Aprindu sărbătorli di iarnă, agiundzemu Transilvania, tru giudețlu Sibiu. Va s’videmu adză muşeatlu pănăyiru di Crăciun cari atradzi turiști, mări și ñiţ, tu idyiulu kiro. Di altă parte, tru Păltiniș, atelli cu miraki ti sporturli di iarnă va s’află pârtii di schi, ti dari cu sanca, ama și școli di schi tră aţelli mări și niţ tu idyiulu kiro. Iara horli ș’așteaptă turiștilli cu obiceiuri și adeţ inedite, un spectacol fascinantu cari umpli oferta di vacanță a Sibilui. Nă dănăsimu, ama, tru misuhorea a căsăbălui, deadunu cu Andrei Drăgan Răduleț, organizatorlu a Pănăyirlui di Crăciun, di la cari nviţămu istoria a unlui succesu.
“Pănăyirlu di Crăciun, tru forma di adză, cari ş-aduţi cu alte pânăyiruri di Crăciun ditu vestul ali Europă, s’amintă tru anlu 2007, când Sibiulu fu și capitală culturală europeană. Di atumţea, ari criscută multu di multu. Tu aţelu kiro eara pănăyirlu golu di aestă turlie ditu România. Tru aestu kiro, alănciră și altili și nă hărseaşti aestu lucru. Agiumsimu di la 30 di căsiki tru 2007, la ediția nai cama mari ditu 2019, cu 120 di căsiki. Anlu aestu tuti suntu niheamă ma adunati I ñicurati di itia a pandemiillei și avem 80 di căsiki. Easti ună evoluție interesantă și easti multu interesantu că agiumsi ună atracție turistică. Cara tru ahurhită eara multu interesant tră turiști, tora agiumsi multu ma căftată di turiști.”
Pănăyirlu di Crăciun di Sibiu easti dişcllisu până tru data di 2 di yinaru 2022, iara intrarea s’faţi simfunu cu normili la nivel național tră prevenirea arăspândearillei viruslu Covid-19. Tora easti ananghi prezentarea-a certificatlui veardi cari atestă vaccinarea ică triţearea pritu lăngoari. După ţi intraț, acă nu mata s’dizvărtescu ahăti activităț ca tru 2019, oferta armâne avută. Andrei Drăgan Răduleț.
“Anlu aestu nu putum s’li dizvărtimu. Di arada, avemu ateliere tră cilimeañi și pot s’adară ţeri, biscuiți. Anlu aestu inrarea la activități easti restricționată maş ti parei organizate, cari yinu ditu școli. Ma largu, aproximativ 4.000 di cilimeañi au activităț, maş că easti niheamă ma ndilicatu și lipseaşti s’hibă planificat. Anlu aestu, nă dănăsimu la experiența di bază a pănăyirlui, aţea ta s’ti priimñi pritu aţeali 80 di căsiki tră s’aflli dhoara ideală tră tini işiş ică ti duruţlli a tăi. Tutunăoară, nica poati s’hibă gustati ditu lenu turlii di măcări. Avem standuri gastronomiţi multu variate, di la un expozant ditu Ungaria, a curi participare la Sibiu agiumsi s’hibă ună adeti, până la produsili românești: mezeluri, caşu, cuzunaţ, dulţeñi fără zahări. Dimecu, anlu aestu nă dănăsimu la esențial, ama ditu ţi easti esențial ţiva nu armăni nanăparti.”
Cari easti impresia a turiștilor? Andrei Drăgan Răduleț, organizatorlu a Pănăyirlui di Cărciun ditu Sibiu. “prota ş-prota, vidzumu că turiștilli ditu xeani, mulță di elli ma yin ti prota oară tru România la pănăyirlu di Cărciun, spun că aflară un pănăyiru ași cum vrea s’află și tru Germania sau Austria. Un pănăyiru cu ună mulţami di produsi cari sunt reprezentativi tră tută România. Expozanțălli a noștri sunt ditu 22 di giudeți, dimecu easti ună Românie tru miniatură, nu easti maş ţiva speţificu ti Sibiu. Deapoa, suntu impresionaț di uspiţăllea a căsăbălui. Sibiul easti, vără turlie, un ăsăbă cu uspitlăki ti turiștii, iara expozanțăllii ditu pănăyiru sunt nviţaţ și știu să zburască ma luti limbi xeani. Știu s’facă aţea turlie ta s’lă asiguripsească a tutăloru ună vizită ti miraki. Ai ţi s’adari tru Sibiu. Și tru pănăyiru, ndauă săhăţ ndzuuă, ama aestu hiinda tamamu tu misuhorea, oferta easti adăvgată cu niscănti muzee, restaurante. Easti ună destinație completă.”
Sibiulu easti un loc cari s’dukeaşti, cathi unu poati s’află aoa ţiva pi gustulu a lui, ică va s’facă priimnari, s’veadă muzee ili istorie, spuni Mirela Gligore, purtător di zboru ali Primărie.
“Ti iţi turistu făţemu uminia prota ş-prota ti s’veadă ţentrulu istoric. Easti un ansamblu di patrimoniu multu avutu, ţi adună păzărli ţentrali și geadeili ditu ţentrulu istoric, emu ditu căsăbălu di nsus emu ditu căsăbălu di nghiosu. Sunt casi istoriţi, multu valoroase, tru cari Primăria Sibiu ma largu faţi inveastiţii tră s’li scoată tru videală. Ti exemplu, maş anlu tricut bitisimu znuearea-a piryurloru cari fac parti ditu una ditu ţenturile di fortificație a veclliului burgu: piryurli di pi geadeia Valea a Titatillei. Aestea năpoi intrară tru circuitul turistic după dekenii tru cari şidzură ncllisi. Deftura, voi să’lli călisescu turiștilli s’veadă muzeele a Sibiului. Complexul muzeal național Brukenthal easti multu cunuscut emu tru zonă emu și tru Europa. Easti primlumuzeu dişcllisu tru sud-estul a Europăllei. Ama, nu ascăpaţ ună vizită niţi la Muzeulu Astra. Vahi nai ma cunuscut easti muzeul tru aer liber, cari aduţi căbilea ti ună priimnari tu un cadru multu muşeatu, ama și pritu istoria a ţivilizațiillei tradiționale românești. Nica fac urminie ti Muzeulu a Farmaciillei, Muzeul di Istorie, Casa Artelor. Tuti sunt importante, ma s’vreţ s’cunuşteţ Sibiulu și cultura cari-lu faţi ti miraki cu videarea.”
Tutie aeastea suntu multu aproape di Pănăyirlu di Cărciun, la cari puteț s’vă turnaţ căndu aveţ miraki tră hăvaie, spune Andrei Drăgan Răduleț. “Easti ună hăvaie cari ti duţi misuhorea a Cărciunului. Acă easti un an ma ndilicatu, acă, pi hiotea a kirolui, tricum pritu lenu turlii di ani ndilicaț tru diversi turlii, tru oara anda inţră tru Piața Mare, tuti suntu mplini di videlliuri. Casili suntu luñinati, sunt proiecții, ari ună plasă di videlliuri, easti mplinu di căsiki cu omiñi tiñisiţ și muzică di sezon, aţea ţi faţi ca hăvaia s’hibă autentică. Di altă parte, easti multu interesant s’vedz un pănăyiru cari easti nica tu ahurhit, andicra di alti pănăyiruri europene cu tradiție, iu ari călbălăki și vidzuta turistică easti mult ma pregnantă. Noi avem, ma largu, un pănăyiru sincer, muşeati, tru cari poț s’ti priimñi fără s’ti agudeşţă di vărnu, poț s’ti dănăseşţă pi ritmolu a tău. Easti ună surpriză tră mulță s’veadă Româna tru aestu sezon. Pi nigă schi, România nu para işi tu migdani cu multe lucri iarna, iara, pi ningă aspectele tradiționale, Pănăyirlu di Cărciun di Sibiu easti tru simfunie cu aţea ţi caftă mulță.”
Călisearea ti Sibiu fu faptă. Până stămâna alantă, cându va s’aflămu ună altă destinație, vă urămu cali bună și s’aveţ kiro muşeatu!
Autoru: Daniel Onea
Armânipsearea: Taşcu Lala
