    În preajma sărbătorilor de iarnă în marile orașe se
    deschid Târgurile de Crăciun. Sunt considerate cele mai frumoase locuri
    unde poți simți magia sărbătorilor de iarnă, deoarece târgul încă aduce în fața
    oamenilor tradiții de sute de ani, povești impresionante și preparate culinare
    din toate zonele țării. Târgurile sunt și locul de unde poți cumpăra cele
    mai frumoase cadouri de Crăciun pentru cei dragi.


    Târgul de Crăciun din București este organizat în Piața Constituției,
    în faţa Palatului Parlamentului. Aici găsiţi o zonă gastronomică
    variată cu preparate tradiționale românești, dar și multe spectacole cu muzică și dans pentru
    copii și adulți. În cele peste 130 de căsuţe din lemn decorate festiv,
    bucureştenii şi turiştii pot găsi obiecte ce se pot constitui în cadouri
    speciale şi inedite pentru cei dragi, decoraţiuni de sezon, costume populare, accesorii,
    ii, obiecte tradiţionale specifice sărbătorilor de iarnă, produse lucrate
    manual, jucării sau produse naturale de îngrijire dar si cozonaci, prăjituri de
    casă, dulceţuri, plăcinte, vin fiert și brânzeturi. Printre activitățile
    interactive de care se pot bucura cei mici este și patinoarul în aer liber, dar
    și căsuța lui Moș Crăciun. Târgul este deschis până pe 26 decembrie, de
    luni până duminică, de la 10:00 la 22:00.


    În oraşul Braşov, una dintre cele mai atractive destinaţii turistice din
    România, în special în perioada iernii datorită posibilităţilor de practicare a
    sporturilor de iarnă în staţiunea Poiana Braşov, este organizat, de asemenea,
    un târg de Crăciun. În Piața Sfatului, în centrul istoric al Braşovului, vă puteți
    bucura de o atmosferă de vis datorită preparatelor tradiţionale şi a atmosferei
    de aici. În perioada târgului de Crăciun, aici sunt organizete concerte,
    spectacole de teatru clasic și teatru de păpuși.



    Târgul de Crăciun de la Cluj Napoca este nominalizat, din nou, alături de alte 24 de
    destinaţii în topul celor mai frumoase târguri de sărbători de pe
    continent, top realizat de portalul European Best Destinations. Clasamentul final va fi stabilit pe 10 decembrie, după voturile online.
    Anul trecut, evenimentul din Cluj s-a situat pe locul 10 în Europa. Si în acest
    an, revin căsuțele frumos decorate, aromele de ciocolată caldă și vin fiert,
    patinoarul, Tramvaiul lui Moș Crăciun, serile de colinde și de concerte,
    animația stradală, caruselul cu mii de luminiţe şi Căsuța Moșului. Clujenii şi
    turiştii pot cumpăra de aici cozonaci, ciocolată de casă, clătite umplute, brânzeturi
    şi afumături, gemuri, dulceţuri şi mâncăruri calde, bijuterii din ceramică şi, desigur,
    jucării. Intrarea este gratuită, se aplică taxe separate pentru accesul la
    patinoar și pentru participarea la activitățile din Căsuța lui Moș Crăciun.

  • Oferte turistice pentru sărbătorile de iarnă

    Oferte turistice pentru sărbătorile de iarnă

    Una dintre cele mai căutate
    regiuni turistice pentru sărbătorile de iarnă
    rămâne şi anul acesta Valea Prahovei. Pasionații de schi pot căuta cazare în Sinaia, stațiune renumită pentru cele
    14 pârtii cu diferite grade de dificultate, iar cei care își doresc să găsească
    cazare ieftină pot alege Bușteni, Azuga sau Breaza. În Buşteni la un hotel de
    trei stele se poate plăti 1785 de lei (379 de euro) pentru 3 nopţi, 2 persoane.
    Pe Valea Prahovei, pentru Crăciun, preţurile se încadrează între 2.700 şi 4.000
    lei / camera (574-851 euro) pentru 4 nopţi de cazare, la un hotel de 4 stele cu
    mic dejun şi cină festivă în Ajun, plus alte facilități. Pentru un sejur
    de 4 nopţi la un hotel de 3 stele, turiştii vor achita în jur de 1.500 de lei
    (319 euro) beneficiind de mic dejun inclus şi cină festivă în seara de Crăciun.
    La o vilă de 3 stele, turiştii vor achita în jur de 800 de lei / cameră (170 de euro) cu mic
    dejun şi cină festivă incluse în tarif. Tot în zona Prahovei, pentru Revelion, turiştii vor plăti
    între 3.900 şi 7.000 lei / camera (între 829 şi 1489 de euro) pentru 4 nopţi de
    cazare la un hotel de 4 stele (cu mic dejun, cină festivă cu muzica live,
    brunch etc.). La un hotel de 3 stele, sejurul va costa în jur de 4.900 lei
    /camera (1042 euro) pentru 4 nopţi de cazare, cu mic dejun inclus, cină şi
    tombolă.


    Maramureșul este o altă regiune preferată de turişti. La sfârșit de decembrie se
    organizează Festivalul Datinilor și Obiceiurilor de Iarnă în Sighetul Marmației, când tinerii
    îmbrăcați în costume populare cântă cele mai frumoase colinde. Persoanele care
    aleg să petreacă sărbătorile de Crăciun în Maramureș vor avea parte de mese
    tradiționale și se pot relaxa printr-o plimbare cu mocănița pe Valea Vaserului
    sau pot vizita Bisericile de lemn. Ofertele de cazare în Maramureş pornesc de la 80 de lei (17 euro) pe noapte de
    persoană.


    Transilvania face şi ea parte din zonele care păstrează tradiţiile iernii. Vizitatorii
    pot opta pentru cazarea în Sibiu,
    orașul unde are loc în fiecare an unul dintre cele mai frumoase Târguri de
    Crăciun.Ediția 2018 a Târgului de Crăciun de la Sibiu va dura până pe 3
    ianuarie 2019, căsuțele comercianților sunt deschise în fiecare zi, între orele
    10 – 22, iar cazarea poate începe de
    la 160 de lei / noapte / 2
    persoane (34 euro) – cu mic dejun inclus. În zona Marginimii
    Sibiului există locuri de cazare cu tarife cu 100 de lei/ noapte (21 de euro) la o
    camera dublă, pensiune de 3 stele sau 160 de lei pe noapte camera dublă la o
    pensiune de 4 stele.


    Cazarea în pensiunile
    din staţiunea gorjeană Rânca, zona
    Transalpina, variază de la 90 de lei (19 euro) pe noapte de persoană, la 300 de
    lei (63 de euro) în perioada sărbătorilor de iarnă, iar la o pensiune de lângă
    Vatra Dornei (nord), pentru 4 nopţi de cazare se plăteşte 1700 lei de persoană (361 de euro).



  • Cum au petrecut românii de Anul Nou

    Cum au petrecut românii de Anul Nou

    A fost mare aglomeraţie,
    marţi, mai ales pe şoselele care
    duc din ţară înspre Bucureşti. Cu mic, cu mare, turiştii au revenit acasă, după
    ce şi-au petrecut minivacanţa de Anul Nou în special în staţiunile din Carpaţii
    Meridionali, dar şi la pensiunile din Bucovina, în nord-estul ţării, sau din pitoreasca
    regiune a Maramureşului, în nord.

    Trafic crescut a fost, în perioada sărbătorilor de iarnă şi în primele
    zile ale acestui an, şi la punctele de intrare, respectiv de ieşire din
    România. În perioada 18 decembrie – 1 ianuarie, peste 2 milioane de persoane au
    tranzitat frontierele ţării, cu 15% mai multe faţă de o perioadă normală. Mai
    precis, este vorba de aproximativ 970 de mii pe sensul de ieşire şi peste 1,1
    milioane pe sensul de intrare. Cea mai tranzitată a fost graniţa de vest, dar
    şi frontiera cu Republica Moldova vecină. Poliţiştii le-au recomandat celor
    care pleacă, acum, înapoi în străinătate prin vestul ţării să folosească toate
    cele 11 puncte de trecere ale frontierei româno-ungare. Măsurile de fluidizare
    vor fi menţinute şi în perioada următoare, deoarece mai ales la graniţa cu
    Republica Moldova se estimează, din nou, creşteri ale traficului.

    La hotelurile
    şi pensiunile româneşti pregătirile au fost reluate, acestea aşteptându-i, de
    această dată, pe creştinii ortodocşi pe stil vechi. Ei vor sărbători Crăciunul
    pe 7 ianuarie şi Anul Nou în noaptea dintre 13 şi 14 ianuarie.

    Pentru aceia
    care sunt, deja, în 2018, şi care au ales să rămână acasă de Revelion, la Bucureşti şi în foarte multe din oraşele ţării au fost
    organizate concerte de muzică în
    aer liber şi spectacole de focuri de artificii. În centrul Capitalei, zeci de
    mii de români au salutat plecarea lui 2017 şi sosirea lui 2018 în faţa unei scene de aproape 500 de metri
    pătraţi, pe care a fost organizat un show inspirat din spectacolele de pe
    Broadway. După repetiţii temeinice pentru ca cele 6 ore de muzică live să
    decurgă perfect, cea mai mare petrecere în aer liber din România a avut drept
    amfitrioni cei mai cunoscuţi interpreţi şi cele mai în vogă trupe ale
    momentului – Holograf, Direcţia 5, Voltaj, Andra, Loredana, Delia, Mihail sau
    Carla’s Dreams. 100 de hituri româneşti în ritmuri pop, rock, dance sau hip hop
    le-au dat energie celor din public.

    La Cluj, urbe din nord-vestul ţării,
    noaptea dintre ani s-a anunţat una memorabilă. Cei prezenţi în stradă la miezul
    nopţii au admirat un spectacol de lasere, lumini şi artificii. În plus, pentru
    a celebra cum se cuvine intrarea în 2018, municipalitatea le-a oferit oamenilor
    peste 700 de sticle de şampanie. La malul Mării Negre, în zona istorică a
    oraşului Constanţa, a fost organizată o petrecere la care au fost aşteptaţe
    peste 10.000 de persoane, iar la Timişoara, în vest, printre artiştii care au
    urcat pe scena în aer liber s-a numărat şi cunoscutul cântăreţ pop-latino Lou
    Bega.

  • Oferte de vacanţă pentru sărbătorile de iarnă

    Oferte de vacanţă pentru sărbătorile de iarnă

    România are multe destinaţii
    pentru a petrece sărbătorile de iarnă: în oraşe,
    în staţiuni montane, în staţiuni
    balneare sau la sate unde se mai păstrează tradiţiile. Poiana Braşov îşi
    păstrează renumele de cea mai scumpă staţiune din România. Într-un hotel de
    patru stele, pachetele de Crăciun pornesc de la 400 de euro de persoană, pentru
    cinci nopţi de cazare, cu demipensiune şi mesele festive. Pentru un pachet de 6
    nopţi în perioada Revelionului, preţul poate ajunge şi la aproape 1.000 de
    euro, pachet care include demipensiune şi mesele festive. Având în vedere distanţă destul de mică faţă de Bucureşti,
    staţiunile de pe Valea Prahovei sunt cele mai căutate destinaţii în perioada Crăciunului
    şi Revelionului. La un hotel de patru stele din Predeal, pentru un pachet de patru nopţi într-o cameră
    dublă, preţul este de 465 de euro/persoană.


    La acelaşi confort, dar la preţuri ceva mai mici sunt pachetele din staţiunile
    balneare. Un pachet de 4 nopţi la un hotel de 4 stele în staţiunea Băile Felix
    costă 1820 de lei (395 de euro), acelaşi pachet la un hotel de două stele costând 890 de lei (195 de
    euro). Un sejur de patru nopţi la un hotel de patru stele din staţiunea
    Sovata costă 2.180 de lei/persoană (circa 475 de euro), în pachet fiind inclus, pe lângă demipensiune şi
    mesele festive, şi accesul nelimitat la centrul spa.


    Maramureşul şi Bucovina sunt
    provincii care au reuşit să-şi păstreze obiceiurile de sărbători, iar
    tradiţiile de Crăciun sunt unele dintre cele mai frumoase din România. De
    exemplu, un pachet de 3 nopţi, în perioada Crăciunului, într-o pensiune
    amenajată într-o casă tradiţională, cu pensiune completă, costă circa 100 de
    euro de persoană. Plimbarea cu sania trasă de
    cai şi specatacolul oferit de colindători completează această ofertă. Pentru
    Revelion este acelaşi preţ cu aceleaşi oferte. Revelionul poate fi petrecut şi
    la hotelurile din Bucovina. Astfel, un pachet de 4 nopţi cu demipensiune la un
    hotel de 4 stele din Gura Humorului costă 520 de euro, în pachet fiind incluse
    masa festivă de Anul Nou, petrecerea de carnaval, precum şi o cină câmpenească.


    In toate marile oraşe,
    inclusiv în Capitală, patronii de restaurante au pregătit evenimente speciale.
    De exemplu, în
    Bucureşti pentru petrecerea de Revelion tariful este cuprins între 250 de lei şi
    500 de lei, putând ajunge la preţuri mai mari în restaurante exclusiviste.